5,885 matches
-
zeița sub forma unei pasări de apă sau a unei femei-șarpe (n.n: posibil, Mama celor Vii, eonul al treilea din Ogdoadă, înzestrată cu două mâini și două trupuri, Fată cu aripi până la mijloc, care acoperă cerul vizibil și umple Bolta Cerului, și mai jos Șarpe încolăcind cerul-pământesc, despre care se spune că Noaptea locuiește în morminte, iar Ziua își ucide iubiții cu lumina ascunsă în ochii ei și se hrănește cu inimi omenești). În mitologia românească, această Mare Zeiță este
CODUL NUMERIC AL MĂRCII GENETICE 666 ( CODUL FIAREI ) ŞI EXODUL EVREILOR ÎN ROMÂNIA (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (33) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ed [Corola-blog/BlogPost/353645_a_354974]
-
de cuțit argintiu. În seara aceea, la Apusul Soarelui, rămăsesem doar eu și calul acela uriaș, priponit de un gard de lemn, făcut din țepușe înalte. Dinspre Răsărit se auzi tot atunci o explozie, ca un big-bang asurzitor ce sparse bolta cerului, urmat de un țipăt lung și straniu al unei femeie blonde ce alerga în zdrețe pe “pământurile negre” să se adăpostească într-o baracă de beton. Glasul ei panicat parcă-mi sună zi azi în sunte de timpane cu
CODUL NUMERIC AL MĂRCII GENETICE 666 ( CODUL FIAREI ) ŞI EXODUL EVREILOR ÎN ROMÂNIA (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (33) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ed [Corola-blog/BlogPost/353645_a_354974]
-
în: Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Jupoane de nori stau de cer atârnate, Lăsând ferestruici pentru raze de soare Să cadă-n poieni ici și colo pătate, De neaua ce moare sub lina dogoare. Pe boltă se mișcă picturi fascinante, În tonuri de gri și de alb și de-azur. Pe dealuri și șes se impun dominante, Albeața din flori și crud-verde în jur. Frunzișuri adie de vânturi mișcate, În aer se-ntinde a serii răcoare
PRIER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353743_a_355072]
-
ecuator-. E-aprilie,..se mutădorul sub aluni Și goluri se-acoperă cu-nalta lucire... Aduc, iar, primăvara zeii cei nebuni, „Mirare” rămâne, în veci, peste fire. Și,.. din nou, țărâna se piaptănă verde, Proaspătă, lunecă lumina în poem. Trilul suie bolta și apoi se pierde... Iubite, -să ne spunem-..ooo, câte mai avem!! Referință Bibliografică: Aprilie / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1187, Anul IV, 01 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Ruse : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
APRILIE de LIA RUSE în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354118_a_355447]
-
casă, ce deveneau locul de joacă al copiilor angrenați în lupte nesfârșite cu tătarii, turcii sau prinderea hoților. În sfânta biserică se făceau slujbe de rugă fierbinte către Dumnezeu pentru a se mili de „robii pământului” și să adune pe bolta cerului norii dătători de ploaie. Scoarța pământului se uscase precum coaja de copac, iar crăpăturile adânci, de-ți rupeai picioarele în ele, aduceau spaimă în inima țăranului obidit, că nu mai știa ce să se facă de atâta necaz ce
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
tot pe această poartă va veni Hristos să judece lumea în Valea lui Iosafat, care este alături. Numai atunci se va deschide. În forma actuală a fost construită de bizantini în secolul al VII-lea păstrând și elemente irodiene pe lângă bolțile bizantine. Se crede că pe locul porții se găsea, în vremea lui Irod, Poarta Suzei. În anul 810 a fost închisă lăsându-se doar o mică deschizătură. Cruciații o deschideau de două ori pe an: o dată la Ziua Crucii și
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
Un plânset în cutremur se dilată, pământul în durere zguduind... Prăpăd domnește-n templu... coloane cad în geamăt icnind... catapeteasma se frânge cu zgomot de urgie... e zbucium... și e groază... e durereee!!! Iudeii se încurcă vrând scapare!! * Sub îmbeznata boltă, dincolo de miezul nopții, vremea-i prielnică grijirii mormintelor celor plecați. Urcușul se alină. Tot greul smeritele îl poartă în suflete cernite. L-au dus în trista criptă de ieri. Și astăzi, cum se cere, venit-au purtând balsamuri ca să-l
ÎNVIEREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354233_a_355562]
-
care cunoșteau mersul apei. Cunoșteau unde sunt bolovani, poduri de lemn care înlesneau trecerea dintr-o parte în cealată a satului. Plutașii știau să înnoate ca nimeni altul. Erau experți în prevederea vremii, după semnele ce se arătau ori pe bolta cerească, ori ale vietăților precum pești,broscoi și chiar viermișori care pluteau pe și sub apă. Ascunzătorile unora din micile vietăți marine semnalizau ,,vremea'' după cunoscătorii naturii-meștrii plutăritului. Adesea, ei prevedeau timpul aversiunilor și pericolele când s-ar fi putut
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
