33,891 matches
-
umbreiubire și cădereprin visele secrete ale zileitârându-ți pașiidinspre nicăieri, spre moarte.Ridică-te, ia-ți cântecul și pleacă.Dacă va fi să obosești,va fi pentru mai târziu.Dacă vei cădea,va fi pentru mâinecând te vei ridică mai suscântând cântecul nevăzutei tale vieți.Undeva,departe, un alt suflet cântaun cântec vechi despre un călătorce va veni din anotimpurisă-și atârne sufletul de celălalt suflet.Ridică-te,aici,nu ești acasă. Ia-ți cântecul și du-te.... XVII. IMAGO MUNDI, de Marius
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
moarte.Ridică-te, ia-ți cântecul și pleacă.Dacă va fi să obosești,va fi pentru mai târziu.Dacă vei cădea,va fi pentru mâinecând te vei ridică mai suscântând cântecul nevăzutei tale vieți.Undeva,departe, un alt suflet cântaun cântec vechi despre un călătorce va veni din anotimpurisă-și atârne sufletul de celălalt suflet.Ridică-te,aici,nu ești acasă. Ia-ți cântecul și du-te.... XVII. IMAGO MUNDI, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1508 din 16 februarie 2015
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
fi pentru mâinecând te vei ridică mai suscântând cântecul nevăzutei tale vieți.Undeva,departe, un alt suflet cântaun cântec vechi despre un călătorce va veni din anotimpurisă-și atârne sufletul de celălalt suflet.Ridică-te,aici,nu ești acasă. Ia-ți cântecul și du-te.... XVII. IMAGO MUNDI, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1508 din 16 februarie 2015. Imago mundi Între mine și ține, mărturisesc un poem o cale numai a mea și o lumină ce arde în mine ochii
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
frică să merg. Mi-e frică să stau. Nu mai e nimic aici. Puștiul s-a cuibărit încet în ruine colorate. Îngeri călare, au plecat din oraș. Nu mai bate nimeni la porțile poemelor scrise. Lucrurile au rămas orfane fără cântecul zeului. De ce să merg ?. Am întrebat, drumul. De ce să stau ?. Am întrebat, ruinele. Demult, n-am mai aprins nimeni un foc. Pentru sine. Pentru iertare. Pentru zei. Și totuși, acesta nu e sfârșitul. Sfârșitul poate fi oricând. Citește mai mult
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
dinspre mine.Mi-e frică să merg.Mi-e frică să stau.Nu mai e nimic aici.Pustiul s-a cuibărit încetîn ruine colorate.Îngeri călare, au plecatdin oraș.Nu mai bate nimenila porțile poemelor scrise.Lucrurile au rămas orfanefără cântecul zeului.De ce să merg ?. Am întrebat, drumul.De ce să stau ?. Am întrebat, ruinele.Demult, n-am mai aprins nimeniun foc. Pentru sine. Pentru iertare.Pentru zei.Și totuși, acesta nu e sfârșitul.Sfârșitul poate fi oricând.... XXVIII. ROCHIE PE MALUL
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
viața mea e parcă frântă-n două. Sunt când furtună cruntă și când firavă rouă, când mângâiere tandră, când pumnal. Nici moartea nu e-n stare să-mpartă un destin ce s-a dorit tot timpul împreună. În noi același cântec doar dintr-un corn răsună, suntèm când foarte mult, când prea puțin. Văzându-ne iubirea, că frați ne socotim, zeii-au dorit, în marea lor iubire, să ne îmbrățișeze râvnita nemurire ca printre constelații să trăim. Anatol Covali Referință Bibliografică
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382668_a_383997]
-
rubin și chiuie cu lucirile lor în oglinzile privirii cerului. Cântă în văzduhul lor sufletesc și râd în canatul ferestrei inimilor care nu întâmpină cumpene la intersectările voioșiei cu iubirile! Pe acest iureș de fiori sufletești izbucnesc ardoarea, umorul și cântecele tinerești în sitcomul „Cheia Sol”, cu regie și scenariu semnate Carmen Fulger Roșca. Întocmai numelui predestinat, sitcomul „fulgeră” o ambianță adolescentină, printre nori veseli, ferestruiți de soarele muzicii, jocului, umorului, din 9 aprilie (2015), când, la ora 21:30, TVH
„CHEIA SOL” , UN SITCOM PENTRU ADOLESCENŢI, LA TVH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382667_a_383996]
-
martie 2015 Toate Articolele Autorului Tu ești ca floare albă de crin, Ce-n viață prin a ta prezență, Bucurând al meu sumbru destin, Ai luminat o existență. Acum brăzdează-n nori cocorii, Sub raza lunii până în zori, S-aude cântec de prigorii, Când blânda lună se-ascunde-n nori. Eu îți trimit a mea chemare, Spre tine iubit rătăcitor. Ca tu să-mi aducu alinere, Pe aripi de vânt,purtat de dor. Înlănțuiți în vraja serii, Sub clar de lună noi vâslim
SUB CLAR DE LUNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382672_a_384001]
-
