2,653 matches
-
numai eu o hotărăsc! sună bubuitor glasul Domnului. Trimite-l pe căpitanul Grigorie să-i vestească poruncile mele! Iar cu dumneata, zise răstit voievodul, arătându-l pe clucerul Iordache, am să am o vorbă, ca și cu cinstitele voastre fețe boierești: nu v-am spus că acesta om de boierie nu este? Plecați la slujbele voastre și lăsați caftanele în mâinile mele! porunci domnitorul, trântind ușa ce ducea la coridorul dinaintea salonului. „Dacă era o copilă sau soție a vreunui boiernaș
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
și paloarea ce mă chema amețitor către o aventură neînscrisă În gena ființei mele; de aici și biografia secretă cu care se Înconjura: nu se știe dacă avea părinți, stătea la niște mătuși scăpătate, profesoare la pensie, Într-o casă boierească cu geamlâc, În fundul unei curți cu iarbă și flori laolaltă, nu prea plivite; vara pleca din orașul nostru, mergea undeva În Apuseni, de unde Îmi scria o epistolă de o pagină și jumătate pe care eu o țineam tot timpul ascunsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
dai binețe... ... zăpada în cuvintele unui dialect pe care îl vorbeam eu însumi. Tonalitatea lui deschidea o priveliște care te ducea cu gândul la vremuri de-a dreptul risipitoare în comoditatea lor, când în mijlocul grădinilor se afla „Here Hus“, casa boierească și „Chiledach“, turla bisericii, înconjurate de ulicioare și piațete ce se vărsau în șosea, urmându-și astfel drumul neabătut spre ogoare și câmpii. În orice caz, aici în sat nu exista „Bauwele“, bumbac căzut din cer, aici nu era decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
binoclu de câmp și două dropii enorme, de asemenea conservate, pe care le-a împușcat în Bărăganul României în timpul marelui război. Sunt sigur că și covoarele îi aparțineau din aceeași epocă de aur, de pe urma unei vânători întreprinse prin câteva case boierești părăsite în pripă. - Maiorul Mentz. - Ferdinand Sinidis. Cunoștința o făcurăm la o sticlă de vin adusă de mine din Moedling. Flacăra ruginie din pahar îl atrase ca un magnet. Ținea doar să-mi împărtășească episoade din război, și vorbea mușcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
spaniolă (1851-1921). Atentă la noutățile pe care sfârșitul de secol le aduce În Europa, volumul La cuestión palpitante ( Chestiunea palpitantă, 1883) o acreditează drept unul din principalii promotori ai naturalismului spaniol. Naturalismul său culminează cu Los pazos de Ulloa (Conace boierești din Ulloa, 1886-1887), capodopera artei sale narative, patetică frescă a decadenței lumii aristocratice și rurale din Galicia. Pardo de Figueroa, Mariano. Cunoscut cu pseudonimul Doctor Thebussem, erudit și scriitor spaniol (1828-1918). Patio. Spațiu În interiorul caselor din Spania sau din America Latină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ținându-se de netrebnicii din cele mai mari, gata oricând să te întrebe cât e ceasul de la mână, ca să ți-l ceară, apoi, cu împrumut. După spusele unor cronici iscate din demolări și din ruine, aproximativ în perimetrul vechilor vile boierești, având, încă, deasupra intrărilor, marchize din sticlă verde sau albastră, turnulețe vârfuite printr-un steguleț de tablă, drept giruete decorative cam pe acolo pe unde constructorii nu se ambiționaseră prea mult să dărâme, de teama zidurilor greoaie și înalte, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
decât o doamnă. Această doamnă, doamna cu pălărie, care s-a aplecat cu milă asupra mea, era o prostituată: o curvă tomnatecă, la capăt de carieră, care-și făcea meseria, aducându-și clienții la domiciliu. Trăia într-o casă mare, boierească, moștenire de familie, unde îi soseau invitații: sâmbătă și duminică erau zile pentru soldați sovietici, care îi satisfăceau fumurile aristocratice aducându-i carafe de șampanie, cutii de bomboane și țigări cartonate. Eram totdeauna de serviciu, atât când avea clienți, cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
oltenească (turnul acela rotund, care anticipa furnale și coșul de fum al fabricilor de tot felul) și la dependințele cu zid de piatră, care sub năvala de beton și de cărămidă aparentă se mistuiră cele din urmă pâlpâiri ale grandorii boierești. Ca să atingă culmea civilizației de opulență a kitsch-ului și a mârlăniei, pe aleile dintre palatele cu etaje înzorzonate, fuseseră obligate să licărească palid felinare de cimitir, alternând cu lampioane strălucind în exces. Gigi Bleotu, care venise acasă, la palatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