am trecut de Mioveni, prin Țițești și ne-am oprit în satul Bucșenești-la Casa Sandei, doamna Gheorghița Diculescu, o casă din zid, încăpătoare, cu gust după modelul Goleștilor, primitoare, o curte cu iarba încă verde, cu pomi tineri și o boltă de viță de vie în continuă întindere. Gazdele, doamna Gheorghița, lângă pragul nonagenar, dîrză, harnică cu gospodăria pusă la patru ace și fiul ei Mihai, ne-au ivitat la o gustare în foișorul din curte, îndulcindu-ne cu dulceața de
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Ierarhului Calinic, la pictarea bisericii din localitate. La Corbeni, satul Slănic unde se află Mânăstirea Sf. Ioan Botezătorul cu biserica Antoneștilor, Înaltul Calinic Argeșeanul și-a zidit sus pe colină un Cuib de vultur, unde în clipele de răgaz privește bolta înstelată cu telescopul său misterios, iar în amvonul isihiei scrie cărți folositoare sufletului creștin. Am fost de câteva ori în acest faimos Cuib, când gazda boierească te invită la masa sa artistocrată ținând morțiș să servească întâi musafirii și apoi
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
gurii, apoi altuia și mai larg care-i inundă fața cu lumina ce-o purta ascunsă. O lasă pe Diana să anchetez cazul, precum detectivii cei din filme. Iar el își pironi privirea spre orizont, acolo unde țancurile Ceahlăului înțepau bolta cerească, limpede ca o mare liniștită. Deasupra celor doi singuratici din inima câmpului își înălța și își cobora pe rând trilurile o ciocârlie. Un punct negru ce fixa mijlocul clopotului de argint al cerului. Dedesubt, bătrânul era parcă limba clopotului
UN BĂTRÂN ŞI DOI COPII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354664_a_355993]
-
de sentimente pure: înmugurite apoi înflorite însă neatinse poate, înspre toamnă. Toamna, își adună cu supunere și în subtilă tăcere, toate întrebările care rămân fără răspuns. Pe cât este ea înfrumusețată de sfintele culori plăcute ochiului - tot astfel toamna - arată și bolțile sufletului Emiliei: o interiorizare inimitabilă, o suferință de aceiași subtilitate plină de încărcătură și neliniște, sau poate de cântecul destinului. “Strâng cioburi arămii dintr-o poveste ... Când cearcănele vieții îmi ascund, Nici lacrima săpată nu mai este În orizontul ce
PALETĂ DE POEZII, TOAMNEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354701_a_356030]
-
umple-alesul gând ... GÂNDURILE, FLORI CE CRESC PE TÂMPLE Gândurile, flori ce cresc în tâmple Visele-ncăpute-n palma vremii Călimări de suflet ce se umple Cu dureri ascunse-n trupul iernii Năvălesc în noi precum furtuna Și se năpustesc rupând zăgazuri De pe boltă-și oglindește luna Chipul șters în luciul din iazuri Pustiiri de vise-n copci de gheață Între două ierni - parfum și muguri, Primăveri cu dor nestins de viață Înflorind în liniștea din crânguri Pumni de ghiocei, miresme fine Ochi ce
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
chiar îndrăzneala de a fi ființă produce efecte fizice și spirituale în planul sensibil mental și chiar în obiectualizarea faptică, pesemne. Cu un aplomb mai rar întâlnit, Miradie Maliqi trosnește în ele concepte cu care suntem obișnuiți ca trăitori sub bolte și pe pământ, îmbrăcați în lumina realului și în ascunzișul visării. „Eu sunt vântul” declamă poeta într-un moment al regăsirii și rezistenței sale într-o lume sufocată de mai multe limite decât desigur ar putea suporta gândirea... „Dacă îți
DANIEL MARIAN DESPRE MIRADIE MALIQI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347147_a_348476]
-
aghilă-n privire Mă ispitește dulce de mi-ar făcea și caz; Știi gustul mierii dulci? Pe buze mă atinge, Aș vrea să îi rezist pe clapele plăcerii, C-un zâmbet ștrengăresc în inimă se-nfinge Pe mine mă frământă s-ating bolta tăcerii. O simt cu o privire am ochii de smarald Și când mi-e frig în vene, ea îmi pătrunde cald, Mă ispitește-adesea îmi toarnă vin în sânge... E o licoare dulce și clipa de n-ar frânge... Referință Bibliografică
DE COSTINA SAVA de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347161_a_348490]
-
jumătate a secolului al XIV-lea, având o lungime totală de 16 metri și lățimea de 6,7 metri. Este în formă de cruce, are altar cu trei nișe, pronaos și turnul clopotului, abside interioare sub formă de semicerc și bolta sprijinită de patru coloane. Pereții exteriori au trei rânduri de nișe boltite suprapuse, deosebite prin mărime și jocul decorativ. Cele din partea de jos sunt cu o deschidere mai mare, sunt mai înalte și se termină cu arcade care au trei
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
diferite nuanțe de maro. Cele din mijloc sunt mai scunde și mai înguste și se termină cu arcade din ceramică aplicată, de culoare verde închis și torcoaz care ies în evidență. Cel de-al treilea rând de nișe dă forma bolților și încadrează ferestrele. Cupola are nișele și arcadele terminate cu șapte rânduri de ceramică verde. În interior nu este pictată, dar găzduiește o expoziție de hărți realizate de-a lungul timpului de mari cartografi europeni: Harta drumurilor romane (Ghid - Itinerarii