cât mai mult vizita, pentru a un părea că depășește limita bunului simț. Își storcea mintea ca să găsească motive cât mai plauzibile care să-i permită să se retragă, chiar dacă Maria, care la petreceri avea chef să danseze după noile cântece de pe plăcile de gramofon, aduse de surorile ei din București, insista cu tărie și trăgea de el să-l scoale de pe scaun. Mache se uită rugător către domnul Alexandrescu, cerându-i sprijin. Domnul Alexandrescu ca să împace pe toată lumea, zicea de
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
pe sine doar acolo unde poate îmbrățișa absolutul și unde libertatea sa interioară înseamnă o călătorie spre cetatea sublimă a divinității. Fiecare vers este o poartă spre seninătate, dar și o lacrimă care urcă spre cerurile năzuinței în doruri necuprinse. Cântecul său lăuntric își găsește mângâierea într-una din cele mai frumoase forme fixe ale poeziei, sonetul. Dar, pentru Anatol Covali, această formă de poezie nu reprezintă încorsetare, ci descătușare, zbor spre deplinătate și călăuză spre eternitate. Măiestria cu care dă
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
în emoție și se stinge în fascinație. Iar poetul e acel spirit care-și lasă farmecul să ardă. Astfel, Anatol Covali stăpânește arta de a transforma cuvintele în note muzicale- pasiuni covaliene aflate într-o simbioză perfectă- pentru a descrie cântecul său lăuntric, lăsându-și farmecul să ardă pe rugul eternității. ------------------------------------ Alexandra MIHALACHE 31 martie 2015 Slobozia Referință Bibliografică: Alexandra MIHALACHE - ANATOL COVALI - MUZICA VERSULUI DIVIN / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1551, Anul V, 31 martie 2015. Drepturi
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
Delia e mai frumoasă ca orhideea luminată de stropi de apă. Râzi și o uiți ? Nu! În scânteile voioșiei, Delia are brațele întinse neuitării! Să o iubești, atât a rămas! Să o iubești privind-o, să o iubești ascultându-i cântecul! Delia Matache e una din laudele și frumusețile scenei muzicii ușoare românești pe care, ca într-o cherhana de vapoare în care se descarcă prea mult bagaj, mișună puzderie de ziși artiști. Românul și poezia, românul și cântul, românul și
DELIA MATACHE. FRUMUSEŢEA, ÎMPOTRIVA CURENTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382692_a_384021]
-
Mama. Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2006; Iubire Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2007, Armonii și vibrații, Târgoviște, Ed. Bibliotheca 2007, Freamătul cuvintelor, Târgoviște, Ed. Bibliotheca 2007, Zbucium, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2008, Distihuri elegiace, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2008, Tristețea sonetelor, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2008, Cântecele păsării de foc, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2009; Toamna poemelor, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2009; Magia antitezelor, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2010; Lăsați-mă să cânt, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2010; Viscol, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2011; Izvoarele dorului, Târgoviște, Ed. Bibliotheca, 2012; Umbrit, Târgoviște
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
octombrie-decembrie 2008; Marcela Ciortea, Recenzii despre volumele de poezii, în Astra blăjeană, nr. 3(48), septembrie 2008; George Toma Veseliu, Cu „cărțile” pe masă. Stanțele destinului - poem al durerii și speranței, în Litere, nr. 2(107), februarie 2009; Monica Grosu, Cântecele păsării de foc, în „Clipa”, nr. 8, septembrie 2009; Monica Grosu, În vibrațiile harpei, în Acasă, nr. 1-2, ianuarie-iunie 2010; Monica Grosu, Povara toamnei în poeme lirice. „Toamna poemelor”, în Gând românesc, nr. 5(11), ianuarie 2009; Un mare poet
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382673_a_384002]
-
Acasa > Cultural > Modele > NELU PLOIEȘTEANU. SERI BOEME Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului Să fie ultimul stegar al cântecelor lăutărești pe care au crezut și cred mulți că le-au cântat și le cântă, curate, încărcate până în profunzime cu tonusul boem și melosul încapsulat în suflet, apoi dat pe plânsul viorii și acordeonului, cu suflet cu tot, celui în
NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
-
le cântă, curate, încărcate până în profunzime cu tonusul boem și melosul încapsulat în suflet, apoi dat pe plânsul viorii și acordeonului, cu suflet cu tot, celui în stare să-și rupă hainele de pe el în vâltoarea ofurilor sale trezite de cântec?! Să fie ultimul lăutar neaoș în țara unde se plânge, se înveselește, se iubește și se vinde cu vioara și cântecul la ureche?! Da! Și e ultimul martor al clinchetului de pahar cu soare lichid, la masă cu cei doi
NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
