1,854 matches
-
populație din Transilvania, în căutare de pășuni, libertate și viață liniștită. La origine populația de oieri transilvăneni din zona Brașovului și Făgărașului. Așezată, așa cum am arătat, în cea mai mare parte pe podul terasei din dreapta Prahovei, la altitudinea de 500-550m, Breaza este de fapt o grădină cu case și vile de vacanță, cu locuitori harnici, iubitori de frumos, ce-și petrec sfârșitul de săptămână într-un mediu liniștit, sănătos și tonifiant. Casele se risipesc pe pante, prin poieni și livezi, ori
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
poieni și livezi, ori sunt grupate în lungul terasei pe o distanță de opt km. dându-i așezării chipul unui adevărat „Câmpulung” prahovean. Astfel, cartierele Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului, Ograda, Surdești și Irimești se răsfață printre copaci, pe poieni, în timp ce Breaza de Sus, Capul Câmpului, Breaza de Jos, Podu Vadului, Valea Morii, Valea Târsei și Gura Beliei se grupează în lungul văilor sau al drumului ce străbate terasa de la nord la sud. Am putea spune că Breaza este una din localitățile
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
grupate în lungul terasei pe o distanță de opt km. dându-i așezării chipul unui adevărat „Câmpulung” prahovean. Astfel, cartierele Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului, Ograda, Surdești și Irimești se răsfață printre copaci, pe poieni, în timp ce Breaza de Sus, Capul Câmpului, Breaza de Jos, Podu Vadului, Valea Morii, Valea Târsei și Gura Beliei se grupează în lungul văilor sau al drumului ce străbate terasa de la nord la sud. Am putea spune că Breaza este una din localitățile pe care le visa George
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
copaci, pe poieni, în timp ce Breaza de Sus, Capul Câmpului, Breaza de Jos, Podu Vadului, Valea Morii, Valea Târsei și Gura Beliei se grupează în lungul văilor sau al drumului ce străbate terasa de la nord la sud. Am putea spune că Breaza este una din localitățile pe care le visa George Vâlsan când scria "Carpații în România de azi": În jurul Carpaților se află cea mai tipică populație românească. Tradiții vechi și frumoase, o viață simplă și sănătoasă, un simț artistic original toate
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
scria "Carpații în România de azi": În jurul Carpaților se află cea mai tipică populație românească. Tradiții vechi și frumoase, o viață simplă și sănătoasă, un simț artistic original toate aceste daruri trebuie să fie ocrotite și încurajate". Deci ce-i Breaza? Este "poarta văii Prahovei", un "oraș grădină", este "Davosul României", "sectorul șapte al Bucureștiului", "capitala golfului românesc" sau cel puțin câte ceva din toate acestea. CADRUL NATURAL 3. 1. GEOLOGIE În zona avanfosei, depozitele molasei miocene, sunt bine deschise în Valea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Formațiunile pliocene sunt, de asemenea, de o mare varietate litologică. Predomină complexele nisipoase și grezoase, cu intercalații de marne (neoțieneă și marne nisipoase (ponțieneă, toate acestea au fost puternic cutate și foliate. Pe această structură generală geologică se întinde terasa Breaza. Ea prezintă o litografie, o petrografie destul de variată, de la gresii și conglomerate puternic cimentate și până la nisipuri fine, aproape toată gama rocilor sedimentare. Formațiunile geologice atât de variate din cuprinsul Subcarpaților conțin numeroase minerale utile care au constituit o bază
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
bază de materii prime pentru industrie. Astfel, formațiunile frizului cretacic și al celui paleogen conțin roci ale căror însușiri permit utilizarea lor ca materiiale de construcție. Menționăm prezența calcarelor masive de Comarnic și a marnelor calcaroase, care se exploatează la Breaza, în punctele de la Gura Beliei și Dealul Gurga. Nisipurile și pietrișurile din albia Prahovei au fost și continuă să fie și astăzi o sursă exploatabilă, în carierele de la Podu Vadului, Nistorești, Gura Beliei. Aici este interesant un fenomen natural transportul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
îl asigură pârâul Beliei în timpul topirii zăpezilor și după ploi cu mari cantități de apă, în valea largă a Prahovei, unde a și construit un con de dejecție, împingând mult lunca Prahovei spre dreapta. Din punct de vedere hidrografic, zona Breaza se situează în formațiunile geologice din alcătuirea avanfosei. Această zonă cuprinde, depozitele miorene, dezvoltate sub forma unei puternice molase cu episoade lagunare cu gips și sare, ori impermeabile, care în adâncime trec la conglomerate sau nisipuri, în care sunt posibile
