3,562 matches
-
fir galben, alunecând drepte, în față și în spate, peste cămașa albă, până la glezne; și băieții uitându-se ucigaș printre șuvițele negre de păr. Femeile bătrâne împărțeau dansatorilor ouă și colivă așezată pe foi de hrean, iar Mitu, vătășelul, păzea butoiul de vin pe care plutea o tărtăcuță, din genul Lagenaria Siceraria, nou-nouță, cu coadă lungă, decupată frumos ca să se poată bea cu ea. Dansau înlănțuiți Rustemul, băteau pe loc Ciuleandra, se lăsau luați de valurile Vulpii. Lăutarii din Mârșani cântau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
oră, cât a durat drumul cu autocarul de la palatul lui Minos și până în centrul capitalei, unde este amplasată Fântâna Leilor (Fontana Morosini superbă arhitectură!) și de unde începe orice vizitare a capitalei, ghidușa noastră a vorbit numai despre cele 1000 de butoaie cu apă pe zi, care vine și acum din Archanes, de la muntele Juktas, printr-un apeduct lung de 15 km construit de venețieni prin anul 1628, asigurând apa necesară orașului și ne-a încântat cu modul în care ne putem
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
loc macabru. Nu era nevoie să se intre cu picioarele în liniștea de piatră a vremilor trecute. Nimic din ce s-a introdus artificial în acele camere sinistre, proiecția continuă cu o pasăre zbătându-se în colivie, un montaj cu butoaie și vopsea roșie curgând pe jos, sugerând a fi o mare pată de sânge etc., nu mi-au putut schimba proasta impresie despre noua tendință a artei, nefericita idee de a combina vestigiile arheologice cu așa-zisa artă a sec
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
zile. Acesta este un fel de fiertură din apă îndoită cu vin alb, miere, sare, mirodenii de tot neamul și câteva frunze de busuioc. Scoase din această”zeamă fiartă”, aceste bunătăți sunt puse la fum. Dar nu afumate. Într-un butoi mare din metal sau într-o ladă de lemn, anume meșteșugită, pe suporturi din lemn, aceste bunătățuri sunt coapte la foc măricel, supravegheate continuu să nu ia foc. Doamne, ce gustoase mai sunt!!! Am uitat să amintesc de cârnații afumați
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
atunci când îmi aminteam că mă uitam la mingea roșiatică și la jocurile ei de raze, stând la pieptul bunicii, aceasta mângâindu-mi părul blond. Priveam grădinile înflorite și viile cu mireasma lor ce-și trimiteau ciorchinii grei ai zeilor în butoaiele muritorilor, prin care alergam, mă jucam și mă ascundeam de bunicul, dar acesta când mă găsea mă lua în brațe și mă arunca către cerul cristalin, pe care eu încercam să-l prind cu mânuțele. Pe cerul cristalin apăruse un
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
ridic, brusc fumul s-a risipit și am văzut un convoi de mașini uriașe apropiindu-se încet, erau combinele, cu tot cu remorci, și mașina pompierilor, un colectivist îndrepta un jet de apă spre grâu, și mai veneau două camioane încărcate cu butoaie cu apă, colectiviștii aruncau cu vedrele apă peste grâu, una din combine era condusă de tatăl lui Puiu, când a trecut pe lângă mine l-am auzit înjurând lung, deodată m-a apucat din nou tusea și ochii mi s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
război, eu încă mai tușeam de-a binelea când mi-a ars două palme zdravene și mi-a spus că dac-aș fi odrasla lui, m-ar omorî în bătaie, și într-adevăr Prodan cel Mic zăcea lângă unul din butoaie, cu falca umflată, și atunci nea Prodan m-a întrebat dacă știu unde-i Niku al lui, și eu i-am spus pe unde-l văzusem ultima oară, dar nu cred că a înțeles ce i-am zis, pentru că mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
peretele șanțului, în felul unor trepte pe care se putea coborî cu ușurință. Am și coborât, Csákány a aruncat țeava și barosul peste o grămadă de unelte ruginite, apoi a luat o stropitoare de tinichea, s-a dus la un butoi de ulei, a dat la o parte capacul de scânduri și a umplut stropitoarea cu apă din butoi. Punând capacul la loc, mi-a spus că trebuie să le dăm apă, bietele de ele precis sunt moarte de sete, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
