3,311 matches
-
influențate de obstacolele existente ce se aflau în apropierea aparaturii. Se transmiteau două buletine meteo zilnic, dimineața și seara, folosindu-se telefonul primăriei. În anul 1960 se obține un teren corespunzător de la primărie, vis-a-vis de școală și biserică, pe un „bot” de deal, amenajându-se o platformă meteorologică de tip „redus” dotată cu aparatură clasică. Biroul stației a funcționat în casa preotului Alexandru Huștiu până în anul 1978. În acest interval, stația a fost încadrată cu normă întreagă în statul de funcționare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
avut ca asistenți o duzină de medici indigeni - sau, mai bine zis, bărbieri (jerahi) - cărora le-am furnizat numeroase cunoștințe teoretice și practice. Tigrii sunt rareori Întâlniți În Munții Liban și totuși, În timpul șederii mele acolo, emirul Beshir porunci ca botul fiecărui tigru ucis să fie trimis guvernului pentru a preveni folosirea sa În prepararea otrăvurilor. Acest ordin ciudat mă Îndemnă să-i examinez proprietățile pe când mă aflam În Lahore. Rezultatele acestor cercetări sunt consemnate În volumul al doilea al lucrării
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fine se face la niveul vârfurilor lamelor. Acestea pot fi folosite ocazional în manevrele de disecție/tăiere. Microfoarfecii pistol de tip aligator sunt utilizate în special în intervențiile endoscopice sau cele cu câmp chirurgical profund de tip transfenoidal. Ciupirețele au botul sub forma a două cupe tip aligator fiind disponibile sub diverse dimensiuni și lungimi. Acestea permit tăierea, apucarea sau sfărâmarea diverselor tipuri de țesuturi (țesut tumoral, cartilaj, os etc.) (fig. 1.13). INSTRUMENTARUL DE SUTURĂ Instrumentarul de sutură este reprezentat
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
Ioan Holban, Când ficțiunea poate fi realitate, CRC, 1986, 28; Corina Ciocârlie, Călătoria ca basm, O, 1986, 39; Virgil Podoabă, „O călătorie spre marea interioară”, F, 1986, 10; D. Micu, Prin „luneta noastră”, VR, 1986, 10; Dimisianu, Subiecte, 134-138; Ioana Bot, Realitatea și textul, TR, 1990, 32; Ioan Holban, Între noi, cei din Orient, CRC, 1990, 37; Faifer, Faldurile, 125-127; Gh. I. Florescu, Exerciții de memorie, CL, 2001, 4; Al. Niculescu, O mărturie obiectivă, RL, 2001, 18; Dicț. scriit. rom., IV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
al ideilor literare (Premiul de debut al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România, 2006) și a numeroase studii în publicații științifice din țară și străinătate. A coordonat volumele colective Identitatea națională: realitate, istorie, literatură (în colaborare cu Ioana Bot, 2008) și Dus-întors: rute ale teoriei literare în postmodernitate (în colaborare cu Oana Fotache și Magda Răduță, 2016). A îngrijit mai multe ediții din opera Ioanei Em. Petrescu: Studii de literatură română și comparată (2005), Studii eminesciene (2009), Studii despre
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Theory, Strategic Interaction, and Symbolic Capital", Current Anthropology, vol. 46 (2005), nr. 2, pp. 221-247. Boia, Lucian, Istorie și mit în conștiința românească, Humanitas, București, 1997. Boia, Lucian, Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea și desfacerea unui mit, Humanitas, București, 2015. Bot, Ioana (coord.), "Mihai Eminescu, poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Bot, Ioana, Eminescu explicat fratelui meu, București, Art, 2012. Bourdieu, Perre, Les Règles de l'art (1992), Seuil, Paris, 1998. Breazu, Ion, "Michelet și
