3,323 matches
-
studiile lor. Alături de rugăciuni pentru sufletele monahilor, și aceste momente omagiale sunt un mod de a cinsti pe cei ce au pătimit odinioară. Decretul nr. 410/1959 a reprezentat cea mai grea lovitură dată monahismului românesc prin înlăturarea abuzivă și brutală a călugărilor și călugărițelor din mănăstiri. În urma aplicării acestui decret, au fost desființate mai multe mănăstiri și schituri, mii de călugări fiind alungați din mănăstiri. De exemplu în mănăstirea noastră în anul 1959 existau 40 de viețuitori, iar după aplicarea
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
bucăți de creier și frînturi de craniu zăceau laolaltă pe trotuar amestecate Într-o baltă de sînge. Un polițist a privit-o o clipă, a atins-o ușor cu vîrful cizmei butucănoase, apoi s-a Întors, cu fața lui roșie, brutală, și a exclamat crispat: — Doamne! În clipa aceasta, un evreu mărunțel, cu obrazul cenușiu, cu nasul mare, cu părul cîrlionțat și slinos, ce pornea spre spate de deasupra frunții brăzdate ca de reptilă, a ieșit În goană din prăvălia mizeră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
plimba stetoscopul de colo-colo pe pieptul vînos, dezgolit, al bărbatului. LÎngă bordură era oprită o ambulanță, al cărei motor pulsa slab, cu putere redusă. Bărbatul de pe pavaj avea vreo patruzeci de ani și trăsăturile aspre, răvășite, pline de o forță brutală, ale vagabondului de profesie. Pe pielea tăbăcită, brăzdată de cicatrice, a obrazului său Își lăsaseră parcă urme de fier toate forțele sălbatice și violente ale naturii, ale sărăciei, ale decăderii fizice, de-a lungul anilor În care acest vagabond hoinărise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
iar mîinile și le ținea Încleștate pe lîngă trup. Pălăria veche Îi căzuse lăsîndu-i capul descoperit. Capul acesta chel, Încadrat de ambele părți de cîteva fire de păr, adăuga parcă o ultimă nuanță de noblețe și forță trăsăturilor puternice și brutale ale bărbatului, ceea ce era oarecum Înspăimîntător. Avea ceva din expresia plină de siguranță și demnitate severă ce se citește pe fețele acelor bărbați puternici care execută partea cea mai dificilă a unui număr de trapez la circ și care sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
țin minte să fi fost vreodată altfel. Între timp, tînărul internist Își muta stetoscopul de colo-colo Încet și atent, și totuși indiferent, și asculta. Un polițist cu un chip aspru și Întunecat, ciupit de vărsat, ridat și cu un aer brutal, stătea În picioare lîngă el, urmărind calm scena și legănîndu-și ușor bastonul, mestecînd Încet o lamă de chewing-gum. CÎțiva bărbați, printre care paznicul de noapte și vînzătorul de ziare de la colț, stăteau și priveau fix, liniștit. În sfîrșit, doi tineri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
urmă rosti nervos, cu un glas strident și uimit: — Ce-a pățit? A chemat cineva o ambulanță? Din cercul de privitori tăcuți, aflați acolo, nu-i răspunse nimeni, dar, Într-o clipă, un taximetrist, un bărbat cu trăsături aspre și brutale trădînd viața de noapte, cu pielea smeadă, gălbejită, ciupită de vărsat, cu părul și ochii negri, purtînd o șapcă, o scurtă de piele și un pulover gros de lînă neagră - se Întoarse - și, făcînd un semn disprețuitor cu capul spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
respect, cu groază și umilință și cu dragoste, căci moartea, moartea cea mîndră, poposise În locurile obișnuite și cunoscute lor, iar chipul ei strălucise orbitor În aerul cenușiu și murdar, Își măsurase glasul, pasul și măreția cu banalitatea obosită și brutală a zeci de milioane de oameni și, În cele din urmă, le sfîșiase veșmintele, le amuțise glasurile stridente și batjocoritoare și, prin imaginea celui mai umil dintre semenii lor, le arătase calea ce-o vor urma toți, spaima și groaza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
dinții albi dezgoliți Într-un rînjet oribil, plin de frică și ură, pregătit să sară sau s-o rupă la fugă, cu brațele ca niște labe mari, negre, Întinse Înainte Într-un gest de apărare În timp ce se retrage În lumina brutală, necruțătoare, a soarelui de august pe terenul arid, golaș, de lut tare și uscat, cu ochii albi Încremeniți Într-o expresie mută de ură profundă, de groază și silă, Îndreptați spre silueta adusă de spate și șleampătă a sudistului alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
