68,811 matches
-
ani să se îngrijească de corpul ei șerpuind adormit în adâncime sub turnul inundat din orașul abandonat sub lac s-ar spune că nimic nu e mai greu decât să fii mereu fraged în viață dumnezeu era o mărgelușă spartă căzând cu zgomot pe jos s-ar spune că timpul nu știa unde se află cine este și ce face ori cui folosește pecetluită cu un sigiliu roșu gurița ei își sugea înapoi cuvintele ca fumul subțire al sufletului agățat de
Ospățul alchimic by Ruxandra Cesereanu and Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/9745_a_11070]
-
a face, totuși, ceva. De a recupera, totuși, ceva din viața lor furată. De a lăsa ceva, în speranța că amintirea lor va rămâne, în ciuda tinereții și maturității anihilate de vremuri potrivnice. Din păcate, senectutea nu ne reușește întotdeauna. Senectutea cade, uneori, în derizoriu, în exces sau, chiar, în grotesc. Istoria nu ne iartă. Istoria e mai puternică, mai crudă, mai perfidă decât ne putem închipui. Trăim prea puțin pentru a ne măsura cu ea. Și-atunci... Disperarea ne face să
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
interstelare se găseau pe orbită în jurul pământului - fragmente care puteau intra în coliziune cu navele spațiale. Te neliniștești numai gândindu-te la asta. Cu toate că astronomii spuneau că nu trebuie să ne neliniștim la gândul că fiarele vechi din spațiu pot cădea pe capul cuiva. Anul trecut astronomii se agitaseră în legătură cu un asteroid care ar fi putut să colideze cu pământul. Apoi totul fusese dat uitării. Și anul acesta un asteroid, cu un diametru având aproape cât al planetei noastre, trecuse de
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
încă roșii și cu un surâs mistic, și încă o pierre percée dăruită de o necunoscută din public, după citirea poemelor la Visby. Și pietrele italiene, "perechea megalitică", dăruite de Beppe Bonelli și în fine, pietrele din Luzern, mici asteroide căzute din cer, cu urme de foc pe ele. în fiecare dimineață salut pietrele șușotind, le mângâi, apoi le iau la sărutat ca pe fragmente din zidul plângerii al unui Jerusalim ceresc de pretutindeni. Nu-mi mai este frică de oamenii
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
jaful, fără să țină cont de mama care era împuternicta mea legală. Mama mă ruga să nu mă întristez pentru lucruri pierdute - amintiri de la bunica, obiecte de artă țărănească. Mama îmi dorea numai bine, amintindu-mi de despărțirea noastră - când căzuse o ceață peste București, apoi fulguise diagonal și chipurile noastre se pierduseră în ninsoare. (Fragment din romanul în pregătire Mama ca Dumnezeu.)
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
dat prune cu păsat. Să nu uit, când am plecat, - Viesparița m-a pișcat!... Parcă plângea o Icoană Lângă fântâna din sat; Cânta pasărea-n răscruce De își făcea lumea cruce! O plutire Nenumărate au fost Paharele cu vin, - Stelele căzute în marea vieții mele!... Totul, - O plutire... Și un același chin: Ne naștem, Iar murim... Și iar ne credem Stele. Marele Nimic Aseară, - a venit la mine Marele Nimic, - Să bea cafea din Sfântul meu Ibric; Unde-mi sunt anii
Poezie by Nicolae Sinești () [Corola-journal/Imaginative/9821_a_11146]
-
lumii. Că numai amintirile Explică viața. Și asta ca păianjenul Care dacă nu secretă pînza ca să prindă Timpul ce trece și o ține în sine Firul se adună, îl înăbușă... Și Moartea care nu secretă viața într-o zi va cădea sufocată în stradă O va lua ambulanța ca pe ultimul bețiv. Plăcerile simțurilor sînt rădăcinile anemice Care mai caută pămîntul altei lumi. Pentru asta treci dintr-o lume în alta trîntind Ușa de perete cu zgomot. Tată, eu sănt bastardul
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/9789_a_11114]
-
raportul meu v-ați dat seama cu siguranță cine este, de fapt, Corneliu Golam și în ce împrejurări s-a încrucișat drumul dumneavoastră cu al său. În deceniul '80-'90, fusese ofițer pe frontiera de vest! Consider că nu se cade să insist asupra acestui episod pe care l-ați trăit... (Oricum, atașez la acest raport și două fotografii ale sale, una recentă și alta din perioada respectivă, ca să vă verificați supozițiile.) Încă o dată reiau întrebarea: de ce v-a trimis dumneavoastră
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
fi preziceri ale fecioarelor înțelepte și nebune din Catedrala Bernei; se duelează fulgi amenințînd Muzeul Picasso din Luzern Am urcat înainte de-a fi aprins sau în timp ce arde? într-o limbă învățată în brațe plîns de păr peste lira degetelor cade