-
cu suflet cu tot, celui în stare să-și rupă hainele de pe el în vâltoarea ofurilor sale trezite de cântec?! Să fie ultimul lăutar neaoș în țara unde se plânge, se înveselește, se iubește și se vinde cu vioara și cântecul la ureche?! Da! Și e ultimul martor al clinchetului de pahar cu soare lichid, la masă cu cei doi prieteni boemi și artiști cât muntele: Gheorghe Dinică și Ștefan Iordache. E ultimul martor al prieteniei clădite la „Șarpele Roșu” și
NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
-
nu vorbește și nu face gesturi neglijente, cu atât mai puțin arogante. Această solemnitate nu e poză, e educație, bun simț, caracter natural! Nu e nimic nici scorțos, nici împietrit în gestica și vocabularul lui. Cântă cu o voce caldă cântece luate de la rădăcină, nestricate, alese și lăsate în culoarea și forma inițială. Prin el, cântecele cele bune și neînlocuibile, nici doar într-un sunet, nici doar într-un vers, renasc și trăiesc. Dar cine le va purta mai departe când
NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
-
e poză, e educație, bun simț, caracter natural! Nu e nimic nici scorțos, nici împietrit în gestica și vocabularul lui. Cântă cu o voce caldă cântece luate de la rădăcină, nestricate, alese și lăsate în culoarea și forma inițială. Prin el, cântecele cele bune și neînlocuibile, nici doar într-un sunet, nici doar într-un vers, renasc și trăiesc. Dar cine le va purta mai departe când într-o zi Nelu Ploieșteanu va fi doar o amintire? El este azi un artist
NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
-
egal cu valoarea lui ceva mai târziu! Din păcate! Nelu Ploieșteanu a adus din trecutul magnific lăutăresc mult și va lua într-o zi cu el totul! Ce va mai rămâne atunci? Dacă n-ar mai fi într-o zi cântecele lui Nelu Ploieșteanu, vor fi în urma lor numai cântecele necântec de la măgăoaiele barurilor, din căștile înfipte în urechile copiilor care vor avea de suferit de pe urma asediului manelelor, din telefoanele mobile și ele încărcate de otravă sonoră...! Nelu Ploieșteanu e nu
NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
-
succes în Italia, din nou, Spania și Germania. Împărțea anul în două: șase luni cânta în străinătate și șase luni în țară. În perioada sa de la „Șarpele Roșu” s-a închegat o prietenie din care vor zbura pe caii spiritului cântece romantice, culese din vechime și reclădite pe temelia boemei în aburul unui pahar de vorbă de duh, în fumul țigarei prietene contra ofului și singurătății, cu veșnicii Gheorghe Dinică și Ștefan Iordache. A lansat albume, a cântat în spectacole fără
NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
-
spectacole fără număr, i s-a oferit „mierea” străinătății, dar n-a primit-o, rămânând întotdeauna acasă pentru că vechea muzică românească s-ar ciocni devastator, de civilizația vestică. Și-apoi, nici dorul de familie nu l-ar lăsa în pace! Cântecul și dragostele lui Nelu Ploieșteanu nu-și pot schimba casa, deoarece acasă pentru ele, în vecie nu poate însemna altundeva decât numai și numai în România! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Nelu Ploieșteanu. Seri boeme / Aurel
NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
-
Acasă > Poezie > Cântec > SOMNUL DE VEGHE AL FETIȚEI Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului îmi place de tine i-a zis poate vrei împreună timpul să-l împărțim în balade eu să cânt
SOMNUL DE VEGHE AL FETITEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382721_a_384050]
-
care-ți fură-n zbor privirea, oglindită în fiori, locuită de fantome, de iluzii în culori. adu-ți aminte, iubito, tu n-ai fost ce eu nu sunt, tu ești apă, ești durere, ești și aer și pământ, eu sunt cântec, zare-ntinsă peste orizonturi sure, sunt luceafărul de noapte îmbrăcat în dulci armure, într-o lume inocentă sunt și alfa și omega , sunt căzutul dintre stele și vin tocmai de pe vega, trag lumina prin privire și alunec fără voie sau
EU TE IUBESC, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382710_a_384039]
-
și duh, Pasăre măiastră rătăcind prin văzduh. AL DOISPREZECELEA CEAS Vremea urcă în imponderabil, Păsările sub zborul cărora moleculele de aer mor Poartă tăcerea între particule, Doar mișcarea browniană în dezordinea ei Ordonează apa de ploaie Din paharul de pe masă. Cântecul mierliței pune miere în levitația Fulgului de păpădie Dus mai departe în interiorul zilei Cum orele sunt plimbate de indicatoarele ceasului Pe cadranul numerotat de cineva Ce n-a știut să numere Decât până la al doisprezecelea ceas. ------------------------------- Al Florin ȚENE februarie
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382731_a_384060]