1,960 matches
-
socializare pe Internet, cu multe mijloace imagistice, care pot fi atât de trucate, încât să întreacă și mirajul legendei folclorice iudaice a antropomorficului Golem, creat din materie inertă, dar capabil să confere oamenilor libertăți, aparent fără nicio determinare. Revenind la "bunul-simț", care nu mai este chiar egal distribuit în lume cum credea Descartes, putem vorbi de noi conflicte greu de stăpânit. E vorba de raportul dintre capitalul intelectual moștenit sau/și dobândit prin "talente" și proprietatea pe creațiile intelectuale convertite în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
au pus în antiteze, dar au și pledat prin critici mai aspre (Guénon). Prin filosofia fenomenologică, intențională, se reface încrederea în spirit și în lupta cu decăderile vieții. Ambii au susținut ridicarea cunoașterii din planurile "de jos" ale materialității, utilității, bunului-simț în cele ale spiritualității sprijinită pe forme de științificitate. Guénon susținea plasarea în planul metafizic a principiilor supreme care țin tot de resortul intuirii. Poate așa se explică de ce receptorii săi au fost îndeosebi istorici ai religiilor și culturilor, poeți
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sunt accesibile intuiției intelectuale, diferită de intuiția bergsoniană cu caracter sensibil, amestecată cu instinctul și cu sentimentele. (9a, p. 95) Într-un limbaj mai apropiat de cunoașterea comună (și aceasta respinsă de autor odată cu rezervele sale față de "votul universal", de "bunul-simț"), tradiția este aceea care asigură continuitatea și indestructibilitatea umană în lume prin dialectica părților cu întregul unui popor dotat etic și juridic, capabil de creații mai durabile. O astfel de dialectică o susține și noua metafizică. Ea este altceva decât
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
deschisă de contraste dintre civilizația modernă și civilizațiile tradiționale, din perspectivele cantitativului stimulat de scientismul și tehnicismul modernității și ale calitativului și descriptivului exprimat de tradiții. În capitolul al XV-lea, Guénon incrimina și "iluzia vieții obișnuite", care face din "bunul-simț" și "simțul comun" criterii ale înțelegerii reprezentărilor teoretice materialist-scientiste, "prin excluderea oricărui caracter sacru, ritual sau simbolic (că este privit în sens religios sau în oricare altă modalitate tradițională puțin interesează, pentru că e vorba tot de o acțiune efectivă a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
clasă al ideilor" nu prea mai are sens. "Demolatorii" nu formează o clasă, ci o forță difuză cu origini și brațe miriapodice, care se strâng amenințătoare în jurul nostru, prin intermediul unor guvernanți ce nu acceptă să facă loc și regulilor de bun-simț în conducerea oamenilor și administrarea bunurilor. Inventarea și implantarea unor forme mai moderne și mai viabile decât cele ce au fost, pentru reintroducerea terenurilor în circuitele agriculturii, au fost mereu amânate ori stânjenite de schimbările mediului de afaceri interne și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
negri. Baza piramidei sociale crește cu șomeri parțiali ori excluși social, lucrători sezonieri, țărani fără pământ, presați de lipsuri însoțite nu numai de abandonarea valorilor moralei creștine, câte au mai rămas neatinse de vicii, dar și a elementarelor reguli de bun-simț ca garante ale integrării individului în societate. Și mai grave sunt faptele prin care se abandonează și pe ei ca ființe umane conștiente, responsabile față de noua generație, față de echilibrul familial și comunitar. Cerșetoria, îngemânată cu înșelătoria și hoția din buzunarele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
că este patria rațiunii, mă gîndesc la reveria romantică. Și pot găsi dreptatea în Pennsylvania, demnitatea umană la naționaliștii arabi, rațiunea pretutindeni în Univers, dacă este adevărat, cum spunea Descartes, că nu există în lume lucru mai bine împărțit ca bunul-simț"16. Cultură și civilizație Am vorbit de cultură evocînd substratul iudeo-creș-tino-greco-latin și de civilizație evocînd umanismul, raționalitatea, știința, libertatea. Acești doi termeni, care se suprapun adesea în franceză, sînt clar diferențiați în gîndirea germană, unde Cultura desemnează ceea ce este unic
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nici de sexul observatorilor/experimentatorilor, ci doar de respectarea regulilor de către fiecare și de concordanța verdictului lor. În sfîrșit, știința este universală deoarece ea reprezintă dezvoltarea metodică și sistematică a gîndirii empirice/raționale, care, în mai mare măsură chiar decît bunul-simț care este unul dintre sub-produsele sale, este lucrul cel mai bine repartizat din lume, fiind efectiv prezentă și activă în toate societățile și în toate civilizațiile. Astfel, fiind potențial universală încă de la origine prin caracterele sale empirico-raționale, era firesc ca