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Istorie și mit în conștiința românească, Humanitas, București, 1997. Boia, Lucian, Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea și desfacerea unui mit, Humanitas, București, 2015. Bot, Ioana (coord.), "Mihai Eminescu, poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Bot, Ioana, Eminescu explicat fratelui meu, București, Art, 2012. Bourdieu, Perre, Les Règles de l'art (1992), Seuil, Paris, 1998. Breazu, Ion, "Michelet și folklorul românesc", Anuarul Arhivei de Folclor, vol. II (1933), pp. 181-193. Breazu, Ion, Michelet și românii. Studiu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
grecești, traducere de Dragan Stoianovici, Humanitas, București, 1993. Petersen, Julius, Generațiile literare, traducere de Sanda Ignat, Limes, Cluj-Napoca, 2013. Petrescu, Ioana Em., "Perspectivă eroică și perspectivă ironică în opera lui N. Bălcescu" (1972), în Configurații (1981), ediție îngrijită de Ioana Bot, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015, pp. 101-106. Philippe, Gilles, Sujet, verbe, complément. Le moment grammatical de la littérature française 1890-1940, Gallimard, Paris, 2002. Philippe, Gilles, Le français, dernière des langues. Histoire d'un procès littéraire, PUF, Paris, 2010. Pigman III
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
118, 153-155, 159, 162, 192, 202, 206, 208, 211-217, 225, 227 Bolliac, Cezar, 15, 61-62, 66, 69, 71, 84, 99, 104, 113-114, 118-120, 125, 138-139, 145-151, 154, 162-163, 165, 171, 174, 179-180, 194, 198, 225, 233 Boodberg, Peter A., 33 Bot, Ioana, 182, 207, 213, 228-229, 233 Bove, Arianna, 78, 235 Brătianu, Dumitru, 133 Breazu, Ion, 132-133, 229 Bucur, Marian, 202, 229 Bud, Crina, 229 Butler, Judith, 135 C Cage, John, 42 Călinescu, George, 39, 57, 201
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Le sunt recunoscător prietenilor mei, Oana Fotache, Antonio Patraș și Angelo Mitchievici, care au acceptat să citească manuscrisul și să îmi împărtășească reacțiile de lectură atât de repede pe cât îmi doream să le aflu. Mă simt îndatorat, de asemenea, Ioanei Bot și lui Alexander Baumgarten, coordonatorii programului prin care a fost finanțată documentarea acestei reflecții, pentru îngăduința cu care au sprijinit căutări și curiozități care uneori nu aveau legătură cu tema oficială de cercetare; și, mai ales, pentru răbdarea cu care
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
raportului dintre Bălcescu și Fichte, mai exact între construcția vocației eroice și conceptul fichtean de "misie" se găsește la Ioana Em. Petrescu, "Perspectivă eroică și perspectivă ironică în opera lui N. Bălcescu" (1972), în Configurații (1981), ediție îngrijită de Ioana Bot, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015, pp. 101-106. 42 J.G. Fichte, Cuvântări către națiunea germană, traducere de Const. Lăzărescu, Editura Casei Școalelor, București, 1928, pp. 159-160 (Cuvântarea opta. "Ce însemnează popor în înțelesul superior al cuvântului și ce este iubirea
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rumânesc. Dintre lecturile recente trimit la analiza lui Iulian Costache (Eminescu. Negocierea unei imagini, Cartea Românească, București, 2008, pp. 252-267) despre constituirea unei genealogii poetice și despre efectul de memorie literară în Epigonii și la subtila interpretare deconstructivistă a Ioanei Bot (Eminescu explicat fratelui meu, Art, București, 2012, pp. 123-146), care subliniază prezența unei "anxietăți a influenței" în raportul cu poeții vechi, prin răstălmăcirea poeticii lor (pp. 137-138). 118 Gérard Dessons, L'art et la manière. Art, littérature, langage, Honoré Champion
