3,270 matches
-
postfață Călin Andrei Mihăilescu, Iași, 2003; John Riches, Biblia (foarte scurtă introducere), București, 2003 (în colaborare cu Gabriela Inea). Repere bibliografice: Dana Dumitriu, Să povestim de luni până duminică, RL, 1986, 35; Liviu Petrescu, Universul prozatorului, TMS, 1986, 10; Ioana Bot, Șah în labirint, TR, 1987, 28; Vladimir Bălănică, Și cenzura face daruri?, TMS, 1990, 3; Bogdan Ghiu, Mai multe „realisme”, CNP, 1990, 10; Irina Petraș, „Jucăria”, ST, 1990, 14; Mircea Vasilescu, Exerciții și probleme, CNP, 1990, 29; Florin Berindeanu, Narațiunea
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
legi suna astfel: Pentru darul muntenesc, adică pentru contrazăstie, și pentru ipovolan (văduvăritul)”(DLR, XIII, p. 114). 74. DLR (XIII, p. 115, 116) decide că formele văduvioară și văduviță denumesc un „pește asemănător cu crapul, dar cu capul mai mic, botul prelung, cu corpul lung de 30-40 cm și cu partea dorsală de culoare neagră-albăstruie sau verzuie, apreciat pentru carnea lui” (Leuciscus idus). Pentru văduviță este atestat, ca învechit, și sensul (bot.). „Mușcatul-dracului”. II. VĂDUVELE îN ISTORIE într-o „lume” a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pește asemănător cu crapul, dar cu capul mai mic, botul prelung, cu corpul lung de 30-40 cm și cu partea dorsală de culoare neagră-albăstruie sau verzuie, apreciat pentru carnea lui” (Leuciscus idus). Pentru văduviță este atestat, ca învechit, și sensul (bot.). „Mușcatul-dracului”. II. VĂDUVELE îN ISTORIE într-o „lume” a bărbaților Femeia - o prezență palidă într-o carte apărută la sfârșitul anilor 801, Georges Duby scria, chiar la început: „în mod hotărât, Evul Mediu este masculin. Deoarece toate informațiile care ajung
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
avut ca asistenți o duzină de medici indigeni - sau, mai bine zis, bărbieri (jerahi) - cărora le-am furnizat numeroase cunoștințe teoretice și practice. Tigrii sunt rareori Întâlniți În Munții Liban și totuși, În timpul șederii mele acolo, emirul Beshir porunci ca botul fiecărui tigru ucis să fie trimis guvernului pentru a preveni folosirea sa În prepararea otrăvurilor. Acest ordin ciudat mă Îndemnă să-i examinez proprietățile pe când mă aflam În Lahore. Rezultatele acestor cercetări sunt consemnate În volumul al doilea al lucrării
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1885. Repere bibliografice: Alexe Procopovici, Doi dascăli bucovineni: I. G. Sbiera și Sextil Pușcariu, LU, 1920, 4-5; Loghin, Ist. lit. Bucov., 99-102; Alexe Procopovici, I. G. Sbiera, Cernăuți, 1936; Nicolae Tcaciuc-Albu, Viața și opera lui Ion Sbiera, Cernăuți, 1936; Nicolae Bot, Activitatea de folclorist a lui I. G. Sbiera, REF, 1967, 1; Bucur, Istoriografia, 201-203; Bârlea, Ist. folc., 124-127; Dicț. lit. 1900, 768-769; George Muntean, Un cărturar bucovinean: Ion G. Sbiera, RL, 1987, 8; Satco-Pânzar, Dicționar, 201-202; Pavel Țugui, I. G.
SBIERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
o parte din prelegeri intrând în sumarul unui curs (1978, în colaborare cu Georgeta Antonescu). Selectează, pentru seria „Die Welthumor” a Editurii Reclam din Berlin (1960), pagini reprezentative din literatura umoristică românească, însoțite de note introductive. Va realiza, împreună cu Livia Bot, în 1969, o bună ediție critică a lucrării lui Radu Tempea Istoria sfintei besereci a Șcheilor Brașovului, iar cu Eugen Pavel republică scrierea lui Nicolae Drăganu Istoria literaturii române din Transilvania de la origini până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, într-
SCHIAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289552_a_290881]
-
în spațiul românesc medieval, Cluj-Napoca, 1978. Ediții: Ioan Slavici, Opere, I, pref. D. Vatamaniuc, București, 1967 (în colaborare cu Dumitru Pop și Ion Șeuleanu); Radu Tempea, Istoria sfintei besereci a Șcheilor Brașovului, introd. edit., București, 1969 (în colaborare cu Livia Bot); Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament, coordonator I. C. Chițimia, București, 1988 (în colaborare); Nicolae Drăganu, Istoria literaturii române din Transilvania de la origini până la sfârșitul secolului al XVIII-lea - Histoire de la littérature roumaine de Transylvanie dès origines à
SCHIAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289552_a_290881]
-
Constantin Hârlav, Începutul și sfârșitul, „Interval”, 1990, 4-5; Ioana Pârvulescu, Punguța cu două (trei) prejudecăți, CNP, 1990, 34; Cornel Ungureanu, Posteritatea lui Creangă între fascicultură și pornoliteratură, O, 1990, 42; Monica Spiridon, Portretul criticului la tinerețe, R, 1990, 11; Ioana Bot, Călătoria fără sfârșit, TR, 1990, 50; Bucur Demetrian, Vocația sintezei, R, 1990, 12; Nicolae Manolescu, Argument, RL, 1990, 51-52; George Gibescu, Justificarea metacriticii, VR, 1991, 1; Alex. Ștefănescu, Amintiri despre literatura de azi - 1982, TMS, 1991, 3; Țeposu, Istoria, 163-167
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
populare, LCF, 1962, 14; Valeriu Rusu, „Flori alese din poezia populară”, LR, 1962, 3; Ion Taloș, „Folclor din Transilvania”, TR, 1962, 47; Ion Horea, „Folclor din Transilvania”, „Scânteia”, 1963, 5 762; Perpessicius, Alte mențiuni, II, 182-199; Vrabie, Folcloristica, 424-425; Nicolae Bot, „Antologia basmului cult”, ST, 1969, 4; I. Oprișan, „Antologia basmului cult”, RITL, 1969, 3; V. Fanache, „Florile norocului”, TR, 1970, 3; M. Nițescu, „Florile norocului”, VR, 1970, 8; I. C. Chițimia, Folclor românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 398-399; Bârlea, Ist.
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
colaborare). Repere bibliografice: Ion Cuceu, „Poezia populară de nuntă”, ST, 1985, 2; Ion Taloș, „Poezia populară de nuntă”, TR, 1985, 37; Pavel Ruxăndoiu, „Poezia populară de nuntă”, REF, 1986, 1; Mihai Coman, „Poezia populară de nuntă”, CREL, 1986, 2; Nicolae Bot, „Poezia populară de nuntă”, AAF, 1987; Paul H. Stahl, „Poezia populară de nuntă”, „Études et documents balkaniques et méditerrannéens” (Paris), 1989, 14; Joel P. Marrant, „Poezia populară de nuntă”, SUB, Philologia, 1991, 2; Iordan Datcu, „Dincoace de sacru, dincolo de profan
SEULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289649_a_290978]
-
Dan Laurențiu, Gabriel Dimisianu, Ion Stratan); Marin Mincu, Modelul eminescian, CNT, 1993, 12; Octavian Soviany, Rădăcini literare, CNT, 1993, 12; Dosar Nichita Stănescu - 60. Ultimul Nichita, CC, 1993, 3 (număr special); Doina Uricariu, Nichita Stănescu - 60, VR, 1993, 4-5; Ioana Bot, Mitul „Nichita Stănescu”, între real și imaginar, ST, 1993, 5; Ion Simuț, O clipă cu Nichita Stănescu, RL, 1993, 48; Corin Braga, Nichita Stănescu. Orizontul imaginar, Sibiu, 1993; Îngerul blond. Nichita Stănescu (1933-1993), îngr. Mariana Stănescu, București, 1993; Ion Pop