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
toamnă-afar cumn n-ai văzut Potop fecund de galben mut Și Dante în divin îndemn Pentru Papini lasă-nsemn Se rupe frunza din copac O prinde solul surd, opac Iar Goya cu ducesa-i albă Capricii noi adună-n salbă Din boltă milion de nori Se frâng lipind lacrimi pe sfori Cu un Dali grotesc și trist Bacovia joacă un whist În vânt se înșurubă strechea Van Gogh își mângâie urechea Și-n umbra rară de mesteacăn Esenin își durează leagăn Nu
ŢIPĂT DE TOAMNĂ, POEM DE ION IANCU VALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347240_a_348569]
-
târnăcop odată, Și alta se va înălța mirată, Nu pentru Cel ce-a fost bătut în cuie. O frunte genială-i decretată, Dar piatra-i moartă, n-ar putea să spuie Acelor ce se chinuie să-l suie De ce e bolta tristă, încruntată. Statuile se-nalță cu duiumul, Cu-ncrâncenare-n uzurpate roluri, Însă dispar cum se destramă fumul... Nu vor rămâne după ele goluri, Destinul le va spulbera și scrumul... Aducem mulți himerelor oboluri. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Himere / George Nicolae Podișor
HIMERE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356984_a_358313]
-
care lumina picta Umbre răsfrânte în adânc. O! Fluviu despletit Care înconjori toată țara Havilla, Prin apele tale zglobii Înoată pești șăgalnici Care sar curcubeul Cel care arcuieste lumina. Fără număr erau turmele Ce coborau cu vuiet la vale Pe sub bolți săpate în cetini Buciumul cerbilor vestea Eterna dimineață. Pe nesfîrșita catifea a serilor Stelele țintuiau apusul Pe acolo vulcanii erupeau viță-de-vie Și în struguri răbufneau. Iar vinul curgea ca dintr-o coastă împunsă Aici ploile erau atât de fine Că
VIŢA-DE-VIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357106_a_358435]
-
icoanelor. Pe preot nu-l scăpam din ochi, numai că uneori se ascundea după niște uși și când apărea cu ceva în mână, o ulcică legată cu lanțuri, care fumega și mirosea a tămâie din care fumul se ridica spre bolta bisericii mie îmi era frică să nu o scape în cap la vreunul, deoarece se făcea că o arunca în toate părțile. M-am liniștit insă când i-a dat-o unuia dintre cei care vorbeau pe nas cu el
INOCENŢA COPILULUI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357100_a_358429]
-
Devenind fecunde, Pentru noi minute, Încă nenăscute. Pleacă pe alte rute, Se urcă spre oră, Străluciri de auroră. Totul este viață, Care ne învață, Că timpul nu șterge, Amintiri betege, Înainte merge, Spre țărmuri noi, Prin zăpezi și ploi, Doar bolta albastră, Rămâne a noastră, Martorul tăcut, Ce a fost în trecut. Referință Bibliografică: Trec secunde / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 465, Anul II, 09 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TREC SECUNDE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357138_a_358467]
-
Acasa > Cultural > Artistic > MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ! Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 310 din 06 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Crizantema de aur 2011 - târgovIȘTE Pe bolta cerului sunt stele Ce-mi ard cu vâlvătăii... Dar când ne cântă cele trei, În strălucire sunt ca ele. MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ ... Mi-era așa un dor de prințesa visuriulor mele, TOAMNA, zîna darnică și bună
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357149_a_358478]
-
Acasa > Cultural > Artistic > MI-ATÂT DE DOR DE TINE, T O A M N Ă ! Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 310 din 06 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Crizantema de aur 2011 - târgovIȘTE Pe bolta cerului sunt stele Ce-mi ard cu vâlvătăii... Dar când ne cântă cele trei, În strălucire sunt ca ele. MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ ... Mi-era așa un dor de prințesa visuriulor mele, TOAMNA, zîna darnică și bună
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, T O A M N Ă ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357150_a_358479]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > BATE MURGUL Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 316 din 12 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bate murgul Bate murgul din copită Ora miezului de noapte, Bolta cerului - stropită Cu mistere și cu șoapte. A mâncat din nou jeratic, Să-și ia zborul gata este, Într-un iureș nebunatic, Precum roibul din poveste, Peste marginile zării, Peste munți și peste lacuri, Țărmul dorit al uitării; Clipele să
BATE MURGUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357179_a_358508]