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii, pp. 153-173. 135 Mihai Zamfir, " Constituirea mitului eminescian: glose pentru un mit modern", în Din secolul romantic, Cartea Românească, București, 1989, p. 235. O critică substanțială a textului lui Mihai Zamfir face Ioana Bot ("Istoria și anatomia unui mit cultural", în Ioana Bot (coord.), "Mihai Eminescu, poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Dacia, Cluj-Napoca, 2001, pp. 30-42), care subliniază ineficiența unei analize strict "morfologice", bazată pe componentele imaginare ale "tânărului geniu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
135 Mihai Zamfir, " Constituirea mitului eminescian: glose pentru un mit modern", în Din secolul romantic, Cartea Românească, București, 1989, p. 235. O critică substanțială a textului lui Mihai Zamfir face Ioana Bot ("Istoria și anatomia unui mit cultural", în Ioana Bot (coord.), "Mihai Eminescu, poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Dacia, Cluj-Napoca, 2001, pp. 30-42), care subliniază ineficiența unei analize strict "morfologice", bazată pe componentele imaginare ale "tânărului geniu". Ioana Bot justifică emergența mitului eminescian printr-o dublă
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și anatomia unui mit cultural", în Ioana Bot (coord.), "Mihai Eminescu, poet național român". Istoria și anatomia unui mit cultural, Dacia, Cluj-Napoca, 2001, pp. 30-42), care subliniază ineficiența unei analize strict "morfologice", bazată pe componentele imaginare ale "tânărului geniu". Ioana Bot justifică emergența mitului eminescian printr-o dublă necesitate, culturală și istorică, de constituire a figurii identitare a "poetului național" (pp. 42sqq). 136 Lucian Boia, Mihai Eminescu, românul absolut. Facerea și desfacerea unui mit, Humanitas, București, 2015, p. 30. 137 V.
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un proces de asociere prin inferența): părțile minimale ale configurației corpului lupului creează spațiul mental generic (lupul "mamifer carnivor din familia canidelor, cu corpul de circa 150 cm lungime, acoperit cu blană sura, cu gâtul gros, cu capul mare, cu botul și urechile ascuțite și coadă stufoasa" DEX, 1996: 587); * nivelul meta-metaformei (indexicalitate aspecte culturale). Prin poveștile lor, Frații Grimm și Ion Creangă par să "dezrădăcineze" lupul generic din propriul său umwelt, pentru a-l plasa în două noi spații culturale
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
paginile publicațiilor la care a colaborat. Așa încât restituirea scrierilor sale în volumul Pagini de critică (1988), alcătuit de Marian Papahagi, este considerată „o ediție îndelung așteptată”, „un act de dreptate” și „un act necesar mișcării ideilor, în critica actuală” (Ioana Bot). Comentatorii observă, pe temeiul textelor, o preferință pentru interpretarea prozei, evidentă atât în eseuri succinte și pătrunzătoare, ca Spiritul epopeic, Paradoxul povestirii sau Arhetipuri ale personajelor sadoveniene, cât și în studiul, de altă anvergură, intitulat Surse ale fantasticului în proza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
ECH, 1973, 5-6; Marcel Runcanu, Ne rămân amintirile, ECH, 1973, 5-6; Aurel Șorobetea, Pia, ECH, 1973, 5-6; Adrian Popescu, Pia, ECH, 1975, 6; Aurel Șorobetea, Pietà, ECH, 1976, 6-7; Petrescu, Configurații, 44; Adriana Babeți, Textul întrerupt, O, 1988, 31; Ioana Bot, O ediție îndelung așteptată, TR, 1988, 32; Val Condurache, „Echinox”. Dialog, CL, 1988, 10; Grigurcu, Peisaj, II, 314-318; Ulici, Lit. rom., I, 530-531; Carmen Varfalvi-Berinde, Olimpia Radu, ECH, 1994, 1-3; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 274; Petraș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289094_a_290423]
-