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Astfel, se poate discuta, pe de o parte, de eul biografic (sau empiric) și de eul producător (sau creator), ultimul manifestându-se în procesul creativ, înglobându-l și depășindu-l pe primul. Primul autor care face această distincție, astăzi aproape de bun-simț, este Marcel Proust în celebrul eseu Contre Sainte-Beuve24. În lumea anglo-saxonă, s-ar putea cita cazul lui T.S. Eliot, care, în nu mai puțin faimosul eseu "Tradition and the Individual Talent," notează (și pleonasmul nu-mi aparține): "Cu cât este
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
R.G. Collingwood oferă cea mai bună sinteză a celor trei pași parcurși de teoria imaginației în gândirea occidentală: "(1) Celor mai mulți dintre filosofii secolului al XVII-lea le apărea drept clar că toate senzațiile sunt pur si simplu imaginație. Distincția de bun-simț a fost pur și simplu anulată, iar existența a ceea ce ar putea purta numele de senzație reală a fost respinsă [...]. (2) Empiriștii englezi au încercat să repună în drepturi distincția de bun-simț, dar nu au reușit să ajungă la un
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
senzațiile sunt pur si simplu imaginație. Distincția de bun-simț a fost pur și simplu anulată, iar existența a ceea ce ar putea purta numele de senzație reală a fost respinsă [...]. (2) Empiriștii englezi au încercat să repună în drepturi distincția de bun-simț, dar nu au reușit să ajungă la un acord [...]. (3) Kant (cu ajutor considerabil din partea lui Leibniz și a lui Hume) a abordat problema dintr-o perspectivă nouă. În loc să conceapă senzațiile reale și senzațiile imaginare drept două specii coordonate ale
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
inspirația" este termenul care ar trebui utilizat exclusiv pentru a desemna agentul exterior eului creator, în timp ce "imaginația" este termenul care ar trebui utilizat pentru a descrie contribuția personală a eului creator. În absență acestei distincții pe care o cred de bun-simț critic, s-ar genera contradicții teoretice serioase legate de validitatea semantica a celor două concepte, concepute să exprime realități diferite. În al doilea rând, mi se pare util de trasat o scurtă prezentare diacronica a conceptului, care este mai neclar
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
suplimentare, cf. Tannenbaum 1982, pp. 74-85. 36 William Hayley (1745-1820), biograful poetului William Cowper, era un autor faimos în epoca: la moartea lui Thomas Wharton, în 1790, ar fi putut deveni Poet Laureat, dar a refuzat titlul, dovedind mai mult bun-simț decât alți confrați ulterior. 37 Cititorul trebuie să știe că, pe vremea când locuia la Felpham, Hayley l-a convins pe Blake să picteze mai multe miniaturi și să realizeze o serie întreagă de portrete ale poeților. Patronul artistului englez
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a precipita un efect. Dar despre ce efect este vorba? Există, de fapt, mai multe efecte diferite văzute de cei care vorbesc cu căldură despre societatea civilă, incluzînd accentul pe necesitatea de a reduce violența în relațiile umane și pe bunul-simț acut privind importanța divizării și diversității în interiorul organismului politic și suspiciunea asupra a ceea ce eu am numit mitul armoniei colective, cu credința sa periculoasă într-o lume fără divizare și conflict, cu dezgustul pentru politic, cu urmărirea autenticității actorilor și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
umane drept istorice. Alți filosofi, precum Quine și Davidson, au estompat distincția dintre adevărurile permanente ale rațiunii și adevărul temporar al faptului. Psihanaliza a estompat distincția dintre conștiință și emoțiile iubirii, urii și fricii, și deci distincția dintre moralitate și bunul-simț". Rorty ajunge la următoarea concluzie: "Rezultatul a fost că a dispărut imaginea sinelui, comună metafizicii grecești, teologiei creștine și raționalismului iluminist: imaginea unui centru natural anistoric, locul demnității umane, înconjurat de o periferie accidentală și neesențială"30. Rorty ajunge de la
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
joace continuu rolul de animale politice prea multă democrație poate ucide democrația este întotdeauna greu să-i generezi și să-i menții avîntul. Această sarcină devine și mai dificilă acolo unde lipsesc tradițiile societății civile, leagănul virtuților autoguvernării democratice: prudența, bunul-simț, încrederea în sine, curajul, sensibilitatea la putere, ușurința de a face și a susține aprecieri în public, abilitatea de (auto)critică și de a accepta critica din partea altora, precum și capacitatea de a se uni cu alții cu demnitate și solidaritate
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