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Ion Vlad, Mircea Zaciu, Victor Felea, Adrian Marino, Nicolae Balotă, precum și al generației care a debutat, preponderent, la T.: Mircea Popa, Valentin Tașcu, Aurel Sasu, Ion Pop, Liviu Petrescu, Marian Papahagi, Ion Vartic, Ion Marcoș, Petru Poantă, Irina Petraș, Ioana Bot ș.a. Trebuie semnalat, de asemenea, faptul că aici și-au văzut tipărite unele din primele scrieri nu numai Nichita Stănescu, ci și Liviu Petrescu (1958), Ana Blandiana (1959), Ioan Alexandru (1960), Augustin Buzura (1960), Eta Boeriu (1963), Gheorghe Pituț (1963
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
Ilea ș.a. Se remarcă un dens sector eseistic și publicistic, susținut de Eugen Uricaru, Horia Bădescu, Alexandru Vlad și Ion Mureșan. În ceea ce privește critica literară, semnează în continuare Ion Vlad, Petru Poantă, Liviu Petrescu, Mircea Muthu, Mircea Tomuș, Irina Petraș, Ioana Bot ș.a., cărora li se alătură Sanda Cordoș, Diana Adamek, Cornel Vâlcu, Horea Poenar, Victor Cubleșan, Marius Jucan, Carmen Berindei ș.a. Se realizează, de asemenea, consistente numere tematice, cum ar fi acela dedicat jurnalului (8/1992). Începând din 1998 T. intră
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
scurtă, CRC, 1987, 7; Holban, Profiluri, 369-373; N. Steinhardt, Escale în timp și spațiu sau Dincoace și dincolo de texte, București, 1987, 250-258; Tania Radu, „Umbra penei de gâscă”, LAI, 1991, 4; Ioan Holban, Scriitorul și puterea, CRC, 1991, 32; Ioana Bot, Seismograful, TR, 1991, 34; Steinhardt, Monologul, 203-207; Ulici, Prima verba, III, 211-212; Țeposu, Istoria, 156-157; Monica Spiridon, Un prozator neliniștit, TR, 1996, 1; Simuț, Critica, 168-178; Monica Spiridon, Jocul de-a nimicul, R, 1998, 4; Perian, Pagini, 188-194; Adrian Oțoiu
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
protopopului Vasile], în Nicolae Sulică, Înștiințări, Brașov, 1906, 71-81; Cronica protopopului Vasilie din Brașov, în Lupaș, Cronicari, I, 16-22; Cronică de popa Vasile. 1392-1633, ed. bilingvă, în Radu Tempea, Istoriia sfintei besereci a Șcheilor Brașovului, îngr. Octavian Șchiau și Livia Bot, introd. Octavian Șchiau, București, 1969, 186-198. Repere bibliografice: Ștefan Meteș, Cronica popei Vasile din Șcheii Brașovului, „Drum drept”, 1913, 3; Nicolae Sulică, Cronica protopopului Vasile din Brașov, Cluj, 1943; Vasile Oltean, Descoperirea unui codice-miscelaneu în limba română, RL, 1975, 5
VASILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290449_a_291778]
-
Piru, Varia, I, 238-240; Sasu, Progresii, 62-67; Oarcăsu, Destine, 50-56; Mircea Popa, Lucian Blaga între cronologie și bibliografie, ST, 1977, 12; Zaciu, Alte lecturi, 167-179; Călinescu, Scrisori, 229-231; Marcea, Concordanțe, 189-200; Mihai Ungheanu, „Publicistica lui Eminescu”, LCF, 1986, 25; Ioana Bot, Manuscrisele eminesciene, TR, 1989, 2; Alexandru Ruja, Eminescu, O, 1989, 4; Mihai Cimpoi, Spre un nou Eminescu, Chișinău, 1993, 82-87; Gabriela Păsărin, Dizidență sau rezistență prin cultură, Timișoara, 1993, 65-77; Constantin Cubleșan, Eminescu în conștiința critică, Cluj-Napoca, 1994, 13-21; Constantin
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
cărți, CL, 1986, 1; Ioan Holban, Cartea bibliotecarului, CRC, 1986, 8; Lucian Chișu, Jurnalul unei gratuități, LCF, 1986, 24; Mincu, Eseu, 83-87; Al. Călinescu, Confesiuni și viziuni, CRC, 1987, 5; Val Condurache, Poeți din două generații, CL, 1987, 3; Ioana Bot, Noime și monade, TR, 1987, 15; Nicolae Manolescu, Doi poeți și un grădinar, RL, 1987, 24; Al. Cistelecan, „Fiul omului”, F, 1987, 6; Dumitru Chioaru, Poetica monadelor, T, 1987, 6; Simion, Scriitori, IV, 519-525; Ioan Milea, Lucianograme, APF, 1990, 2
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
neantului, 1992) ș.a. Din seria de după 1990 se rețin îndeosebi numărul 4/1992, dedicat lui D. Popovici, cu un substanțial grupaj de articole despre Mihai Eminescu - Mircea Borcilă, Eminescu și Humboldt, Ruxandra Cesereanu, Cele două fețe ale lui Oneiros, Ioana Bot, Aspecte ale instituirii mitului eminescian -, și numărul 1/1997, consacrat lui Jean Starobinski. Scrieri și manuscrise mai puțin cunoscute sunt valorificate în numărul 2/1995, cu un „dosar” despre literatura română veche - Doina Curticăpeanu, Simbolismul tetragonului în cosmografia lui Honterus
