1,995 matches
-
-o să-i blocheze acestuia suma datorată de 10.000 lei, din totalul celor 12.000 lei, pe care datornicul urma să o primească de la stat, cu titlu de pensie anticipată pe următorii trei ani, în schimbul curățirii râului Bistrița de bolovanii și stâncile ce periclitau deplasarea plutelor pe cursul apei. Drept garanție pentru efectuarea acelei lucrări, Hodocin ipotecase "jumătatea de fabrică de praf de lângă satul Tarcău"13. Dar, rațiuni materiale, din câte se pare, cumulate cu altele mai greu de înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
locuitorii vechi, numai în urmarea unei invazii dușmane, poate că a tatarilor, aceste obiecte grele, grabnic îngropându-le, au părăsit fabrica de fer. 6-le. Fer-piatră neagră humoasă de formație nouă, sphaerosiderit, schvarzer-thoneisenstein, cuprinde mult fer și se găsește în bolovani, în părăul Năruituri, pe muntele Rarău, lângă satul Chirilo. Grosimea și întinderea acestei fer-petre nu sînt încă descoperite. 7-le. Fer-piatră galbenă oxidată, de formație nouă, sphaerosiderit, thoneisenstein, se află de asemine în bolovani, în părăul Săcul a<l> monastirei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mult fer și se găsește în bolovani, în părăul Năruituri, pe muntele Rarău, lângă satul Chirilo. Grosimea și întinderea acestei fer-petre nu sînt încă descoperite. 7-le. Fer-piatră galbenă oxidată, de formație nouă, sphaerosiderit, thoneisenstein, se află de asemine în bolovani, în părăul Săcul a<l> monastirei Buhalnița și părăul Pângărăciorul a<l> monastirei Pângărați; de asemine, în valea Doamnei, aproape de târgul Pietrei. Grosimea și întinderea acestei fer-petre de semene nu sînt încă descoperite. 8-le. Psilomelane manganoxydul, schvarz-oder hartmanganerz, se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cioplesc, ci se pregătesc numai cu ciocanul. Și pentru că: 1. Asemenea pietre naturale de pave cu 4 fețe, prin urmare, ele se pot așeza pe uliți cu o legătură nu mai slabă decât pietrele cubice de pave, care legătură lipsește bolovanilor de Bistrița, care, obicinuit, au o formă rătundă, din care pricină ei în curând se acufundă pe la unele locuri, formându-se gropi și degrabă se striacă; 2. Fiindcă, după însușirea cea foarte compactă a stâncilor aflătoare la Movila lui Purcel
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de pave ce s-ar produce din ele ar ave o trăinicie, putem a zice, de 4 ori mai mare decât chiar pietrele cubice de pave de la Tarcău; 3. Fiindcă aceste pietre naturale de pave ar costisi mai puțin decât bolovanii de la Bistrița chiar și când aceste pietre naturale s-ar plăti tot cu acel preț cu care s-au plătit pietrele naturale de pave pentru paveaua din Cernăuți și anume: un stânjen cubic, cu 180 lei (precum s-au plătit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu care s-au plătit pietrele naturale de pave pentru paveaua din Cernăuți și anume: un stânjen cubic, cu 180 lei (precum s-au plătit băieșului Ghiorghi Biciușcă din satul Roș, nr. casei 70, de lângă Cernăuți), pentru că scumpa chirie a bolovanilor de Bistrița costisește de la Bistrița pân la Iași mai mult decât ar costisi aratata producere a acestor pietre naturale de pave, în oricare privire mult mai bune, și cărătura lor de la Movila lui Purcel pân la Iași, care lesne se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pân la Iași mai mult decât ar costisi aratata producere a acestor pietre naturale de pave, în oricare privire mult mai bune, și cărătura lor de la Movila lui Purcel pân la Iași, care lesne se poate dovedi, fiind că un bolovan rătund de o mărime mijlocie are o greutate cel puțin de 10 oca și chiria lui, câte 3 parale și 2/5 bani de ocă, costisește 38 parale; când din contra, producerea unei pietre naturale de pave ar costisi 10
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru șosele ar fi o adevărată răsipă. 6. Fiind că și umblarea pe pave cu de asemenea pietre naturale este tot așa de comodă ca și pe pave cu pietre cubice și nicidecum așa de hurducătoare ca pe pave cu bolovani de Bistrița. Apoi, pe aceste temeiuri pozitive, iscălitul se vede îndatorit a propune ca onoratul Departament să binevoiască a ordona: ca, la facerea pietrelor cubice la Movila lui Purcel, din acele pietre care nu vor fi bune pentru producerea acelor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
iau apă într-o găleată pe capacul de lemn e pictat un bonzai și-o perie de jad pictura e roasă și spălăcită norii nu se mai pot oglindi în luciul ei 5 Am înjghebat un ceas solar din patru bolovani și-un băț de bambus de la un scaun vechi timpul n-are importanță dar umbra bambusului și a pietrelor mă face mai puțin singur cînd norii acoperă soarele mă duc și mă așez rînd pe rînd pe cele patru pietre
