2,397 matches
-
august să acționeze. Turcii fac în această lună o incursiune în Croația, Stiria și Carnitia, pe care le jefuiesc cumplit. La 15 august, Matei dă din Buda actul prin care definește relațiile cu domnul Moldovei. La 15 august la1475, la Buda, Matei punea pecetea pe tratatul încheiat cu Ștefan cel Mare. Îl ia sub ocrotirea sa pe domn și Țara Moldovei care-și vor păstra „toate drepturile, privilegiile și libertățile” pe care le respectase și înaintașii săi. Îl iartă pe domn
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și cu unul la nuntă, cum scrie Bonfinius, până la urmă biruie cel din urmă. În felul acesta se ratează șansa de a se da o lovitură, care să zdruncine puterea otomană. Mireasa, Beatrice de Aragon, ajunge după multe peripeții la Buda, fiind pe punctul de a fi prinsă la un moment dat de călăreții turci, care pustiau sudul și vestul Regatului ungar. Solii, trimiși de Ștefan cel Mare la Roma, în primăvara anului 1476, cărora papa le explica motivele care l-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
luptele care s-au dat în Răsărit, pentru a opri ofensiva otomană. Europenii și-au dat seama de pericolul pe care-l reprezenta creșterea puterii otomane și, de două ori, la îndemnurile papei, cavaleri din apusul Europei au venit la Buda, pentru a participa la o cruciadă contra turcilor, în 1396 și în 1444. La Nicopole, armata de cavaleri care nu avea o conducere unică, iar șefii acesteia nu aveau o gândire tactică, suferă un mare dezastru (1396). La Varna, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și paza asigurată din toate părțile”. Experiența campaniei din 1462 recomanda aceste măsuri de pază, pentru a nu fi surprinși de un atac dat noaptea. Slujitorul lui Vlad Țepeș, care plecase cu zece zile mai înainte din Mediaș, scria din Buda, la 7 august, că domnul se afla în târgul Romanului cu 6.000 de oameni, când a aflat că turcii au trecut Dunărea. Domnul s-a retras în cetatea Neamțului, restul trupelor sale, cam la 6.000 de oameni, aflându
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Adunarea regatului. Regele Ungariei, care avea să se laude cu faptele lui Ștefan cel Mare, ar fi avut acum prilejul să intervină și să-i înfrângă pe turci în Moldova. Dar, la 3 iulie solii lui Ștefan se aflau la Buda ca să ceară ajutor și abia la 19 iulie, regele îi anunța pe brașoveni că va trimite o oaste în Transilvania sub comanda lui Gheorghe Bethlen, alături de care se aflau Vlad Țepeș și Țepeluș, oaste ce trebuie să se afle la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acele ale turcilor și le-a învins pe amândouă. Este, evident, vorba de faima excepțională de care se bucura domnul în epocă. Maximilian reușise să câștige toate teritoriile ereditare ale Casei de Habsburg, inclusiv o parte din regatul Ungariei, afară de Buda. Ca viitor suveran al Ungariei, Maximilian le-a cerut prelaților și dregătorilor din Transilvania (Graz, 11 august 1490), să depună omagiul care i-l datorau în mâinile „strălucitului Ștefan, voievodul Moldovei, credinciosul nostru iubit”. În același timp, Ioan Albert solicita
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
urmașii săi, nu vor avea urmași. Nepotul lui Maximilian, Ferdinand, se va căsători cu fiica lui Vladislav al II-lea și va moșteni, de drept, tronul Ungariei. El se va numi rege al Ungariei, atât cât rămăsese din regat, după ce Buda va fi transformată în pașalâc, și va fi și suveranul Transilvaniei, pentru stăpânirea căreia se vor duce lupte până la sfârșitul secolului al XVI-lea, lupte în care se vor amesteca și domnii români. Muha. Începutul luptelor pentru Pocuția Între anii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
greu, fiind ea însăși atacată. Wapowski nu l-a urmat aici pe Miechowski, care scrisese că regele și wielkpolanii trecuseră de pădure în ziua de 25 octombrie și își așezaseră tabăra, după ce ieșiseră din pădure. Cum dintr-un raport din Buda reiese că au scăpat neatinse carele regale, înseamnă că acestea traversaseră codrul înainte de atacul moldovenilor. În Kronika polska se arată că moldovenii reușiseră să taie copaci, pe care i-a prăvălit asupra polonilor. În Cronica lituaniană se scrie că polonii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fi încheiate, în măsura în care cele care îl privesc pe voievod, însuși voievodul Moldovei le va accepta. Vladislav rege a semnat cu mâna proprie”. La 13 iulie 1498, se semna la Cracovia tratatul ungaro-polon, iar la 1 august, era ratificat și la Buda. Ioan Albert a acceptat condițiile puse de fratele său și i-a garantat domnului Moldovei „pace perpetuă”. În schimb, domnul trebuia să-i avertizeze pe cei doi monarhi, în cazul în care turcii se pregăteau să atace și se obliga
