3,671 matches
-
The Second Cybernetics: Deviation-Amplifying Mutual Causal Processes) introduce conceptul de „proces cauzal amplificator”, care se referă la rolul buclelor feedback pozitive în sistemele aflate în competiție cu alte sisteme din mediul înconjurător. Pentru a descrie procesul de creștere generat de buclele feedback pozitive, Maruyama folosește atât automatele celulare ale lui von Neumann cât și așa-numitul joc al vieții (game of life) al lui Conway. Competiția generată între sistemele aflate în diferite etape ale proceseleor de creștere pentru resursele disponibile din
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
limitate. Maruyama afirmă că procesele de creștere având la bază mecanisme feedback pozitive pot fi distructive dacă nu sunt limitate, astfel încât să permită refacerea resurselor disponibile ale mediului înconjurător, drept pentru care propune încorporarea în model a unei a doua bucle feedback, bazată pe observarea stării mediului și care are rolul de a limita creșterea în condițiile în care resursele sunt pe cale de dispariție. În 1962 apare o carte excepțională prin conținutul său de idei și prin consecințele pe termen lung
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
acestei teorii apariția și dezvoltarea pe principii sistemice a ciberneticii de ordinul întâi a lui Norbert Wiener. Cibernetica, așa cum s-a dezvoltat ea în faza inițială, care se întinde până prin anii ’60 ai secolului trecut, se ocupă de sistemele cu bucle feedback, deci de acele sisteme care conțin mecanisme capabile să influențeze intrările în vederea atingerii unor ieșiri dorite. Desigur că astfel de sisteme pot fi atât simple, cât și complexe, dar existența buclelor feedback constituie astăzi, în unele concepții privind complexitatea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ai secolului trecut, se ocupă de sistemele cu bucle feedback, deci de acele sisteme care conțin mecanisme capabile să influențeze intrările în vederea atingerii unor ieșiri dorite. Desigur că astfel de sisteme pot fi atât simple, cât și complexe, dar existența buclelor feedback constituie astăzi, în unele concepții privind complexitatea, o condiție necesară a existenței sistemelor complexe. Din teoria generală a sistemelor și cibernetică s-au desprins ulterior unele dintre noile științe care au marcat decisiv drumul către apariția Științelor Complexității, cum
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
este cauzalitatea circulară care se manifestă în procesele dinamice evolutive. Orice proces din lumea reală, din domeniul fizic sau chimic, biologic sau psihologic, economic sau social include procese de tip feedback, deci procese care de desfășoară de-a lungul unor bucle închise în cadrul cărora se regăsesc diferite variabile care se influențează reciproc, astfel încât o cauză determină un efect care, la rândul său, poate deveni cauza altor efecte, inclusiv al celui inițial. Trebuie spus că descoperirea acestui tip de cauzalitate reprezintă una
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
cu prelucrarea de informații și de control .... O caracteristica majora a Cibernetici este preocuparea cu construirea de modele și de aici se suprapune cu cercetarea operațională. Modelele cibernetice se pot de obicei distinge prin fiind ierarhice, adaptive și utilizează permanent buclele feedback .... Cibernetica în anumite moduri este ca știința organizației, cu accent special pe natura dinamică a sistemului, fiind organizat.” 10. Ernst von Glassersfeld [26] „Cibernetica, așa cum știm cu toții, poate fi descrisa in multe moduri. Cibernetica mea nu este nici matematică
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
vedere al lui Ashby cât și cel al lui Beer, găsindu-le pe amândouă compatibile. Definițiile lor sunt amândouă incluse în dictonul global al lui Wiener.” 17. Alan Scrivener [35] „Cibernetica este studiul de sisteme care pot fi mapate utilizând bucle (sau mai multe structuri complicate de bucle), în rețeaua care definește fluxul de informații. Sistemele de control automate de necesitate folosesc cel puțin o buclă a fluxului de furnizare a informațiilor de feedback.” 18. Francisco Varela [36] „Cibernetica de ordinul
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
al lui Beer, găsindu-le pe amândouă compatibile. Definițiile lor sunt amândouă incluse în dictonul global al lui Wiener.” 17. Alan Scrivener [35] „Cibernetica este studiul de sisteme care pot fi mapate utilizând bucle (sau mai multe structuri complicate de bucle), în rețeaua care definește fluxul de informații. Sistemele de control automate de necesitate folosesc cel puțin o buclă a fluxului de furnizare a informațiilor de feedback.” 18. Francisco Varela [36] „Cibernetica de ordinul întâi este cibernetica sistemelor observate.” [37] „Cibernetica