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
Spătarului. Cînd a început să scrie poezie, tîrziu și mai mult în joacă, Mircea era pe punctul de a abandona pianul - curînd avea să-l abandoneze definitiv -, dar nu și amintirile lui muzicale sau gustul rafinat pentru muzică... Scriind acestea, cad eu însumi "victimă unei asociații de idei" căci, deodată, poezia lui Mircea îmi apare ca o partitură complexă de citate și aluzii verbale, un corespondent literar al lui Debussy, care e și el plin de citate muzicale amestecate cu "impresii
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
totodată, prin echivoc, mai multă plasticitate frazei. Cu Lutării, Vasile Nedelciu răsărise, în urmă cu aproape două decenii, ca un angajament încurajator în poezia basarabeană, care însă nu s-a mai realizat. Să fi fost de vină politica, în care căzuse, ca și alți intelectuali de frunte moldoveni, în norocos-fatidicul an 1989, tămăduin-du-l de toate, inclusiv de poezie? La Vsevolod Cernei, poezia este ceva cu totul aparte. Este o poezie care, plictisită de ea însăși, refractară la o pretenție absurdă pe
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
prea multe în poezia sa. Totuși, Urme vagi merită să fie citită cu atenție și cu un pic de considerație, întrucît autorul reușește în ea o conexiune a peisajului natural cu acela al relației umane, pe care o punctează aluziv: Cade frunza de fag din vîrf de septembrie/ peste malul arămiu al unui alt septembrie, / rîndunele trag cu aripile lor norii de sus / în apele mele adînci, / iar mlădițele de stuf se înclină / spre o barcă unde Galina / împrăștie cu picioarele
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
făcu o cruce mare și șopti cu evlavie: - Iartă-mă, Doamne, că nu știu ce fac. Mai roti trei cruci, scuipă pe dracu' în stânga și dreapta, după care începu să vâslească agale, agale, cu grija de a nu tulbura somnul femeii. Fulgerat, căzu apoi cu capul în pernă, ca un pietroi aruncat la fundul mării. Se trezi într-o gălăgie infernală: - Dormi, lighioană, dormi, Cristoșii și sfeștania mă-tii de muscal. Ce caut eu goală în maghernița asta?... Pantofi să te faci, bolșevicule
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
bate Dumnezeul adjunct oameni buni și nebuni dați drumul la câini eu mă duc să mă scald În jeratice PUNCT ! MARIA celei trimisă din cer a venit ca o lumânare eternă de departe, poate din Dumnezeu, În grota sufletului meu căzut În bernă; Eu la un pas de șaptezeci de toamne eu scoteam apă dintr-o fântână În care izvorul aproape secase; oază speranței semăna cu o bătrână ce devenea zâna dintre crevase. lumânare plăpândă, intră-mi În casă. iată, am
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
de cod Între cum se mișcă Daniel Cristea-Enache, În 29 de provocări (Întrebări, atitudinii, schimbări de registru În formula Învățăcel/maestru), și cele câteva zeci de răspunsuri, oferite de Octavian Paler. Totul s a desfășurat cu o prestabilită intermitență, accentul căzând mai mult pe Întrebări și răspunsuri scrise. Atunci când Întrevederile tete a'-tete au avut loc, hiatusul creat a fost Înlocuit printr-un jurnal, aparent biografic. Deoarece, biografia intelectuală a lui Paler a fost mărturisită sau risipită În acolade și trimiteri
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
nesfârșitelor extinderi, minuțioaselor reveniri, izbutește: subjugă un întins peisaj, care devine armonios, subtil; pe întreg domeniul său natura se desprinde de sălbăticie. Ajuns sexagenar transformă și blazonul familiei, introducând pe scut un labirint arboricol flancat de îngeri, în patima cărora căzuse. Motivul vegetal și auriții îngeri îl seduc o dată în plus pe Mateiu, acestea fiind și culorile lui heraldice, vert et jaune. Contele de Hoditz piere împreună cu veacul al XVIII-lea, la 84 de ani. * "18 iunie. Din poartă, privesc în
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
ianuarie... DE BOALĂ GREA Înfige, deci, hangerul! Numele tău nu l-am uitat, Lumino! Setea gurii mele te vrea, ispită a cerului cu două toarte de foc! Și nu asmuți limba de chiparos a splendorii, căci până În moarte voi fi căzut la pat, bolnav de Îndurare... ZIDURI MINCINOASE, PAPAGALI INFIDELI... Mă plimb printr-un acest oraș decapitat Într-o robă a dragostei. Cingătoarea de cremene a morții mă strânge-n corset. Numai așa pot strivi autobuzele foșnitoare de parcă niciodată n-aș
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
