42,681 matches
-
voce gravă și vibrantă, începe să citească dintr-o foaie de hârtie aducând învinuiri acelor prefesori care în timpul ocupației s-au manifestat artisticește, cântând în orchestre sau concerte. Avui neplăcuta impresie să-mi aud invocat și numele meu, pentru că am cântat într-un concert simfonic și de 2 ori la spitalul răniților germani. Se cerea „pedepsirea”mea, a prof. de vioară ceh Hans Skohutil și prof. Hans Hoerath, prof. de clarinet, un mare artist în felul său. Acest Livescu care mai
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
adresaacestui individ răuvoitor. Dimitrie Dinicu, violoncelistul de seamă se ridică în picioare apărându-mă cu cuvintele: „unui executant de talia d-șoarei Cionca nu i se poate cere să stea cu mâinile încrucișatedoi ani de zile sau trei, și să numai cânte în public. Aceasta nu înseamnă că a pactizat cu inamicul, dacă a cântat muzică, ce e un ceva universal.” Suprinderea mea a fost foarte mare când am auzit că și colegul meu prof. Ciuntu au fost printre aceia care au
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
-mă cu cuvintele: „unui executant de talia d-șoarei Cionca nu i se poate cere să stea cu mâinile încrucișatedoi ani de zile sau trei, și să numai cânte în public. Aceasta nu înseamnă că a pactizat cu inamicul, dacă a cântat muzică, ce e un ceva universal.” Suprinderea mea a fost foarte mare când am auzit că și colegul meu prof. Ciuntu au fost printre aceia care au făcut acest murdar denunț. Ură nu-i mai port, pentru că nu mult după
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
un tânăr voinic pe care hainele ofițerești îl îmbracă de minune și mai purta și numele isotric de „Horia”. Nu trece mult timp și ne-am logodit în vara următoare. Mi-aduc aminte că și la serbarea logodnei mele am cântat pentru cei câțiva musafiri intimi, care au laut parte. Pe atunci logodnicul meu n-avea prea mult simț și gust muzical, acestea s-au dezvoltat treptat în natura lui, care înclina însă mult prea frumos. După câteva zile am plecat
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Carol al României cu sora Diadohului, prințesa Elena. Poporul nostru spune ca să nu se cunune nicicând doi frați cu două surori, și că a avut iar dreptate vorba bătrânească, cum că se va vedea mai târziu. În cursul iernii am cântat de câteva ori la București, Sibiu, iar la Cluj mi se pregătea o primire triumfală pentru că niciodată nu cântasem acolo. La Cluj suntem găzduiți de mama soțului meu, care fiind directoarea liceului de fete „Regina Maria” ne primi în școală
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
două surori, și că a avut iar dreptate vorba bătrânească, cum că se va vedea mai târziu. În cursul iernii am cântat de câteva ori la București, Sibiu, iar la Cluj mi se pregătea o primire triumfală pentru că niciodată nu cântasem acolo. La Cluj suntem găzduiți de mama soțului meu, care fiind directoarea liceului de fete „Regina Maria” ne primi în școală, în locuința ei. Această energică doamnă conducea cu mare pricepere școala, fiind totodată o caldă patriotă.Afară de aceasta, avea
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
sfârșitul programului îmi făcu șotia de a-și înțepeni un șir de clape, lucru care mă derută nițel în bisul acordat. După două zile urmă o seară de sonate împreună cu fratele meu, în sala Conservatorului, unde avui satisfacția de a cânta pe un pian Blüthner, de calitate excelentă. În ziua următoare furăm invitați în familia vestitului avocatAurel Isac, un venerabil bătrân, de o sclipitoare inteligență și o uimitoare capacitate, și care fiind căsătorit cu sora mamei soțului meu, era unchiul nostru
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
de necesară mie! Iar un timp de răbdare care durează până în toamnă. Anul 1925 însă îmi aduce în fine satisfacția de a ieși din țară. Bunul meu prieten, compozitorul Fr. de Brzezinski îmi scrie că aș avea posibilitatea de a cânta într-un concert simfonic în Varșovia și nu trece mult și primesc o scrisoare de angajament din partea Societății filarmonice de acolo, semnată de președintele Filarmonicii Dl. Hoyvrscky, care mă întreabă în ce condiții aș veni. Natural că am răspuns cu
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
președintele Filarmonicii Dl. Hoyvrscky, care mă întreabă în ce condiții aș veni. Natural că am răspuns cu entuziasm unei propuenri atât de însemnate, arătând și pretențiile mele materiale, care sunt acceptate (20 000 de lei) comunicându-mi-se că voi cânta sub bagheta vestitului dirijor polonez Gregor Fittelberg. Concertul cu data de 5 martie, într-o joi seara (în abonament). Afară de concertele regulate de joi, mai erau și altele duminica, însă acelea erau populare, lucru care mă uimește mult, văzând că