Cinci sute de trepte și marea by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/8696_a_10021]
-
doi dinți în gingia de sus". Coșmarul este implacabil prin recurență; simțurile eroului se ascut atât de tare, încât simpla utilizare a organelor senzoriale devine inutilă: "Astă babă mă lua la goană, și eu fugeam de-mi răpăiau tălpile; sfărâmam bolovanii, săream șanțurile, treceam prin mărăcini; oasele călcâielor mi se înjunghiau și mi se oprea răsuflarea. Și baba, după mine, în spatele meu, cu mâna de umerii mei; îi simțeam suflarea ei de gheață și îi vedeam, fără să mă uit înapoi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
inși, afund, în sânul pământului. Și-ntr-o după-amiază ne pomenim, cum izbeam cu ciocanele, că înaintea noastră, în stâncă, încep deodată să bată din ciocane o mulțime de băieși. [...] Și făceau un vuiet ș-o larmă, și se auzeau bolovanii prăbușindu-se, de gândeam că are să se surpe tot muntele. Atunci, îngroziți, asudați de frică, plecarăm în grabă să ieșim. Și, cum fugeam, auzirăm deodată un glas strigând aspru și răgușit: "Hocmane! Hocmane!"". Ducându-se în grabă la hocman și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
început, de obstacole aparent insurmontabile: Cărarea pe care o apucase Agripina era cea mai scurtă, dar și cea mai anevoioasă. [...] era o cărare cumplită, care scotea sufletul din om, pas cu pas, după zvârliturile Iablanicioarei, mai mult o scară de bolovani și de rădăcini, decât o potecă". După șocul inițial al invaziei, tensiunea narativă începe să se acumuleze treptat, pe măsură ce femeia și copiii încearcă să se îndepărteze de sursa pericolului și să-și atingă, astfel, scopul definitiv al cumplitei evaziuni. Vorbim
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
împrumutându-i ultimului caracteristicile hiperbolizate ale universului vulcanic. O magmă informă învăluie, astfel, colțurile reci și lucide ale minții umane, pe care o convertește într-un vehicul al febrilității absolute: În pieptul ei ardea toată pădurea și bătăile inimii erau bolovani încinși, care săreau din loc și o izbeau în coaste". Nici măcar scurtele răgazuri de odihnă nu mai au efect: "Se mai oprea câteodată, cu mâinile încleștate de o rădăcină, ori de o ramură ce atârna, și pieptul îi horcăia ca
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
homini lupus! Ce grozăvie!"252. Avem o abordare simbolistă a religiosului într-o relație simbiotică cu tema socială în Recunoașterea și Înmormântarea (1908) sau în Pribeagul (1910). În aceasta din urmă, ni se înfățișează un țăran contemplativ așezat pe un bolovan, o sapă aflată la îndemână pare să n-aibă nicio legătură cu acest țăran gânditor, menit să ilustreze nu atât o categorie socială, ci condiția umană. Peisajul se deschide către o adâncime infinită, un orizont de la care nu vine niciun
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a adevărului, am căutat lă cu f ntrop în în astfel de solicitări financiare venite tocmai de carieră) și după ce Antonescu și-a impus regimul de autoritate personală. Întradevăr, cu mari eforturi dar și cu multă insistență, se pavează cu bolovani de râu câteva străzi din Vaslui printre care: Mihail Kogălniceanu, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ștefan cel Mare, Carol al II-lea (actuala Călugăreni) etc. Interesant ni sa părut modul în care acești „bolovani de râu sortați” au fost cumpărați. Pentru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și cu multă insistență, se pavează cu bolovani de râu câteva străzi din Vaslui printre care: Mihail Kogălniceanu, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ștefan cel Mare, Carol al II-lea (actuala Călugăreni) etc. Interesant ni sa părut modul în care acești „bolovani de râu sortați” au fost cumpărați. Pentru acest scop primăria a organizat o licitație adevărată cu mai mulți ofertanți, majoritatea fiind din zona județului Putna. Câștigător a fost declarat Pantilimon Vasilescu, domiciliat în Focșani, str. Ștefan cel Mare, care a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fost ea. Recunosc că nu am găsit așa ceva, în schimb am găsit nenumărate cereri ale locuitorilor săraci sau cu venituri modeste, care aveau nevoie de bani pentru spitalizare sau de un metru ster de lemne, ori de o căruță cu bolovani de râu din prisosul primăriei. Am mai găsit cereri de ajutorare pentru ridicarea de biserici sau de monumente dedicate eroilor români căzuți în război. Lui Ion treaga țară, odată ce am consemnat la Craiova, Societatea Culturală a Studenților Orfani de Război
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