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în adâncime trec la conglomerate sau nisipuri, în care sunt posibile acumulări de apă. Aceste acumulări sunt puse în evidență de numeroase izvoare cu apă sulfată, clorosodică, puternic mineralizată care însoțește miocenul. Astfel sunt izvoarele care apar la Slănic Prahova, Breaza etc. Sursele hidrominerale reprezentate prin izvoarele sulfuroase de la baza dealului Gurga-Cacova și cel de la Breaza de Jos, precum și prin ape sărate (izvoarele din Valea Morii), prezintă caracteristici fizico-chimice care conferă acestor factori calitatea de apă minerală utilizabilă în cura balneară
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
acumulări sunt puse în evidență de numeroase izvoare cu apă sulfată, clorosodică, puternic mineralizată care însoțește miocenul. Astfel sunt izvoarele care apar la Slănic Prahova, Breaza etc. Sursele hidrominerale reprezentate prin izvoarele sulfuroase de la baza dealului Gurga-Cacova și cel de la Breaza de Jos, precum și prin ape sărate (izvoarele din Valea Morii), prezintă caracteristici fizico-chimice care conferă acestor factori calitatea de apă minerală utilizabilă în cura balneară. Unii dintre acești compuși chimici, care au acțiune terapeutică, au fost determinați în aceste surse
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pe diferite căi de acces (fisuri, fracturi majore-falii, capete de strat etc.). Sursele minerale hidrominerale existente în perimetrul localității Breza, după cum s-a arătat anterior sunt reprezentate prin: - IZVOARELE SULFUROASE, SULFATE, CLORO-SODICE HIPOTOME (izvoarele din Dealul Cacova și izvoarele din Breaza de Josă - IZVOARELE CLORO-SODICE, BROMURATE, SULFATATE, CALCICE, MAGNEZIENE HIPERTONE (izvorul sărat din Valea Morii), surse cu debite mici dar care prin compoziția fizico-chimică a apei sunt recomandate sau recomandabile în cura balneară, atât în cura internă cât și în cura
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
regiune, ele apar în vf. Gurga (741m), Fața Radului, Pietriș (732m). Interfluviul între Prahova și Provița coboară cu cât înaintăm spre sud, păstrându-și totuși supremația asupra văii. Așa de exemplu, în nord, deasupra Beliei, depășește 750m, la vest de Breaza de Jos se menține la 743m, mai la sud, la Poiana Câmpina atinge 687m. Caracteristic pentru această coamă prelungă care desparte aceste două bazine hidrografice este linia extrem de sinuoasă pe care o înscriu marile ei înălțimi, adică linia de cumpănă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de-a lungul văii Prahovei. Trei trepte tăiate în rocă fundament și o cuvertură groasă de pietrișuri însoțesc valea. Mai sus se etajează încă două niveluri ce se ascund pentru a nu trăda evoluția atât de înaintată a văii. La Breaza terasele încep să capete o desfășurare din ce în ce mai mare. Eroziunea exercitată de Prahova, precum și intensitatea acumulării au fost favorizate și de unitatea structurală căreia i se suprapune. Formațiunile sunt dispuse sub forma unui larg sinclinal. De la Breaza, valea se abate către
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
înaintată a văii. La Breaza terasele încep să capete o desfășurare din ce în ce mai mare. Eroziunea exercitată de Prahova, precum și intensitatea acumulării au fost favorizate și de unitatea structurală căreia i se suprapune. Formațiunile sunt dispuse sub forma unui larg sinclinal. De la Breaza, valea se abate către est, pe sub dealul Muscelu. Considerăm tăierea podului de terasă și acumularea acestuia s-a efectuat deci, pe o suprafață unitară de la Breza până la Câmpina. Prin acumularea continuă a materialului au luat naștere insule-ostroave care, cu timpul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în Dl. Orădia (780mă și Dl. Străjiștea ( Sinoiu 742m). Terasa Ciobi este mai slab conservată, apărând pe interfluviul Prahova - Provița pe unele vârfuri sau pe șei mai înalte. Terasa Pițigaia este bine dezvoltată la Voila, pe interfluviul Prahova - Doftana. La Breaza apare fragmentar, sub forma unor tăpșane netede pe cumpăna spre valea Târsei. Terasa Băicoi se întâlnește mai bine conservată la Frăsinet. Terasa Câmpina este cea mai larg dezvoltată, având la Breaza o altitudine relativă de 5m, iar la Câmpina, unde
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
bine dezvoltată la Voila, pe interfluviul Prahova - Doftana. La Breaza apare fragmentar, sub forma unor tăpșane netede pe cumpăna spre valea Târsei. Terasa Băicoi se întâlnește mai bine conservată la Frăsinet. Terasa Câmpina este cea mai larg dezvoltată, având la Breaza o altitudine relativă de 5m, iar la Câmpina, unde are cea mai mare extensiune, se ridică la 45m deasupra talvegului. Este denumită "terasa așezărilor omenești, cea mai familiară văilor". La Breaza ocupă aproximativ 80% din suprafața vetrei așezării, având o