trei băieți uluiți, năuciți, copleșiți de rușine, cărora le pieriseră toată bucuria și Încrederea cu care Își construiseră planuri cu puțin timp Înainte, se Întorc și pleacă tăcuți, striviți de o umilință mocnită, cu sufletele zdruncinate și măcinate de ura brutală și acidă care este rodul războiului. Din nou o imagine a plăcerii omenești, animalică și atotputernică, despuiată pînă la esența sa brută, primitivă și nepăsătoare, ca un junghi ascuțit de foame care primește și devorează orice soi de hrană - ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ba chiar și copiii lor - presărat cu Înjurături, blesteme, batjocuri, amenințări, admonestări și vorbe triviale, izvorît, de fapt, din spaima adîncă În care trăiesc, ca și cum s-ar teme că, dacă, În această lume - de o agresivitate primitivă și o rapacitate brutală - in care sînt nevoite să-și cîștige cumva existența amară, s-ar Întîmpla să se trădeze printr-o exprimare și o comportare mai caldă, mai blîndă, mai Îngăduitoare, ar da de bănuit tovarășelor lor și s-ar expune atacurilor, amenințărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
lor și s-ar expune atacurilor, amenințărilor, asupririi și tiraniei. Așa se prezenta situația acestor femei acum: În Încăperea plină de fum răsunau pretutindeni glasurile lor aspre, rîsetele lor grosolane și batjocoritoare și Înjurăturile, și exclamațiile repetate cu o monotonie brutală, cu care-și presărau Întruna, abundent și exagerat, limbajul strident, expresiile cel mai des auzite fiind: „Doamne!“, Iisuse!“, „Ce-mi pasă mie de chestia asta?“, „Haide, haide! Ce-ai de gînd? N-am timp de pierdut cu tine! Dacă ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de chestia asta?“, „Haide, haide! Ce-ai de gînd? N-am timp de pierdut cu tine! Dacă ai chef să... plătește-mi, dacă nu, cară-te dracului de-aici!“. Și, totuși, chiar și la aceste femei sărmane, istovite În chip brutal, chinuite de spaime, se putea găsi ceva, ca o jalnică și indestructibilă sămînță vie, un fel de blîndețe ascunsă, o dorință timidă, aproape speriată, de a găsi o fărîmă de prietenie, de duioșie, chiar de dragoste, În mijlocul vîrtejului de bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
CÎnd intră pe culoar, femeia Însoțită de băiat se adresă unei alte femei din capătul celălalt al șirului. — Ascultă, May! N-ai văzut-o pe Grace? — Îhî! răspunse femeia cealaltă scoțînd pe nas spirale de fum și vorbind cu asprimea brutală, tăioasa, exagerată, despre care tocmai am vorbit. Cred că-i În cabina șapte, se... După ce transmise informația În această manieră delicată, se Întoarse spre Însoțitorul ei - un marinar voinic și zîmbitor, Îmbrăcat În uniforma Flotei Navale a Statelor Unite - și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
glas uluit. Ce dracu’ fac acolo de-atîta timp? Cine-o fi ăla? Parc-ar fi un Întreg regiment de marinari, după cum se aude. Dumnezeule mare! exclamă el rîzÎnd mirat. Doamne! — Ei, haide, Jack! spuse femeia cu un soi de duioșie brutală În glasul răgușit, cuibărindu-se lîngă brațul lui musculos și lipindu-și Îmbietor trupul greoi de al lui. Doar n-ai să-ți pierzi răbdarea tocmai acum, nu? Mai rabdă nițel și-o să-ți dăruiesc ceva fără pereche! — Dacă te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Îngrădită, nici iarba cosită. Dogoarea tremurătoare a amiezii strălucea peste pămîntul veșnic și nesfîrșit, peste lanul răscolit cu brutalitate, transformat Într-un morman de vreascuri, iar cu fiecare cîmpie, cu fiecare viroagă, povîrniș sau vad, pămîntul Înainta Într-o zvîrcolire brutală, dulce, nesfîrșită. Atunci Garfield, Arthur, Harrison și Hayes au stat o clipă nemișcați la capătul podului, au privit la amiază sîngele aprins Împroșcat pe grîul călcat În picioare, au ascultat tăcerea tainică a amurgului În cîmpul peste care trecuseră vijelios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
desigur, că această imagine este falsă și că tendința sa firească, instinctivă, este aceea de a se plasa - sau, mai degrabă, de a se simți - În această perspectivă. Era deci firesc ca, atunci cînd i se atrăgea atenția În mod brutal și grosolan asupra Înălțimii sale neobișnuite - așa cum se Întîmplă zilnic de sute de ori printre oamenii de pe stradă -, să primească știrea cu sentimentul unei surprize, unei uimiri și, În cele din urmă, al unei mînii și dușmănii arzătoare. Merge pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
care este temnița caraghioasă a omului, Îndură și-l Însoțește pretutindeni În drumurile sale nebune și fioroase și-l slujește cu credință ca nici un alt prieten, și rabdă jignirile și insultele pe care i le aruncă oamenii, furia, patima, istovirea brutală, rănile, bolile și durerile, abuzurile lăcomiei stăpînului său, iar, În cele din urmă, sfîșiat, rănit, Înjosit, terfelit și abrutizat de lipsa de cumpătare a stăpînului său, rămîne totuși alături de el, indivizibil ca Însăși umbra lui, statornic pînă-n ultima clipă - un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