le mai putea echilibra psihic pentru următoarea întâlnire cu ea. La asta se mai adăuga și faptul că datorită excelentei sale situații materiale, Smaranda aduna în jurul ei numeroși curtezani, posesori a unor cărți de vizită cu numele unor străvechi familii boierești. Dar pe ea acest lucru o lăsa rece, drept pentru care nu ezita să utilizeze un limbaj adecvat mai degrabă unui gangster atunci când refuza avansurile insistente ale admiratorilor sclifosiți și cu ifose deveniți mult prea zeloși, care dădeau bir cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
se găsește un ibric înalt de tablă. Își toarnă ceai și ținând cana în căușul palmelor, se așează lângă Marius. Duce delicat cana metalică la buze și începe să soarbă cu plăcere din lichidul fierbinte. Provenea dintr-o veche familie boierească din Moldova cu tradiție culturală, înrudiți prin tot felul de alianțe și căsătorii cu marele cărturar enciclopedist și Domnitor, Dimitrie Cantemir. Licențiat al Facultății de Istorie a Universității București, Nicky își completase studiile în Germania, unde de altfel își susținuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
fără a fi poet, profesor de universitate fără a ști să scrie și literal român fără a ști românește. Asemenea adunări de mărimi algebraice se fac multe la noi. Astfel de ex. să ia numele unei vechi și vestite familii boierești din Moldova, câteva piese din Lope de Vega, bucăți de filologie de ale lui Ascoli și vedem cum din Cozmița iese la lumină cu totul altceva. Dar, în sfârșit, trebuie să ne bucurăm. Românii, coborâtori ai romanilor, sunt nație cuceritoare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
le au luat ochii, încît ei s-au adunat și, cu mitropolitul în frunte, au ridicat vecinătatea și s-au legat cu jurământ că neam de neamul lor n-a mai înființa-o. Atât au și așteptat domnul. Nemaifiind oameni boierești, erau a nimăruia și de a doua zi le-au pus biruri ce nu le mai avuse niciodată, biruri pe cari apoi le-au încincit și înzecit preste câțiva ani. Și, ca și la începutul veacului trecut, urmările bunei lor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu se abat de la spiritul general al partidului d-lor și că mănțin acel admirabil esprit de corps conform căruia toți liberalii fură, unii diurne nemeritate, alții premii, alții statul, arendând moșii de ale lui, alții numele unor vechi familii boierești cari s-au stins de mult (v. Pseudo-Ureche) și în fine alții esperiența și lucrările literare a unor autori străini (v. tot Pseudo-Ureche și alții). Aceasta este elita roșie care va civiliza și moraliza Dobrogea, aceste sânt căpeteniile cari vor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d. Cantilli, ar fi însărcinat cu organizarea instrucției în Dobrogea pe un ilustru personaj al cărui nume adevărat mărturisim că nu l-am putut afla nici până azi, dar care a sfeterisit porecla unei vechi și de mult stinse familii boierești din Moldova pentru a-și împodobi mutra cu ea, după ce mai nainte a mai fost purtat încă vro patru-cinci porecle, parte îndreptățite, parte de fantazie. {EminescuOpX 160} Toată lumea ghicește că nu poate fi vorba decât despre d. Pseudo-Urechia Singura mîngîiare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acest cuvânt în alte țări. Dar când cineva n-a învățat carte și-i cam zevzec de felul lui, s-apucă și el de negustoria cea mai ușoară, se face liberal. Dar între conservatori se află mulți coborâtori din familii boierești, se va zice. Ei, se află! Și? Toată omenimea să aibă neapărat fericirea de-a se chema Serurie sau Fundescu? Mai trebuie să se cheme oamenii și altfel. Adevărata cauză a necontenitei revoluții ― dacă putem s-o numim astfel - e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
economic cu jumătate de milion de evrei. Dar când statul român a renunțat la puterile lui, în favoarea cui a făcut-o? În favoarea fracționiștilor, cari strigă și țipă, iar acasă la ei, siliți de sărăcie, de nevoie și de trebuințele dumnealor boierești, își împrumută numele la evrei pentru a cumpăra moșii, a lua proprietăți ale statului în arendă, precum și debite de tutunuri și licențe de băuturi spirtoase. Căci ce-a folosit legea conservatoare ca în comunele rurale să fie cârciumari numai alegători
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
numai acuma liberi, ci am fost totdauna neam de neamul nostru, încît actele de eliberare succesivă au privit pe grecii, bulgarii, sârbii, albanezii și deosebiții redactori ai "Telegrafului". Pururea românul a fost în țara românească pe deplin liber. Claca sau boierescul n-a fost decât o formă de învoială economică; dar nu se știe caz ca un clăcaș la noi în țară, în orice timpi ar fi trăit, să nu poată ajunge la cele mai nalte vrednicii ale statului, numai vrednic