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
și altele duminica, însă acelea erau populare, lucru care mă uimește mult, văzând că joia sunt concertele mari, și că la un asemena concertvoi cânta și eu! Cu două săptămâni înaintea plecării în străinătate, la începututl lunii februarie 1925, am cântat în concertul compozitorilor românidouă suite românești de Filip Lazăr, foarte dotat compozitor, care îmi adusese aceste suite cu scurt timp înainte, și spre a cărui negrăit de mare bucurie, le-am putut învăța în decurs de 3 săptămâni, cântându-i
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
am cântat în concertul compozitorilor românidouă suite românești de Filip Lazăr, foarte dotat compozitor, care îmi adusese aceste suite cu scurt timp înainte, și spre a cărui negrăit de mare bucurie, le-am putut învăța în decurs de 3 săptămâni, cântându-i-le pe din afară și complet puse la punct. Amândouă au avut mare succes la concert, la care din întâmplare asista și compozitorul celebru Béla Bartók. În program mai figura și Sonatina sa pentru pian executată pe note de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
aflu în Oranienburg, amatori de muzică mă solicită să dau un concert în sala Musikverein-ului. Făcând înainte o mică repetiție pe pianul „Ibach”, sunt înconjurată de câțiva muzicieni (ziși)de seamă de acolo, care îmi priveau cu înfrigurare mâinile în timp ce cântam, minunându-se de mecanismul meu impecabil. La concert, mare entuziasm, flori și promisiunea de a reveni negreșit la anul viitor. Oameni foarte drăguți și primitori mă invită ca pe un musafir de seamă, toată așa-zisa aristocrație de acolo, spre
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
concert din toată legația noastrăasistă numai acesta din urmă, deoarece dl. Odgorcea îmbolnăvindu-se nu putuse veni, însă mi-a trimis un frumos buchet de flori. Concertul decurge cu succes, crescând, fiind la urmă silită, după ovații îndelungate, de a cânta câteva bucăți în plus. A doua zi presa scrie foarte elogios. Sala Filarmonicii din Varșovia posedă o acustică aproape inegalabilă față de alte săli europene. Mai are și avantajul de a avea ca sală de așteptare pentru soliști, un salon de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
al vinurilor cele mai nobile și un autor în eternitate al dulce târgul Ieșilor. De pildă, mâncând piftia de cocoș bătrân, trebuie să cunoști starea lui Costache păzind cratițele gata să dea în foc, moment în care autorul se trezește cântând: Cic-a fost un moș Ș-avea un cocoș Nu cânta cocoșule Sai de joacă moșule! - Ce-i asta? mă întreabă Costache (Păstorel adică, n.n.). - Un cânticel comic, zic, dintr-o comedie - vodevil, pe care am văzut-o în copilărie
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
dulce târgul Ieșilor. De pildă, mâncând piftia de cocoș bătrân, trebuie să cunoști starea lui Costache păzind cratițele gata să dea în foc, moment în care autorul se trezește cântând: Cic-a fost un moș Ș-avea un cocoș Nu cânta cocoșule Sai de joacă moșule! - Ce-i asta? mă întreabă Costache (Păstorel adică, n.n.). - Un cânticel comic, zic, dintr-o comedie - vodevil, pe care am văzut-o în copilărie, cu circa jumătate de veac în urmă. - Lumpatius vagabondus, preciză Costache
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
mai mult. În partea a doua, doar capul rămîne să spună povestea. Pămîntul o trage, o aspiră. Trecut-prezent, prezent-trecut. O atitudine clovnească asupra propriei confesiuni. Nimic patetic, nimic melodramatic. O adevărată performanță, de la idee, la jocul Magdei Stief. O mască. Cîntă, rîde, se rujează, vorbește, vorbește. O Winnie care își asumă tot ce se vede și tot ce nu se vede. Tot ce se spune și ceea ce nu se spune. Fiecare gest, fiecare privire, ochii, nasul, gura, pălăria, fiecare element al
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
vă spun că am pierdut 2.000.000 lei la valuta de atunci. Nu mi-a părut rău. Tinerii pe care-i lansasem își desfăceau tot mai mult aripile iar furnica a adoptat morala greerului, a început și ea să cînte. Am fost și pretind că mai sînt încă un interpret fidel și însuflețit al doinelor populare. Deci aveam o consolare. Dar însuflețirea de ieri se stinge pe zi ce trece. îmbătrînesc și privind în urma mea nu regret decît un singur
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