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu avea de ce să se teamă din partea turcilor. Cât privește participarea la o cruciadă, Ștefan era pregătit să participe, dacă europenii treceau la acțiune. Ca să afle ce gânduri au aceștia, la sfârșitul anului 1500, două solii moldovenești plecau, una la Buda iar alta la Veneția și, apoi, la Roma. Solia trimisă la Buda era importantă, după cum o arată și numărul de cai folosiți - 70. Aceasta sosea în capitala regatului vecin în ianuarie 1501. Solia trimisă la Veneția ajungea în cetatea de pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o cruciadă, Ștefan era pregătit să participe, dacă europenii treceau la acțiune. Ca să afle ce gânduri au aceștia, la sfârșitul anului 1500, două solii moldovenești plecau, una la Buda iar alta la Veneția și, apoi, la Roma. Solia trimisă la Buda era importantă, după cum o arată și numărul de cai folosiți - 70. Aceasta sosea în capitala regatului vecin în ianuarie 1501. Solia trimisă la Veneția ajungea în cetatea de pe lagună în februarie 1501. Solii cereau venețienilor îngăduința de a angaja un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
supere atât pe domn. Era bine ca domnul să se înțeleagă cu polonii, pentru ca ei să rămână prieteni și fiului său, și să fie pace în folosul tuturor. În timp ce aveau loc aceste tratative moldo-polone, un sol moldovean, care ajungea la Buda, în ianuarie 1502, îl încunoștința pe regele Vladislav că domnul său, deși este bolnav, îi va trimite ajutoare în cazul în care regele va porni împotriva turcilor.” Un alt sol moldovean ajungea la Veneția, pentru a informa Senatul în legătură cu intențiile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de către sultan, care știa că cele două țări îi plătesc tribut. Sanudo menționa în Diariile sale că Ragusa plătea un haraci de 10.000 de galbeni, Ștefan 4.000 de galbeni și Radu cel Mare 8000. În urma tratativelor purtate la Buda în vara anului 1503, s-a stabilit ca nobilii regelui Alexandru să se întâlnească cu dregătorii lui Ștefan cel Mare la Colacin, la 2 noiembrie 1503. La Colacin, urmau să fie prezenți și reprezentanții regelui Vladislav. Solul lui Vladislav, Marcu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se întâlnească cu dregătorii lui Ștefan cel Mare la Colacin, la 2 noiembrie 1503. La Colacin, urmau să fie prezenți și reprezentanții regelui Vladislav. Solul lui Vladislav, Marcu Horvath, i-a transmis domnului român cele ce s-au hotărât la Buda, de față fiind și secretarul regal Iacob Buceațchi (Buczaki). Regele Vladislav i-a trimis pe Ștefan Telegdi, pe Francisc Balassa și pe Emeric Czobor. Prin solul său, Lucaci, domnul îl informa pe regele polon că el și-a retras oamenii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-a stabilit ca trimișii regelui și ai domnului să se întâlnească la 2 noiembrie „ca să facă revizuirea (graniței), de la pădurea haliciană la Nistru până la Colacin și nimic altceva nu trebuia sa facă”. Firley insistă asupra respectării celor stabilite la Buda și atunci solii poloni vor veni la Colacin: „Nu știu din ce cauză, îi răspunde domnul, vouă vă place mult să veniți la Colacin, pe care îl aveți de dulce. Tu ai venit aici și ești unul dintre acești domni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bun de nimic. În ianuarie 1504, regele Poloniei anunța stările Prusiei Regale că Ștefan e pe moarte. În martie, Leonardo de Massari scria că voievodul e bătrân și i se apropie moartea. Hieronim da Cesena, un bărbier (chirurg) trimis de la Buda și un medic evreu trimis de Mengli Ghirai, constatând că nu se mai poate face nimic, au optat pentru soluția extremă: cauterizarea rănii, pornind de la preceptele lui Hipocrat: „bolile care nu se vindecă prin medicamente se vindecă prin fier; cele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se afla un pretendent, care ar fi putut fi Ștefan Lăcustă, nepotul lui Ștefan cel Mare, fiul lui Alexandru (Sandrin), care moare în 1496. Leonardo Massari, medicul italian care ar fi trebuit să vină în Moldova, s-a oprit la Buda și aici a aflat de la Hieronim da Cesena, care asistase la moartea lui Ștefan cel Mare, veștile pe care le-a transmis la Veneția. Din relatarea lui Massari reiese că, mai înainte să moară, Ștefan a dorit să-i urmeze