aruncat țeava și barosul peste o grămadă de unelte ruginite, apoi a luat o stropitoare de tinichea, s-a dus la un butoi de ulei, a dat la o parte capacul de scânduri și a umplut stropitoarea cu apă din butoi. Punând capacul la loc, mi-a spus că trebuie să le dăm apă, bietele de ele precis sunt moarte de sete, s-a dus apoi la ușă, a deschis-o, și atunci deodată s-a auzit un ciripit asurzitor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
alții stau așezați la mesele de lemn. — Ce fac ? zic nedumerită. — Așteaptă, spune. Proprietarul localului a întârziat. — A, zic. Mă uit în jur, dar toate mesele sunt deja ocupate. Ei, nu contează. Putem să stăm aici. Mă cocoț pe un butoi vechi - dar Nathaniel a pornit deja spre ușa pub-ului. Și... ce ciudat. Toată lumea se trage înapoi și-i face loc să treacă. Îl privesc mirată cum scoate din buzunar o legătură imensă de chei, după care se uită în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
apăra de razele soarelui. A zis că e posibil să rămână acolo vreo două săptămâni. Credeam că ți-a spus. — Îhm, nu, zic, articulând cu greu. Nu mi-a zis. Deodată, îmi simt picioarele ca plastilina. Mă prăbușesc pe un butoi, cu capul zvâcnindu-mi. A plecat în Cornwall, pur și simplu. Fără măcar să-și ia la revedere. Fără măcar să-mi spună. — A lăsat un bilet pentru eventualitatea că o să treci pe-aici. Eamonn caută în buzunar și scoate un plic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
în eseul său intitulat Reflecții asupra puterii, elementele care se află la originea multiplicării nedefinite a normelor sunt: manipularea totală a maselor prin mass-media; reificarea individului în angrenajul de consum; sentimentul precarității existențiale într-o lume care a devenit un butoi cu pulbere gata să sară în aer în orice clipă; stresul demografic amenințător. În partea a doua a eseului citat se realizează conexiunea puterereligie printr-o incursiune în experiențele religioase ale diferitelor populații. Occidentul modern asistă la dispariția ritului ca
Aspecte ale religiei contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
simțea că Îi infuzase un nou temperament - tineresc, nesocotit, bucuros să‑și asume un risc, chiar dacă nu‑l căuta cu lumânarea. - Mă simt, oarecum, ca individul ăla care‑și spune Evel Knievel și care sare cu motocicleta Honda peste șaisprezece butoaie cu bere. Destul de curios, Îl Înțelegeam, pentru că la vremea respectivă eram tratat de o terapistă care‑mi spunea că organele importante din sistemul nostru emană efluvii de energie și că ea se găsea În clipa aceea În contact cu vezica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cu securiștii lor. Și? Mângâie și el cureaua, netezind-o, alintând-o cu buricele degetelor. - Și ce-a făcut... L-a găsit dimineața spânzurat în beci. Nevastă-sa l-a găsit. Totolea îi zicea omului ăla. Lăsase și caneaua de la butoi deschisă. Un butoi de treizeci și două de găleți. Vă dați seama câte vedre de vin au pierdut ai lui Totolea la revoluție! Ce-a fost la gura lor... Bătrânul oftă. - Neamul lui Nisip a fost cu politica veche. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Și? Mângâie și el cureaua, netezind-o, alintând-o cu buricele degetelor. - Și ce-a făcut... L-a găsit dimineața spânzurat în beci. Nevastă-sa l-a găsit. Totolea îi zicea omului ăla. Lăsase și caneaua de la butoi deschisă. Un butoi de treizeci și două de găleți. Vă dați seama câte vedre de vin au pierdut ai lui Totolea la revoluție! Ce-a fost la gura lor... Bătrânul oftă. - Neamul lui Nisip a fost cu politica veche. A dat și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
a terminat istoria, nu mai este, aia cu antichitatea, cu capitalismul, comunismul, toate a ajuns la capăt și nu mai e în stare nimeni să mai facă o istorie. Ca cum s-ar termina gogonelele de la murat. Sau vedrele din butoi. Ca la Totolea. Că dacă te-ai spânzurat tot se cheamă că s-a terminat istoria. Și nu mai este nici grădini unde să pui gogonele, nici vii să mai faci vin la anu’. Și ce te faci? Vă dați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ăia gazele de la ruși, la două baniți de ani după război,“ îi spuse în gând. „Escavatoristul ăla blond te-a făcut“, mai preciză zâmbind duios. Dinspre bucătărie veni, șonticăind, Sighirtău, văr bun cu Soporan. Abia mergea. Se răsturnase vara trecută butoiul cu vin peste el și-i stâlcise picioarele. Mergea împleticit, ca paraliticul de bătea clopotul la biserică. - Iertați, părinte, oftă Sighirtău. S-a aprins neamurile toate de la devideul ăla și Milică se dă tare. Poate e mai bine să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