mai este piatră de la pavarea străzilor dați un car pentru baia de aburi”. Peste numai două zile, pe 25 septembrie 1940, primarul a emis o decizie prin care declară „terminate complect” toate străzile din Vaslui supuse modernizării prin pavare cu bolovani de râu, așa că cererea comunității evreiești a fost onorată, după cum se arată și în adresa trimisă primăriei de către „Serviciul Technic”, condus pe atunci de arhitectul D.D.Iulian. După cum spuneam, legile anti semite au fost aplicate și în Vaslui în sensul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
gardurilor dela proprietățile Dvs. spre a se da o estetică stradelei pe care o construim”. După document, era vorba de str. Gheorghe Racoviță (astăzi dispărută prin sistematizare) dar și de strada Mihail Kogălniceanu, străzi care atunci fuseseră proaspăt pavate cu bolovani de râu. Printre convocați se numărau următorii: David Steinberg, Alexandru Buzdugan (în a cărui casă a funcționat clubul tineretului, apoi primul sediu al organizației UTC Vaslui, transformat după 1990 în fief al unor privatizați n.n.), Ițic Glixman ș.a. În anul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a soldat cu un eșec. Motivul? Un posibil răspuns ne oferă același Marius Mircu: „Pentru că turma băcăuană nu pricepe nimic, se face numai că pricepe. Nu numai că inițiativa n-a fost susținută și încurajată, dar a fost atacată cu bolovani. În activitate cultural-artistică, Bacăul nu poate suporta decât înjghebări efemere”. Introdus în țară la un an și dou) luni de la vizionarea, la Paris, a celebrului film „Ieșirea muncitorilor de la Uzinele Lumiére” - primul spectacol din vechiul Regat a avut loc pe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
gaze de eșapament, în schimb dădeau dureri de cap gospodarilor numiți „de partid” în fruntea cetățenilor, datorită mizeriei pe care o lăsau în urma lor precum și datorită zgomotului asurzitor pe care îl făceau roțile cu cercuri de fier pe pavajul cu bolovani de râu sau piatră cubică (mai rar!) ale aproape tuturor străzilor orașului. Răscolind arhiva fostului Sfat popular al orașului Vaslui, la anul 1966 am găsit un dosar special, cu numai 22 de file. Acest dosar, ce poartă numele „Lucrările adunării
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
așadar implicit și în comitatul Aradului, este de 23-25 de ani, din cauza rigorilor legilor militare austriece care interziceau tinerilor încheierea de căsătorii înainte de a se fi prezentat de trei ori la tragerea la sorți pentru serviciul militar 110. Studiul Sorinei Bolovan 111 dedicat familiei din satul românesc din Transilvania (a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea) conține date suplimentare referitoare la acest aspect administrativ deloc de neglijat: Codul civil general austriac, introdus prin patentă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
partea II, Editura Minerva, București, 1985-1986. D. Bibliografie generală (domenii conexe) Bauman Zygmunt, Etica postmodernă, traducere de Doina Lică, Editura "Amarcord", Timișoara, 2000. Bîrlea Ovidiu, Mușlea Ion, Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarul lui B.P.Hașdeu, Editura Minerva, București, 1970. Bolovan Ioan, Transilvania între Revoluția de la 1848 și Unirea din 1918. Contribuții demografice, Editura Centrul de studii transilvane. Fundația culturală română, Cluj-Napoca, 2000. Bolovan Sorina Paula, Familia în satul românesc din Transilvania. Adoua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Bîrlea Ovidiu, Mușlea Ion, Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarul lui B.P.Hașdeu, Editura Minerva, București, 1970. Bolovan Ioan, Transilvania între Revoluția de la 1848 și Unirea din 1918. Contribuții demografice, Editura Centrul de studii transilvane. Fundația culturală română, Cluj-Napoca, 2000. Bolovan Sorina Paula, Familia în satul românesc din Transilvania. Adoua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, Editura Centrul de studii transilvane. Fundația culturală română, Cluj-Napoca, 1999. Caillois Roger, În inima fantasticului, traducere de Iulia Soare, Editura Meridiane
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
108 Vezi Corneliu Pădurean, Populația comitatului Arad în secolul al XIX-lea, Editura Universității, "Aurel Vlaicu", Arad, 2003. 109 I.I. Adam, I. Pușcaș, Izvoare de demografie istorică, vol. II, (Secolul al XIX-lea 1914), București, 1987, p. 272. 110 Ioan Bolovan, Transilvania între Revoluția de la 1848 și Unirea din 1918. Contribuții demografice, Editura Centrul de studii transilvane. Fundația culturală română, Cluj-Napoca, 2000, p. 182. 111 Putem utiliza prin extrapolare, fără a greși, datele studiului și pentru zona Banat-Crișana. Așadar, vezi Sorina
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]