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca să își facă un sat”. În 1503, domnul întărea lui Stan și fraților lui Ion, Șerban și Ichim “un loc în pustiu pe Cahove, la Fântâna lui Vlad, ca să își facă un sat”. La 13 septembrie 1503, domnul dăruia lui Buda și Grozea “un loc în pustiu, pe Sărata, ca să își întemeieze un sat”. Așadar, numai în șase cazuri, domnul dăruie unor frați locuri în pustiu ca să întemeieze sat, oameni pe care domnul îi socotește “adevăratele noastre slugi care ne-au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu prin Moldova, nu prin Țara Românească au trecut turcii când au cucerit Ungaria”. Drumul mare al armatelor otomane începea la Constantinopol și continua la Adrianopol-Belgrad și Dunărea mijlocie, drum folosit din antichitate pentru a se ajunge în Europa centrală: Buda, Viena, Germania. Făcând o asemenea afirmație, P. P. Panaitescu contesta propriile sale afirmații legate de războiul nostru de o sută de ani. Un război ce nu a avut nici o importanță din moment ce turcii nu au dorit să ocupe Țările Române. În
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ungariei, ocolind cetatea Belgradului. Cucerind Moldova și iernând în această țară, oastea otomană putea să treacă ușor în Transilvania, pe la Oituz, prin Vatra Dornei, sau și mai spre nord, prin pasul Verecke. În felul acesta, turcii ajungeau la nord de Buda; această cetate și cetatea Belgradului nu mai stăteau în calea turcilor spre Viena și puteau fi cucerite foarte ușor, nemaiavând cine să le apere. Această realitate strategică este surprinsă într-o descriere anonimă a Moldovei, de la începutul secolului al XVI
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ca hotarul stăpânirilor turcești să se oprească pe linia Dunării. În 1526, ungurii au fost zdrobiți la Mohaci. Ioan Zapolia, voievodul Transilvaniei, care îl sprijinise pe Radu de la Afumați, nu a participat la campania condusă de regele Ungariei în 1526. Buda avea să fie transformată în pașalâc, dar nu și Bucureștii și Suceava,, atunci când ungurii nu au acționat în strânsă unire cu românii, deși era cunoscută importanța strategică a Țărilor Române. Michael Bocignoli din Raguza scria, în 1524, că Țara Românească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o palmă. Și m-am udat tot de zăpadă. Iar din fundul pădurii Deleleului m-a luat pe mașină de cale ferată un mecanic foarte de treabă cu numele de Paraschiv de loc din Pașcani și m-a dus până în Buda la locuința lui și mi-a dat și mâncare. Și așa am ajuns cu bine acasă la Bogata, după un drum foarte foarte greu. Și am scăpat sănătos și n-am răcit cât am fost de udat. La nuntă am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
seara dogorea dealul. Pe de altă parte, zilnic mă zorea Eliza să sosesc la Cumpăna, unde i se ura singură. Am petrecut patru zile foarte plăcute acolo. Frumusețea locului, cele trei ape care veneau vâjâind pe văile Capra, Cumpăna și Buda se întruneau chiar sub casă, formând Argeșul, clima plăcută, florile din grădină, totul era încântător. Eliza, foarte amabilă. Nu voiam însă nici să mă aștepte prea mult cei de la Predeal, nici să văd coborându se barometrul amabilității stăpânei casei și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ale epocii. Tabloul schițat de el este destul de sumbru, reflectând realități social-economice determinate de crunta exploatare a populației muncitoare de către boierimea indigenă și de către ocupanții străini. De altfel, în celebra lucrare a lui Constantin Vârnav (teza de doctorat susținută la Buda, în 1836) Rudimentum physiographiae Moldaviae (Scurtă fiziografie a Moldovei), sănătatea publică a Moldovei este caracterizată în termeni destul de asemănători. Primul moldovean doctor în medicină remarcă diferențierea de clasă care se reflectă și în aspectele morbidității: " Întrucât felul de viață pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de care ne ocupăm și-a desfășurat activitatea încă un alt strălucit reprezentant al științei și culturii în Moldova, Constantin Vârnav. Doctorul Vârnav este primul moldovean care a obținut doctoratul în medicină. Teza pe care a susți-nut-o în 1836 la Buda, Rudimentum physiographiae Moldaviae, este o prezentare științifică a problemelor medicale și medico-sooiale ale țării. Constantin Vârnav a înființat cea dintâi publicație periodică românească având preocupări și din domeniul medicinii, "Povățuitorul sănătății și al economiei", apărută la Iași în 1844 și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]