el, indivizibil ca Însăși umbra lui, statornic pînă-n ultima clipă - un prieten apropiat, sincer, devotat, bun cum nu mai poate fi altul, care rămîne alături de noi În toate Înfruntările, poartă tot greul a ceea ce bem, mîncăm și al conflictelor noastre brutale, intră o dată cu noi pe fiece ușă, se prăbușește o dată cu noi pe fiece treaptă și Îl găsim Într-o zi din nou În fața noastră - așa cum un nebun ar putea redescoperi lumina și sănătatea minții și și-ar vedea prietenul, ocrotitorul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
agatul, iar gura cu buze subțiri, asimetrică, semăna cu o cicatrice. Celălalt, un bărbat trecut de cincizeci de ani, avea trupul vînjos și deșirat și fața ridată a vagabondului de profesie. Atît trupul, cît și chipul emanau o ciudată noblețe brutală; fața aspră și ciupită era cioplită ca un bloc de granit și Întreaga sa Înfățișare istorisea povestea impresionantă a drumurilor sale - povestea roților În mișcare și a bielelor zgomotoase, a Încăierărilor violente și a drumurilor aspre, a pustiului sălbatic, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
politică și mai apoi, când social-democrații vor scăpa de ei și vor veni la putere, n-au decât să facă la fel cu cei din dreapta lor. Bolnava lume a banului Directocrația bugetivoră din structurile statului înfulecă purcoaie de bani prin brutala încălcare a legii și a bunului simț. Pofta de arginți depășește orice imaginație, nimeni nu pare să mai aprecieze noblețea gesturilor gratuite, frumusețea liberă de profit a unui act social, civic sau cultural, ori bunăstarea spirituală pe care ți-o
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
gravitate al acestora. Pentru exemplificare am folosit entorsa de grad ușor și mediu. Entorsa este o afecțiune articulară caracterizată prin leziuni capsuloligamentare nervoase și vasculare, fără a provoca o dislocare permanentă a suprafețelor articulare, rezultând în urma unei solcitări bruște și brutale, care depășește limitele mișcării fiziologice. Se manifestă prin triada simptomatică: durere, tumefiere și impotentă funcțională relativă. Examenul clinic și radiologic diferențiază trei grade de gravitate. - Entorsa ușoară (gradul I) caracterizată prin distensia capsulo1igamentară și fără semne radiologice. Clinic apar: dureri
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
sînt orhidee pentru domnișoara Blandish. Odată, pentru a-i putea spune o altă poveste, urmări un film cu cowboy în cinematograful personalului, dar cînd i-l pomeni, ea avu un atac de furie. Credea numai în povești repetitive despre bărbați brutali și femei umilite, fiind convinsă că restul sînt istorioare spuse voit în bătaie de joc. De fiecare dată, Lanark pleca din cameră cu o durere de gît, hotărît să nu mai revină, și dacă ar fi existat un alt loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
își trase pătura peste cap. El se îmbrăcă în halat, ieși printre paravane și se plimbă fără țintă prin salon. în cele din urmă, se întoarse și rosti sobru: — Rima, îmi pare rău c-am urlat. Am fost egoist și brutal. Dar probabil că ai mînca, dacă n-aș fi eu aici. Ai vrea să plec cîteva zile? îți promit că o să mă-ntorc. Ea stătea sub pătură fără să dea semne că aude. Se strecură lîngă ea și ațipi. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Cap. 25, par. 1. Nu este un Plaglit precum pare. Unifică extrase din Monkland Canal și Monkland and Kirkintilloch Railway, care îl precede. JOYCE, JAMES Cap. 22, par. 5. Monologul așa-zisului artist în fața unui prieten student este un Plagdif brutal al unor monologuri similare din Portretul artistului în tinerețe. JUNG, CARL Aproape fiecare capitol din carte este un Plagdif al „Călătoriei nocturne a eroului“ descrisă în încîntătorul tratat Psihologie și alchimie. Acest lucru iese cel mai clar în evidență în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
totul e inevitabil și, de aceea, corect. Totuși, corpul lui devenea din ce în ce mai puțin maleabil; capul îi țiuia; cînd Monboddo a spus „o platformă nouă și înaltă, un oraș plutitor în spațiu,“ i s-a părut că aude o altă voce, brutală și incredulă: „Omu’ e nebun“. Chiar așa, fu îngrozit cînd se trezi în picioare strigă cît putu de tare: — SCUSCUSCUSCUSCU! Powys și Odin îl înșfăcară de încheieturi, dar el se smuci și urlă: — SCUZAȚI-MĂ! SCUZAȚI-MĂ! dar Lordul Monboddo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]