1,672 matches
-
umplu sufletul de tristeți. După mai multe zile friguroase și umede, o geană palidă de soare se ivi printr-o spărtură de nori, și încet-încet începu să se lumineze. Soarele se suise la vreo două sulițe pe cer. Dimineața era călduță... dar tristă și puțin apăsătoare. În Grădină, la ora aceea aproape pustie, era o liniște ca de cimitir... Doar câțiva bărbați, cam la vârsta senectuții, să i numeri pe degetele de la o singură mână, în picioare sub „Teiul lui Eminescu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o sălbăticie greu de închipuit. „.. Unde, oare, a încăput în mine atâta cruzime... o cruzime, de care nu m-ași fi crezut niciodată în stare..?!”... .. După ce i-a înșfăcat pe toți milițienii la rând, în cămașă și izmene, din patul călduț, de lângă neveste, i-a executat... iar capetele cu chipiu cu tot rânjeau, înfipte în gardul postului de miliție, în flăcări până la cer. Era o imagine sinistră.. ca în iad, era ceva de neînchipuit.. care cutremura sufletul omenesc. Un tremur îl
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
statici. În jur, totul era neclintit. Nici o mișcare, nici în frunze, nici în apă; balta exala un iz de moarte, amplificat de culoarea speculară. Imaginea broaștelor, a ochilor lor ficși mai ales, se traducea într-o stranie tihnă. Aerul era călduț; totul părea suspendat în suflarea inefabilă a materiei, în ochii broaștelor, în fixitatea de oglindă a apei, în seninul neutru al luminii. Deodată am auzit niște murmure obscure, un suspin cathartic, poate; oricum, ceea ce simțeam izbutea să-mi dea un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
televiziunile comerciale plecate la „vânătoare” de excepțional în zonă. Foarte interesantă mi s-a părut a fi reacția celor din grupul din care făceam parte : la început s-au codit, erau sfioși, ezitau să prindă în mâini caserolele cu sarmale călduțe întinse peste gardul jandarmilor. Doborâți însă de oboseală și de foame, toți au început să mănânce, după puțin timp, în tăcere. Se laudă sarmalele, gustul și compoziția, faptul că „se vede că sunt gândite pentru cazan, iar gustul de cazan
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și îmbrăcate, utilitar, pentru eveniment. E un rând aproape 100% urban. Prea puțini oameni din mediul rural se află de fapt în acest moment în mănăstire. De fapt, atmosfera este perfectă în acest moment, idilică chiar : a răsărit soarele, este călduț, aburi se ridică din pajiștea din jur, oamenii sunt calmi și relaxați, știu că-și vor atinge scopul ultim : închinarea la mormânt. Doar că se avansează mai greu decât am prevăzut inițial : „calupurile” pelerine sunt foarte mici, la fel și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
am bătut la față - nimic. Și atunci a spus: „Stai puțin”. A luat zăpadă În palmă și i-a băgat-o În sân. S-a trezit și a zis: „Ce vreți, lăsați-mă, așa de bine mă simt, așa de călduț...”. Mi-a spus: „Asta Înseamnă că a Început să Înghețe”, și i-am băgat și eu zăpadă. S-a trezit mânios: „De ce faceți asta cu mine, sunteți prieteni!” - „Tocmai de aceea facem, ca să nu Îngheți”. L-am forțat cu greu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lipsuri asupra detaliilor. În multe cazuri informațiile tactile necesită confirmarea văzului. Printre iluziile tactile cele mai cunoscute, sunt cele ce privesc temperatura obiectelor pe care le atingem. Astfel, în timp de câteva secunde, un obiect foarte cald ne poate părea călduț dacă îl preluăm după ce ne-am băgat mâna în apă rece. Pe de altă parte, un corp foarte rece produce uneori o senzație identică cu cea care ne este transmisă de către un corp fierbinte. În această privință, un frig foarte
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