atinge, a adulmeca, a amușina, a mesteca, a înghiți, a ingurgita, operații care evocă digestia și defecația, supunerea față de necesitățile naturale. Nasul este organul fundamental pentru fiarele care vânează, ucid și mănâncă. El amintește, de asemenea, de poziția patrupedă, cu botul aproape de pământ, cu nările larg deschise, de adulmecarea gâfâită a unui mamifer care caută urma altui animal: pentru a se feri de el, pentru a se apăra ori pentru a-l ataca. Pe potecile năpădite de iarbă, unde ochiul nu
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
lui: porcul. Timaios detaliază chiar felul în care proasta întrebuințare, în timpul vieții, a părților trupului destinate reflecției și meditației modifică fiziologia: părțile inferioare sunt atrase spre pământ, membrele se scurtează, creierul se atrofiază și se apropie și el de sol, botul se lungește, râtul obligă la o abordare esențialmente olfactivă, deci animalică, a lumii. 3 O filosofie porcească? Epicur ascetul, trădat de trupul său, nevoit să facă din necesitate virtute, poate fi oare monstrul descris mai sus? Căci variațiunile pe tema
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
29; George Muntean, „Cezar Bolliac”, CNT, 1966, 31; M. N. Rusu, „Cezar Bolliac”, LCF, 1966, 35; H. Zalis, „Cezar Bolliac”, „Romanian Review”, 1967, 2; Marin Bucur, „Cezar Bolliac”, RITL, 1967, 3; Constantin Cubleșan, „Heinrich von Kleist”, TR, 1968, 13; Nicolae Bot, „Literatura populară română”, „Jahrbuch für Volksliedforschung” (Berlin), 1968, 15; I. Taloș, „Literatura populară română”, TR, 1968, 42; Piru, Panorama, 525-527; I. Oprișan, „Literatura populară română”, RITL, 1969, 2; Beberi, Lumea, 146-153; Perpessicius, Lecturi, 75-82; Nicolae Balotă, „Scriitorii și înțelesurile vieții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
alegerea locului de parcare și aprecierea spațiului; * poziționarea inițială la distanța de 2 - 2,5m față de mașina reper (dup care vom parca); * semnalizare dreapta și oprirea mașinii noastre paralel cu bordura (la distanța de mai sus) în așa fel încât botul mașinii noastre să fie aliniat cu colțul mașinii pe lângă care vom pivota; * cuplăm treapta I de viteză, ne asigurăm și aducem mașina la reper (locul în care trebuie să începem manevrarea volanului) - retrovizorul nostru dreapta e r, pe lângă care vom
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
2; Ion Șeuleanu, Ioan Micu Moldovanu, „Povești populare din Transilvania”, REF, 1988, 4; Paul H. Stahl, Ion Cuceu, Maria Cuceu, „Vechi obiceiuri agrare românești”, „Études et documents balkaniques et meditéranéens”, 1989, 195-196; Ion Șeuleanu, Vocația cercetării, TR, 1989, 11; Nicolae Bot, „Vechi obiceiuri agrare românești”, REF, 1989, 4; Eugenia Bârlea, „Vechi obiceiuri agrare românești”, AAF, 1991-1993, 500-501; Datcu, Dicț. etnolog., I, 205-206. I.Ș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
critice: Ion Șeuleanu, Ioan Micu Moldovanu, „Povești populare din Transilvania”, REF, 1988, 4; Mihai Coman, Tipologia datinei, RL, 1989, 5; Paul H. Stahl, Ion Cuceu, Maria Cuceu, „Vechi obiceiuri agrare românești”, „Études et documents balkaniques et meditéranéens”, 1989, 195-196; Nicolae Bot, „Vechi obiceiuri agrare românești”, REF, 1989, 4; Eugenia Bârlea, „Vechi obiceiuri agrare românești”, AAF, 1991-1992, 500-501; Datcu, Dicț. etnolog., I, 206-207. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286545_a_287874]
-
înainte, însoțită de un vârtej de crengi rupte. Dar calul lui Nikolai se cabra, dansa pe loc, se răsucea și nu pleca. Îl bătuse atroce, izbindu-l cu călcâiul în burtă, îl biciuise cu furie, îl lovise cu palma peste bot. Lucrul cel mai rău era că atacul părea dinainte câștigat. Pe mal, soldații luați prin surprindere n-aveau nici măcar timp să pună mâna pe pușcă. Iar el încă lupta cu afurisitul ăla de cal. Călăreții erau la o sută de
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]