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Wiener.” 17. Alan Scrivener [35] „Cibernetica este studiul de sisteme care pot fi mapate utilizând bucle (sau mai multe structuri complicate de bucle), în rețeaua care definește fluxul de informații. Sistemele de control automate de necesitate folosesc cel puțin o buclă a fluxului de furnizare a informațiilor de feedback.” 18. Francisco Varela [36] „Cibernetica de ordinul întâi este cibernetica sistemelor observate.” [37] „Cibernetica de ordin doi este cibernetica sistemelor de observare.” 19. WEB Dictionary of Cybernetics and Control [38] „... o abordare
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
schemei, V. Aplicarea schemei în lumea reală, VI. Consecințele pentru lumea reală a presiunilor existente care afectează competiția dintre scheme, VII. Comparații la scalele timpului și spațiului, VIII. Includerea CAS în alte CAS, IX. Cazul special al apariției oamenilor în buclă (evoluție orientată, selecție artificială), și X. Cazul special al CAS compozit constând din mai multe CAS (agenți adaptivi) construind scheme care descriu comportamentul fiecăruia în parte.” Fiecare dintre aceste etape ale ciclului CAS necesită aplicarea unor metode și tehnici de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Considerate ca fiind „slab haotice”, astfel de sisteme au fost opuse unora denumite „puternic” haotice. Dezvoltată de Per Bak și Chao Tang. 6) Dinamica Sistemelor: Teorie și metodă de studiu a dinamicii sistemelor înțeleasă ca rezultatul unei rețele interconectate de bucle feedback pozitive și negative. Permițând reprezentarea prin diagrame a sistemelor dinamice de natură diferită (firme, piețe, sisteme ecologice ș.a.), ea ajută la identificare modului în care schimbări în anumite subsisteme sau părți ale acestora vor afecta alte subsisteme sau întregul
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
elaborarea unei noi teorii economice, adecvată proceselor de rapidă schimbare a relațiilor de producție și sociale la care asistăm în prezent. Tot F. Capra spunea: „Noua economie constă dintr-o meta-rețea globală de interacțiuni tehnologice și umane complexe, implicând multiple bucle de feed-back care operează departe de echilibru și produc o diversitate nesfârșită de fenomene emergente. Creativitatea, adaptabilitatea și capacitățile sale cognitive amintesc fără îndoială de rețelele vii, dar ea nu prezintă stabilitatea care este una dintre proprietățile cheie ale vieții
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
multe ori, însă, decidenții de la nivelele strategice erau interesați de tendințe și de dinamicile proceselor care aveau loc în sistemele conduse. O altă critică majoră adusă de Forrester metodelor cercetărilor operaționale era aceea că ele constituiau metode de tip open-loop (buclă deschisă), odată ce o soluție era obținută, aceasta ne mai putând fi modificată utilizând rezultatele ce se obțin prin aplicarea ei. Pentru a evita astfel de lucruri, Forrester propune o metodă în buclă închisă (closed-loop) în care deciziile sunt privite ca
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
aceea că ele constituiau metode de tip open-loop (buclă deschisă), odată ce o soluție era obținută, aceasta ne mai putând fi modificată utilizând rezultatele ce se obțin prin aplicarea ei. Pentru a evita astfel de lucruri, Forrester propune o metodă în buclă închisă (closed-loop) în care deciziile sunt privite ca mijloace de influențare efectivă a mediului înconjurător, schimbările produse în mediu fiind utilizate pentru a îmbunătăți deciziile la intrarea sistemului astfel încât acestea să conducă la o îmbunătățire generală la nivelul întregului sistem
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
se petrece în interior. Drept consecință, toate relațiile dintre elementele sistemului care sunt considerate importante pentru a explica comportamentul dinamic vor fi închise în modelul de dinamică de sistem. În dinamica de sistem comportamentul întregului sistem este determinat de structura buclelor feedback interdependente din interiorul limitelor închise. Deci această metodă tinde să privească sistemul mai degrabă dintr-o perspectivă endogenă decât dintr-una exogenă: sistemul se comportă într-un anumit mod datorită structurii sale interne decât ca rezultat al factorilor exteriori
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
privească sistemul mai degrabă dintr-o perspectivă endogenă decât dintr-una exogenă: sistemul se comportă într-un anumit mod datorită structurii sale interne decât ca rezultat al factorilor exteriori. Acest lucru implică faptul că în cadrul sistemului deciziile sunt încorporate în bucle feedback. Aceste bucle feedback știm că pot fi pozitive sau negative. buclă pozitivă determină acțiuni care cresc mărimile de stare ale sistemului care, la rândul lor, duc la alte acțiuni ce cresc stările sistemului. Cu alte cuvinte, o buclă feedback
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
degrabă dintr-o perspectivă endogenă decât dintr-una exogenă: sistemul se comportă într-un anumit mod datorită structurii sale interne decât ca rezultat al factorilor exteriori. Acest lucru implică faptul că în cadrul sistemului deciziile sunt încorporate în bucle feedback. Aceste bucle feedback știm că pot fi pozitive sau negative. buclă pozitivă determină acțiuni care cresc mărimile de stare ale sistemului care, la rândul lor, duc la alte acțiuni ce cresc stările sistemului. Cu alte cuvinte, o buclă feedback pozitivă este cauza