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Terasa Câmpina este cea mai larg dezvoltată, având la Breaza o altitudine relativă de 5m, iar la Câmpina, unde are cea mai mare extensiune, se ridică la 45m deasupra talvegului. Este denumită "terasa așezărilor omenești, cea mai familiară văilor". La Breaza ocupă aproximativ 80% din suprafața vetrei așezării, având o extensiune până la Podu-Corbului, iar la Podu-Vadului este reprezentată printr-un nivel mai jos, ce concordă cu cel de la Cornu și Câmpina. Forma netedă, plană a terasei a determinat populația locală să
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
creșterea nivelului apelor, a trecut de la Comarnic, s-a efilat cuprinzând întreaga albie majoră a Prahovei. Împinsă spre versantul drept, între Nistorești și Podu Vadului, viitura a preluat depozitele coloviale stocate ca baza frunții terasei pe care se află localitatea Breaza, subminând-o puternic. În aceste condiții, excesul de apă acumulat din precipitații în orizontul acvifer din treimea inferioară a talazului a fost deschis, reactivând vechi alunecări de talaz, dar mai ales a provocat surpări și alunecări noi. Aceste procese au
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
evidențiere a caracterului continental al climei. Trecerea de la iarnă la vară și invers se face relativ uniform și echilibrat, diferențele dintre temperaturile medii ale lunilor de primăvară și de toamnă este de ordinul a 4-50C. Caracteristicile termice ale climatului zonei Breaza sunt întregite și de valorile altor parametri legați de temperatura aerului. Astfel, media temperaturilor maxime zilnice oscilează între 2, 60C în ianuarie și 2, 80C în iulie, cu o valoare medie anuală de 15, 40C. Media temperaturilor minime zilnice variază
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
între zonele reci și calde. Deplasarea curenților de aer este strict dependentă de condițiile locale (configurația și altitudinea reliefuluiă diferite de la o zonă la alta, dar în strânsă legătură cu circulația maselor de aer la scară microscopică. Ca urmare, la Breaza, nu se pot interpreta datele referitoare la vânt după datele meteorologice din localitățile învecinate. Este de presupus totuși, că, datorită văii Prahovei și a dispunerii dealurilor și a principalilor versanți muntoși din apropiere, circulația predominantă a aerului se face pe
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mari. Aceste categorii de ioni se mai deosebesc între ei și prin mobilitate, adică prin viteza de deplasare a acestora în condițiile unui câmp electric egal cu unitatea. Mobilitatea ionilor scade odată cu creșterea dimensiunilor acestora. Obsevațiile asupra ionizării aerului de la Breaza s-au făcut cu un contor de ioni de tip Ebert, bazat pe principiul aspirației. Probele de aer s-au recoltat de la o înălțime de 1-1, 5m, aparatul putând efectua măsurători separate succesiv atât în gama ionilor mici și mijlocii
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Valea lui Sărăcilă, toți pe partea stângă. Până la confluența cu pârâul Belia, Prahova are un 20 profil longitudinal cu o pantă medie de 13, 5 m/Km, iar pe cei 11 Km pe care îi străbate de-a lungul localității Breaza panta râului este de 9, 9 m/Km. Debitul mediu al Prahovei îl apreciem la 7,0m3/s ținând cont că postul hidrometric Câmpina, situat în amonte de confluența cu Doftana, înregistrează 7,41m3/s. În lunile maiiunie debitele pot
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ex.19 iunie 1985 =84,9m3/s sau 15 mai 1984 = 134m3/să. Debitele minime apar de obicei la îngheț. în luna ianuarie, când se pot înregistra sub 2 m3/s. Dintre afluenții Prahovei cel mai viguros pe raza orașului Breaza este pârâul Belia. El are o lungime de 11 Km, izvorând de la cota 1050m, pe versantul răsăritean al Plaiului Talea, care-i dă și numele de Talea în zona de izvoare. La ploile abindente acest pârâu are culoarea roșie, datorită
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
după confluență. Când se "umflă" debitul pârâului poate atinge 25m3/ s. Panta pârâului Belia este ridicată, 5,8m/Km. Construcția unui baraj și formarea unui lac de acumulare ar fi putut fi o soluție pentru alimentarea cu apă a orașului Breaza. Alimentarea râului este de tip pluvio-nival (ploi și zăpezi), cu alimentare subterană moderată. 3. 4. 2. Apele subterane În Subcarpați, Prahova primește numeroase izvoare care aduc la zi tot ceea ce rocile permeabile au acumulat în timpul ploilor sau în timpul topirii zăpezilor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în timpul ploilor sau în timpul topirii zăpezilor. Aici, în stivele groase ale formațiunilor permeabile, pătrund cu ușurință apele, pentru a se acumula acolo unde întâlnesc orizonturi de argile și marne. Ca urmare pe valea Beliei sau direct în malul Prahovei, la Breaza, Podu Vadului, apar numeroase izvoare de prezența cărora este legată declanșarea unor intense degradări de teren. De asemenea, iviri de apă apar și la baza treptelor care însoțesc Prahova; sunt izvoarele de terasă cu debit mai puțin constant, rezultate din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]