STUDIA UNIVERSITATIS „BABES–BOLYAI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289990_a_291319]
-
direct de la A. E. Baconsky, care l-a sprijinit pe S. la începutul activității literare. În orice caz, trăsăturile definitorii ale formulei se găsesc comprimate în Vechi târg din Banat: „Ah, cai furtunoși sau resemnați, cai de plug / mângâiați pe bot, căutați pe-ndelete la dinți, / cai goniți în cerc să se vadă dacă nu sunt bolnavi, / și armăsarul ridicat în două picioare subțiri / arătându-și pântecul argintiu cu pale de foc - / și nebunul lălăia pipăind nevăzute obiecte, / copilul plângea îngrozit, uneori
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
29; Al. Cistelecan, „Cinci cântece pentru eroii civilizatori”, F, 1983, 12; Grigurcu, Existența, 474-485, 505-508; Simion, Scriitori, IV, 499-507; Gabriela Omăt, Poem dincoace de ființă, RL, 1990, 44; Cornel Regman, „Lumină de la foc”, JL, 1990, 47; Coșovei, Pornind, 107-114; Ioana Bot, Mărturisirea, TR, 1991, 1; Vasile Spiridon, Timpul despletirii, ATN, 1991, 1; Traian T. Coșovei, Cu pași rotunzi și degete pătrate, CNT, 1991, 5; Ioan Holban, „Trecutul lor e stagnarea/ Prezentul e mersul, cascada, marea”, CRC, 1991, 14; Sebastian Vlad Popa
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
ochii cu norodul Și-și pusese-n cap minciuna Că da-n stup de câte una. Roiul, cum de l-a zărit C-a intrat, l-a copleșit. Socoteală să-i mai ceară Nu! L-au îmbrăcat cu ceară, De la bot pană la coadă, Tăbărâte mii, grămadă, Și l-au strâns cu meșteșug, Încuiat ca-ntr-un cosciug. Nu ajunge, vreau să zic, Să fii mare cu cel mic, Că puterea se adună Din toți micii împreună. Vocabular: asfințit: apus de
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
un ceas și două O găină să se ouă, Care cântă cotcodace, Proaspăt oul când și-l face. De când e-n gospodărie Multe a-nvățat și știe, Și, pe brânci, târâș, grăbiș, Se strecoară pe furiș. Pune laba, ia cu botul Și-nghite oul cu totul. "Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. "L-a mâncat!" Stai nițel, că te dezvăț Fără mătură și băț. Te învață mama minte." Și i-a dat un ou fierbinte. Dar decum l-a îmbucat, Zdreanță l-
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
vigilenți și-ți tăiau și ceea ce n-ar fi fost cazul. Iar când li se părea „băieților” că ți-ai bătut prea mult joc de ei, că există riscul să contaminezi „minunatul tineret revoluționar”, îți dădeau pur și simplu peste bot. Pe 18 mai 1983, Securitatea a declanșat o anchetă de mari proporții împotriva tinerilor - pe atunci! - scriitori din jurul revistelor Dialog și Opinia studențească, începând cu profesorii Al. Călinescu, Luca Pițu, Tereza Petrescu-Culianu, continuând cu Dan Petrescu, Dan Alexe și cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
realului, CNT, 1985, 16; Ioan Holban, „Ascensiune nocturnă”, CRC, 1985, 18; Valeriu Cristea, „Ascensiune nocturnă”, RL, 1985, 20; Valentin Tașcu, „Ascensiune nocturnă”, CNT, 1985, 26; Gheorghe Schwartz, „Ascensiune nocturnă”, O, 1986, 17; Eugen Simion, Romanescul cotidianului, RL, 1987, 17; Ioana Bot, O zi care începe bine, TR, 1987, 21; Petru Poantă, Un prozator tânăr, ST, 1987, 10; Cristea, A scrie, 210-215; Țeposu, Istoria, 129-131; Lovinescu, Unde scurte, IV, 249-253; Negoițescu, Scriitori contemporani, 472-474; Petraș, Lit. rom., 102-105; Claudiu Groza, Despre interviu
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
viziunea populară, pref. edit., Craiova, 1976; Poezia în cătușe, pref. edit., postfață Nicolae Panea, Craiova, 1995. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, 1877 în literatura populară și în cea cultă, RL, 1977, 18; Ion Taloș, 1877 în folclor, ST, 1977, 5; Nicolae Bot, „Războiul pentru Independență în viziunea populară”, ST, 1977, 5; Rodica Florea, „Războiul pentru Independență în viziunea populară”, RITL, 1977, 3; C. Negreanu, „Ideea de dreptate și libertate în cântecul popular”, LL, 1989, 3; Livia Bot, „Ideea de dreptate și libertate
POPESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]