gură clevetitoare a naratorului tâlcuiește schimbarea: Așa-i firea omenească: stă ascunsă până ce n-a ajuns omul în largul lui, ea se dă apoi de gol. (...) sunt rari oamenii care-și păstrează firea în toate împrejurările. Pierdute sunt echilibrul sufletesc, bunul-simț și chiar inteligența țărănească de altădată! Începe o aventură terifiantă în care îl aruncă arghirofilia. Imaginea sa reamintește de Ghiță din Moara cu noroc. Pentru soțul Anei firele sunt însă mult complicate, așa cum este și eroul, așa cum e și omul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de a duce mai departe preceptele Moralei. Această însușire nu este nici bunătatea, nici inteligența, nici dragostea, credința, răbdarea, ci dreapta socotință care este o virtute complexă și greu de exprimat în cuvinte. În ea intră precis, tainic drămuite, și bunul-simț și înțelepciunea și cumințenia și voința adăugate celor de mai sus. Niciuna dintre virtuți nu e absolută, doar iscusita cumpănire țintește absolutul. Romanul Corbei conține un mic paragraf despre această calitate de excelență a spiritului. Slavici alege s-o numească
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se întîmplă rar să nu fie luate în considerație rolul amintirii, experiența rememorării. Această confundare a unei duble nostalgii, aceea a trecutului individual și aceea a timpului revolut al istoriei, a fost denunțată la sfîrșitul veacului al XVI-lea, cu bun-simț și în termeni duri și la obiect, de Jean Bodin. "Este o mare greșeală, comenta Bodin, să crezi că speța umană nu degenerează. Și cum cei care o comit sînt, în general, bătrînii, e probabil ca ei să-și aducă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
care s-a dovedit precisă dincolo de toate așteptările rezonabile. Să recapitulăm punctul nostru de vedere în privința acestui exemplu: în primul rând, legea în special deoarece în ea apare o a doua derivată este simplă doar pentru matematician, nu și pentru bunul-simț sau pentru mintea neformată matematic a începătorilor; în al doilea rând, este o lege condițională cu un domeniu de aplicare foarte limitat. Ea nu explică nimic despre pământul care atrage pietrele lui Galileo, sau despre forma circulară a orbitei lunare
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
mai explicit și la un public mai larg ca oricând, prin lovitura formalistă dată de o mare parte a noii programe de învățământ din școlile elementare și secundare. În acest sens, "formalismul" își are rădăcinile naturale în afirmațiile obișnuite, de bun-simț, ale culturii zilelor noastre: este o cale naturală de a face matematică atunci când nu crezi în cele universale. Ne-a fost ușor să credem în realitatea lucrurilor fizice și (cu excepția behavioriștilor) în realitatea gândurilor din capul oamenilor. În principiu, ni
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
fizicianul este cel care are de a face cu subiectul-temă descris în mod obișnuit drept "real"; dar e suficient să reflectăm puțin pentru a arăta că realitatea fizicianului, oricare ar fi ea, are puține sau niciuna din însușirile pe care bunul-simț le atribuie instinctiv realității. Un scaun poate fi o colecție de electroni ce se plimbă de colo-colo sau o idee în mintea lui Dumnezeu: oricare din aceste explicații are meritele sale, dar niciuna nu se conformează nici pe departe sugestiilor
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
hidra nu avea decât nouă capete, sau cel mult unsprezece; dar aici sunt prea multe, sunt în Anglia, în Germania, în Italia, în Franța, așa încât chiar și el ar fi renunțat la luptă. De aceea, mă adresez doar oamenilor de bun-simț și fără prejudecăți. În ultimii ani au fost publicate numeroase lucrări în domeniul matematicii pure și al filosofiei matematicii cu scopul de a extrage și izola elementele logice ale raționamentului matematic. Aceste lucrări au fost analizate și expuse foarte clar
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
cu mult înainte de demonstrarea riguroasă de către Gödel la începutul anilor '30 a principiului incompletitudinii care, de altfel, chiar asta afirma: inconsistența sau incompletitudinea oricărui sistem axiomatic al aritmeticii. Pledoaria sa antilogicistă și în favoarea rolului intuiției în matematică este deopotrivă de bun-simț și caustică la nivelul polemicii. Invenția matematică 9 Henri Poincaré Geneza invenției matematice este o problemă care ar trebui să inspire cel mai viu interes psihologului. Este actul în care mintea umană pare să împrumute cel mai puțin lumii exterioare
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
persoane nu este suficientă pentru îndeplinirea oricărei sarcini; unele meserii solicită pregătire de specialitate; r. 30 31 : „Până a nu și ieși din marginile bunei cuviinți, tot mai era de respectat” critica este suportabilă până în punctul în care ea depășește bunul-simț și buna-cuviință impuse în comunicarea socială; p. 128, r. 6 7 : „Poate cineva să lucreze singur, totul, din talpă?”întovărășirea ajută la realizarea optimă a finalităților propuse, omul singur nefiind capabil de eficiență maximă; p. 130, r. 30 : „cu mâna
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]