câteva fragmente din muzica mea din filmele de desene animate: un cor de copii plin de bucurie, o serenadă nostalgică atonală, o lucrare de Corelli garantat sută la sută (Made in USSR) și, în final, tangoul favorit al bunicii mele cântat de către străbunica mea la clavecin. Am siguranța că toate aceste teme funcționează foarte bine împreună, iar eu le folosesc într-un mod absolutamente serios”<footnote Alexander Ivashkin, Alfred Schnittke, Londra, Phaidon Press, 1996, p. 140, apud Jean-Benoît Tremblay, Polystylism and
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Andreea Vălean) se află printre cele mai bune. La sfîrșitul anului l-am revăzut la televizor, iar filmul lasă aceeași impresie stranie pe care o dă melodia lui N. Saxu pe versuri de G. Breazu și A. Motora, }ara noastră, cîntată într-un ușor falset de un grup de liceeni deloc Rock and Roll pe fundalul sepia al unui alt timp: "Epoca de Aur pe care cu îndreptățită mîndrie o numim Epoca Nicolae Ceaușescu". Liceenii Rock and Roll suna și titlul
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
gata-gata să izbucnească într-un hohot de plâns... Și ar fi făcut-o, dacă era pe-aproape umărul lui Theodor Stolojan, însă pe cel al lui Tăriceanuuuuu - pfuah, Doamne!... Așadar: sunet de clopoțel, intră un colindător întârziat care începe să cânte: Pruncu-n somn se mișcă lin... I-a ajuns mânuța-n spin; Din mânuță curge sânge Și pruncuțu-ncepe-a plânge... -Hallo! Îl oprește Haralampy furios. Ce-i asta ? Cine te-a învățat ? -De la Etno Tv știu, nene, răspunde colindătorul speriat de
Din antologia telezicerilor - alcătuită și comentată de psihosociologul C. Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10032_a_11357]
-
nu cunoști limba engleză ești un amărât stârnind milă profundă, o vietate doar având chip de om, dar cu interdicție de a călca vreun petic de țarină a UE... - Așa că, bade, șăzi fain-făinuț la poale de Carpați - zice Haralampy - și cântă Hora Staccato la foi de ceapa ciorii. Această cugetare s-a născut în mintea prietenului aseară când, în timpul meciului Totenham-Dinamo, un fost coleg al său de serviciu, invitat la o țuică bistrițeană de cinci stele, îi striga din când în
Porcul, pesta și Ignatul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10057_a_11382]
-
în școală se hotărăște” - ambii adepți ai ideilor novatoare ale ilustrului ministru, Spiru Haret, de la care pornește concepția lor pedagogică. Spiru Haret formulase chiar la începutul secolului trecut dezideratul conform căruia muzica ar trebui să-i învețe pe copii să cânte acele cântece care le îmbogățesc viața sufletească și care au „puterea de a-i mișca” - așa cum precizează adresa trimisă de ministru în școli. Breazul s-a arătat nu numai deschis, dar și interesat de ideile pedagogice ale vremii, la loc
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
armonică a sufletului lor; - de a le procura bucurii prin învățarea, inventarea și executarea de cântece și jocuri; - de a le deștepta interesul și a le cultiva gustul, dragostea și înțelegerea pentru cântecul și jocul popular românesc, deprinzându-i a cânta și a asculta viersul românesc; - pregătindu-i sufletește, și prin ajutorul muzicii, pentru viața de simțire, cuget și faptă românească”<footnote Ministerul Instrucțiunii - Programa analitică pentru școalele de copii mici, București, Institutul de Arte Grafice Ed. Marvan, pp. 20 - 21
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Carmen...., p. 608; footnote> , repertoriu ce rezultă din sinteza trăsăturilor stilistice ale celor trei categorii de bunuri recomandate pentru activitățile educaționale, amintite mai sus. Împreună cu N. Saxu, Breazul realizează în anul 1943, culegerea de cântece „din care copiii români vor cânta românește și vor simți românește cântând” - antologia de Cântece românești pentru școala primară - cuprinzând melodii ce „vor hrăni sufletele și le vor înălța inimile” copiilor, „îi vor dispune și le vor da impulsuri noi și puternice, corespunzând înțelegerii lor”. Există
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
rezultă din sinteza trăsăturilor stilistice ale celor trei categorii de bunuri recomandate pentru activitățile educaționale, amintite mai sus. Împreună cu N. Saxu, Breazul realizează în anul 1943, culegerea de cântece „din care copiii români vor cânta românește și vor simți românește cântând” - antologia de Cântece românești pentru școala primară - cuprinzând melodii ce „vor hrăni sufletele și le vor înălța inimile” copiilor, „îi vor dispune și le vor da impulsuri noi și puternice, corespunzând înțelegerii lor”. Există în scrisul lui George Breazul materiale
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]