d-ăia te-a crescut pă tine, dacă te arde să știi. - Ce zici, bre? Cu care bani? se repezi fata veterinarei. Adică mata crezi că mama a făcut ce spui c-a făcut? Ți-a luat Dumnezeu mințile de la butoiul ăla, de nu te-a omorât cum trebuia și-acu vă bateți joc de mama. Neam de calici și de hoți și uită-te unde a ajuns să spună de mama. Comuniști și securiști de nu vă mai astâmpără nimenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ai uitat direct la flacără? — Nu-ți face griji, zise Hugo. Dacă era să fie, crede-mă că până acum eram deja orb. O țigară? Nu, mulțumesc. Scoase o Gauloise și o aprinse cu o brichetă din aceea antică, cu butoi, care scoate ditamai flacăra. — Credeam că fumezi Sobraine pastel, observai eu. —Azi nu. Nu merg cu hainele. Cu mâna grea de inele de argint, îmi arătă pantalonii în carouri alb cu negru, cămașa albă și haina de piele. —Știu ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
îndepărtată care de abia se zărea la distanță. — La urma urmelor, murmură el cu voce tare, ce dracu’ îmi pasă mie ce gândește ea? Își reluă drumul spre hotel. Un portar somnoros apăru pe trotuar și începu să scoată enorme butoaie de gunoi a căror duhoare se răspândi de-a lungul străzii. De parcă ar fi fost un semnal, porțile mari începură să se deschidă una după alta, și bărbați și femei cu chipuri nedeslușite păreau că se lasă antrenați într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Încheiate după ultima acționare a soneriei, auzi o voce Întrebând dinăuntru: — Si, chi è? — Eu sunt, signora Concetta. Brunetti. Ușa fu trasă repede În lături și, uitându-se În holul Întunecat, el avu obișnuita senzație că se uita la un butoi și nu la o femeie. Signora Concetta, spunea istoria familiei ei, fusese cu patruzeci de ani În urmă frumusețea supremă din Caltanisetta. Tinerii, se spunea, petreceau ore Întregi plimbându-se În susul și-n josul Corso Vittorio Emmanuele În speranța că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
febră ridicată. Toate tratamentele se dovediseră zadarnice până când un reprezentat al sănătății publice se dusese la cimitirul de mașini și luase o mostră de lichid, care se dovedise a avea o mare concentrare de PCB, care se scursese acolo din butoaiele de reziduuri toxice abandonate acolo. Deși arsurile i se vindecaseră În cele din urmă, doctorii copilei se temeau pentru viitorul ei datorită afecțiunilor neurologice și genetice care se observaseră adesea În timpul experimentelor pe animale cu substanțe pe bază de PCB
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
convoaie de camioane fantomă cu declarații de vamă false călătoreau de-a lungul și de-a latul peninsulei italiene, căutând și găsind locuri de descărcare a cargourilor lor letale. Sau vase navigau de la Genova sau Taranto, cu calele pline cu butoaie de solvenți, chimicale, numai Dumnezeu știe ce altceva, iar când soseau la porturile de destinație, butoaiele acelea nu se mai aflau la bord, de parcă dumnezeul care le cunoștea conținutul se hotărâse să le ia la sânul său. Din când În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
latul peninsulei italiene, căutând și găsind locuri de descărcare a cargourilor lor letale. Sau vase navigau de la Genova sau Taranto, cu calele pline cu butoaie de solvenți, chimicale, numai Dumnezeu știe ce altceva, iar când soseau la porturile de destinație, butoaiele acelea nu se mai aflau la bord, de parcă dumnezeul care le cunoștea conținutul se hotărâse să le ia la sânul său. Din când În când, acestea erau aruncate de valuri pe malul Africii de Nord sau Calabriei, dar nimeni, desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
fotbal, În mare parte acoperită cu lujeri târâtori ce-ar fi putut cu ușurință să crească chiar În vara aceea. Capătul dinspre ei, Întinzându-se de la ridicătura de pământ pe care stăteau ei, conținea În jur de o sută de butoaie din metal ce trebuiau să fi conținut cândva kerosen. Printre ele erau amestecate pungi mari din plastic negru, rezistent, de uz industrial, Închise la un capăt. La un moment anume, trebuie să se fi folosit un buldozer, căci butoaiele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]