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sistemul se comportă într-un anumit mod datorită structurii sale interne decât ca rezultat al factorilor exteriori. Acest lucru implică faptul că în cadrul sistemului deciziile sunt încorporate în bucle feedback. Aceste bucle feedback știm că pot fi pozitive sau negative. buclă pozitivă determină acțiuni care cresc mărimile de stare ale sistemului care, la rândul lor, duc la alte acțiuni ce cresc stările sistemului. Cu alte cuvinte, o buclă feedback pozitivă este cauza unor procese de creștere continuă (evident că se poate
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în bucle feedback. Aceste bucle feedback știm că pot fi pozitive sau negative. buclă pozitivă determină acțiuni care cresc mărimile de stare ale sistemului care, la rândul lor, duc la alte acțiuni ce cresc stările sistemului. Cu alte cuvinte, o buclă feedback pozitivă este cauza unor procese de creștere continuă (evident că se poate extinde și asupra cazurilor de descreștere continuă). Un exemplu comun în acest sens este spirala salarii-prețuri. Creșterea salariilor conduce la prețuri mai mari ale bunurilor produse care
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
extinde și asupra cazurilor de descreștere continuă). Un exemplu comun în acest sens este spirala salarii-prețuri. Creșterea salariilor conduce la prețuri mai mari ale bunurilor produse care, la rândul lor, determină o nouă creștere a salariilor ș.a.m.d. O buclă feedback negativă este acea buclă în care o creștere a unei mărimi de stare duce, după o anumită perioadă, la descreșterea aceleiași mărimi. Bucla feedback negativă este, prin natura ei, stabilizatoare, comportamentul întregului sistem fiind orientat către atingerea unui anumit
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
descreștere continuă). Un exemplu comun în acest sens este spirala salarii-prețuri. Creșterea salariilor conduce la prețuri mai mari ale bunurilor produse care, la rândul lor, determină o nouă creștere a salariilor ș.a.m.d. O buclă feedback negativă este acea buclă în care o creștere a unei mărimi de stare duce, după o anumită perioadă, la descreșterea aceleiași mărimi. Bucla feedback negativă este, prin natura ei, stabilizatoare, comportamentul întregului sistem fiind orientat către atingerea unui anumit scop, în jurul căruia au loc
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
duce, după o anumită perioadă, la descreșterea aceleiași mărimi. Bucla feedback negativă este, prin natura ei, stabilizatoare, comportamentul întregului sistem fiind orientat către atingerea unui anumit scop, în jurul căruia au loc ulterior oscilații de amplitudine din ce în ce mai redusă. Un exemplu de buclă feedback negativă din economie este raportul dintre inflație și șomaj, exprimat matematic prin curba Phillips. Astfel, o creștere a ratei anticipate a inflației îi face pe producători să întrevadă posibilitatea de a vinde o cantitate mai mare de produse pe
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
prime și materiale necesare activităților de producție și, de asemenea, ies din sistem aceleași lucruri atunci când acestea sunt trimise către alte sisteme sau clienți. Fluxurile din acest model sunt controlate prin politici decizionale care, la rândul lor, sunt încorporate unor bucle feedback. De exemplu, în cazul stocului de produse, dacă stocul dorit (o variabilă auxiliară care se reprezintă în dinamica de sistem printr-un cerc ( )) depășește nivelul stocului existent (nivel) o decizie va fi luată pentru a achiziționa mai multe produse
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
multe produse și a crește astfel stocul existent. Drept urmare, diferența dintre stocul dorit și cel existent se va reduce. Cu cât această diferență devine mai mică, cu atât comenzile pentru noi produse finite vor fi mai reduse. Apare astfel o buclă feedback ce are drept scop reducerea și chiar eliminarea diferenței stoc dorit - stoc existent. Invers, dacă stocul existent este mai mare decât stocul dorit, comenzile de noi produse vor fi zero până când stocul existent se va reduce și va deveni
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
face să crească nivelul muncitorilor existenți. Numărul acestora determină cheltuielile cu salariile, deci și cheltuielile totale ale sistemului. Contul curent va fi afectat, ceea ce va duce la reducerea ratei de angajare de noi muncitori. Se observă că modelul conține trei bucle feedback interdependente care, prin acțiunea lor, determină un anumit comportament al întregului sistem. Fiecare buclă feedback conține cel puțin un nivel și o variabilă de ritm. Buclele feedback introduse încearcă să elimine o diferență dintre un nivel dorit și un
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]