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
începe cu următorul neadevăr istoric: După Regulamentul organic toți evreii cari plăteau bir erau priviți ca pământeni și se bucurau de drepturile unor atari, puteau fi primiți în coporațiile breslelor, puteau să cumpere proprietate imobilă întrucît nu era încărcată cu boieresc, aveau drept de alegere în comună, puteau să înainteze în armată până la gradul de ofițer, li se dădeau titluri nobilitare și alte distincțiuni, cu un cuvânt se bucurau de deplina libertate a acțiunii, ba încă se bucurau și de privilegii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
au numit și se numesc încă stărostii. De la priimirea în breselele creștine și până la formarea unei bresle aparte e însă o mare deosibire, precum și de la cumpărarea de case în orașe până la cumpărarea de imobile întru cât nu erau încărcate cu boieresc. Căci nu erau încărcate cu boieresc moșiile și casele răzășești, dar ca mai ba să le poată cumpăra evreii! Nu erau încărcate viile și pământurile orășenilor, adecă moșiile și încunjurătoarea orașelor, pe cari asemenea evreii n-aveau drept să le
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ideilor liberale, se înființează o sumedenie de ministerii de marină, bine plătite; iar dacă cineva arată netrebnicia acestor organe fără funcțiuni naturale, zădărnicia risipei de puteri vii, cari se puteau întrebuința la ceva mai folositor, atunci e taxat de slugă boierească, de reacționar în sensul feudalității și se apelează în contra lui la-nfrățirea tutulor românilor. Românii toți, în înțelesul demagogiei, sânt însă toți prezidenții trecuți sau viitori ai republicelor ploieștene, și înfrățirea cu aceste elemente nu ni se pare deloc necesară
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nici un om cumsecade, ori nici unul care voiește să primească "slujba" de primar, românul poate să aleagă pe vreunul dintre oamenii fără de căpătâi ce cutrieră țara ca o haită hămisită, pe vreun neguțător scăpătat, un logofăt, un vătaf ori un fecior boieresc. Astfel am ajuns că în cele mai multe sate din țară coada e căpătâi și netrebnicul om de frunte. Numai pe ici pe colo mai găsim câte un țăran ori alt om cumsecade în fruntea satului, și primarul cu notarul, în loc să-i
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
denigrarea, chiar sub masca sincerității, sub masca principialității, a demagogiei... Eu mi-am scris cărțile fără dedesubturi, iubind acest popor și mai ales iubindu-mi părinții mei țărani, bunicii mei tot țărani, străbunicii mei pălmași care au suferit jugul exploatării boierești, care au suferit împilarea jandarmului și a vătafului și i-am descris în cărțile mele cu dragoste, nu i-am ponegrit, nu puteam să-mi ponegresc neamul, cum am auzit că se scrie acum în Occident, unde e la modă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
acest ESCU există? Coleg cu mine nu e, de-auzit, n-a auzit nimeni de-aici de el (în afară de tine). Pseudonimul nu se potrivește, prescurtarea nu-nseamnă nimic. Dacă nu-i vorba de fanarioți, toate numele de familie ale clasei boierești se terminau cu ESCU. Poate-i doar o anagramă sau o invenție?“ „Dacă îmi permiteți...“, ne-a întrerupt tânărul Lupu, răsucindu-și mustăcioara. Te lovea cu stilul lui enervant, intervenea cu eleganță, când ți-era lumea mai dragă. „Există.“ Ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în casă, ca pe-un hoț. Când Maria lipsea, fugeam la Mihnea sau bântuiam jumătate de zi prin anticariate și librării, până trecea prăpădul. Altfel, ideea îți aprindea un beculeț, din exterior suna interesant, exploatator, plăcut. Păstrasem de la bunici obiceiul boieresc, chemam periodic bona, slujitoarea, valetul - oricum i-ai fi zis - care să se-ocupe de treburile casnice. Ce-i drept, doamna Ioana nu mai îmbrăca boneta și șorțul alb, și nici nu tropotea din pantofii ăia cu cataramă, butucănoși ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
consolidarea ordinii existente și menținerea privilegiilor boierilor" (p. 203). Dincolo de natura sa profund conservatoare, Regulamentul a avut un puternic efect centralizator și unificator, setând premisele pentru unirea politică înfăptuită în 1859. Până atunci însă, prevederile sale conservatoare care legiferau privilegiile boierești prin menținerea clăcii și șerbiei au fost contestate cu ocazia mișcărilor revoluționare declanșate de generația pașoptistă. Simbolizând "triumful ideii de națiune" pentru intelectualii români (Hitchins, 1998, p. 285), anul 1848 constituie un moment de răscruce în cristalizarea naționalismului politic românesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]