cu Rica Stoicescu (fostă Botez) și printre altele am discutat și despre... Tudor Arghezi. "}in minte poezia care i-a plăcut cel mai mult. Mi-a recitat-o în seara aceea. Ascultă, Rica: "Iubirea noastră a murit aici Tu frunză cazi, tu creangă te ridici..." Interlocutoarea mea, aproape octogenară, cu o voce tremurândă îmi spune cu emoție în glas întreaga poezie Oseminte pierdute, făcând precizarea că o știe de la Mircea: i-a recitat-o de câteva ori. în Albumul Eliade am
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
salvarea celui ce ești tu, și Închipuirea unei măreții care se cheamă idolatrie, este marele păcat În fața materiei. (Se așează. Privește Îndelung o statuie). Și a lui Dumnezeu. CONSTANTIN BRÂNCUȘI: (țipetele pescărușilor se aud pustii, tragice, foarte aproape) Eu am căzut În amândouă greșelile... Acum sunt bine, așa trebuie să fie un artist. El trebuie să fie amândouă lucrurile deodată. (un fulger spintecă cerul) Deh, cum se poate răspunde la Întrebarea aceasta, de ce am venit noi, oamenii, În timp? (se aude
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
IONUȚ RUSU Coordonator: PROF. DR. OCTAVIAN CIOBANU Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr. Ț. Popa” Iași Facultatea de Bioinginerie Medicală Lucrarea prezintă modul de obținere a unor modele craniofaciale prin prelucrarea construcțiilor grafice 3D cu mijloace specifice proiectării cu ajutorul calculatorului (CAD). Modelele craniofaciale s-au obținut cu ajutorul unui program AutoCAD, prin modelarea suprafețelor unei reprezentări 3D standard. Sunt prezentate modalitățile de modificare a suprafețelor și de redare a culorilor și a detaliilor. Modelarea craniofaciala permite crearea unei galerii de reprezentări craniofaciale
MODELAREA CRANIOFACIALA by ADINA ISTRATE () [Corola-journal/Science/84114_a_85439]
-
cum te plesnea. Toți moțăiam. Doar ferestrele Încăperii, Înalte și larg deschise, ne țineau trezi. Aproape de miezul nopții, a Început să plouă. Geamurile nu au fost Închise. Ploaia a trecut dincolo de ele și ne-a udat. Când am Început să cădem unul câte unul, leșinați, supraveghetorul ne-a mutat În dormitor. Acolo, câteva paturi din fier, peste care erau doar saltele acoperite cu mușamale pânzate. Majoritatea, ca să ne putem Încălzi, ne-am culcat de-a latul patului, Înghesuiți unul În altul
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
Eu celor orbi dezleg azi taina Înfricoșată de a vedea/ și prăznuiesc, că-n a lor suflet Învie Învierea mea ... În poezia "Noaptea Învierii", poetul Nichifor Crainic prezintă minunea când un tâlhar, venit cu toporul să fure și să ucidă, cade-n genunchi cerând iertare În fața icoanei la care o bătrână infirmă se roagă și cântă Hristos a Înviat. "E noaptea-nvierii. Tresaltă făptura/ Tămâie e-n codrii și smirnă-n grădini,/ Spre mare iubire se nalță natura/ Cu ierburi și
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
-n codrii și smirnă-n grădini,/ Spre mare iubire se nalță natura/ Cu ierburi și arbori schimbați În lumini ... Ce caldă blândețe, ce miere cerească/ E-n glasul bătrânei că omu-a-mpietrit/ Se năruie brațul ce vru să lovească/ Toporul Îi cade cu zgomot ignit ... Zdrobit Îngenunche și cere "Iertare,/ Iertare, iertare", cu glas sugrumat,/ Bătrâna-l priveste cu adâncă mirare/ Iar glasul ei cântă "Christos a Înviat !" Alt mare poet interbelic, Radu Gyr, În poezia "Săptămâna Patimilor" afirmă : "Dă-ne iubirea
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
ce toate cele/ Le duci pe dreapta lor cărare,/ Ce cârmuiești prin haos stele,/ Talazuri pe pustiu de mare ... Părinte, Tu ce-ai pus În mine/ Senin din sfânta Ta ființă,/ Mărește-mi sufletul spre bine,/ Puterile spre suferință./ Și cade pe genunchi. Eteric/ Sclipește luna peste dealuri/ Lăsându-I chipu-n Întuneric,/ Iar gândul sus, În idealuri" Vasile Militaru, În poezia "Hristos a Înviat" explică necesitatea Îndepărtării zgurei păcatului prin spovedanie pentru apropierea de Domnul cel Înviat. "Simți tu, topită
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
Închisă la minte dacă insist să rămân cine sunt. Ar fi trebuit să fiu mai dezechilibrată azi, dar mă echilibrează gândul că alții au trecut prin mai rău și au supraviețuit. Durerea m-a făcut să cresc mai dreaptă. Am căzut de multe ori și mi-am frânt inima de tot atâtea ori dar am Învățat să-mi croșetez durerile la loc și să ies din casă, cu zâmbetul pe buze. Am făcut mult bine și am găsit mult rău dar
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]