aceste informații trebuie să fie precizate și confirmate de către simțul văzului. Printre iluziile tactile cele mai cunoscute, sunt cele ce privesc temperatura obiectelor pe care le atingem. Astfel, în timp de câteva secunde, un obiect foarte cald ne poate părea călduț dacă îl preluăm după ce ne-am băgat mâna în apă rece. Pe de altă parte, un corp foarte rece produce uneori o senzație identică cu cea care ne este transmisă de către un corp fierbinte. În această privință, un frig foarte
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
știe că pentru ficat trebuie multă odihnă, el fiind organul care fabrică celulele roșii. Am reținut că acestea nu-ți lipsesc, dar ele pot frâna proliferarea celor albe... etc. 467 La noi e primăvară, duminică, la amiază, sub un soare călduț, mam plimbat cu câinele la Șosea. Seara am fost la teatru: „O lună la țară” de Turgheniev. Delicat, plicticos, anacronic, primăvăratec. Fiindcă veni vorba, primăvara în 16 mai e ziua mea de naștere, iar Sf. Magdalena pare mi se în
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
un cusur: e făcută de Noua Dreaptă. Acolo nu era numai Noua Dreaptă, însă atât a vrut să se vadă. Dar de ce n-ați făcut-o voi? N-ați făcut-o fiindcă nu sunteți în stare, vă bălăciți în sucul călduț al neimplicării, ca demni urmași ai celor care n-au vrut să apere Ardealul în 1940. Oare de ce au lipsit de la contramanifestația românească primarul Clujului și domnul Funar, atât de vocal când trebuie și, mai ales, când nu trebuie? Acel
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
frunte, să-ți asumi răspunderea, să nu dai din colț în colț și să-ți fie teamă că, Doamne ferește, cade regimul comunist și ce faceți voi cu puterea? Ca și frații voștri întru politică de la București, vă bălăciți în apa călduță a legalității și neimplicării. Voi ilustrați cel mai bine o întâmplare hazlie de pe malurile Răutului (prea multă seriozitate strică, mai bine punem deo petrecere!), cu tânăra farmacistă și cu clientul mehenghi. Acesta, trei zile la rând, a intrat în farmacie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
e avidă de picanterii și noi nu puteam oferi altceva), s-a întâmplat că nici ministrul de externe, Diaconescu, în care eu și mulți ca mine au avut încredere, să nu fie tranșant în condamnarea cazului, scăldându-l în apa călduță a devotamentului, interesului și efortului pe care diplomații români le depun pe altarul patriei. Mult mai bine ar fi fost dacă s-ar fi spus că omul nostru a crezut că este trimis în țara vecină și neprietenă pe post
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
consumator de resurse financiare și materiale: salarii, sporuri, deplasări, diurne, excursii, telefoane, hârtie, energie electrică, aparatură modernă. Fiecare dintre partidele care s-au perindat pe la guvernare a creat servicii și agenții, și-a băgat rudele, cunoștințele, prietenii, susținătorii, în posturi călduțe; leafa nu-i mare, dar e sigură; singurul inconvenient fiind călcatul pe bătături din cauza densității. Prin agenții, pe unde se câștigă bani mulți, nemunciți, unde se arde gazul de către clientela politică, fii și fiice de ștabi, soții și amante, toți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de la Timișoara și din alte părți. Fiți siguri că și între cei cu grade superioare sunt animozități, suspiciuni, în legătură cu felul în care unii și-au obținut gradele, funcțiile și pensiile. Între cei care și-au luat gradele stând la loc călduț, așteptând mersul evenimentelor (dacă se întoarce Ceaușescu?) și cei care au fost, alături de soldați, în stradă, în clădiri, în subsoluri, canale, luptând împotriva „teroriștilor”, legea trebuie să aleagă pe cei cu merite reale. Aceeași lege ar trebui să ia în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lumea, au aflat și ei poanta adunării lărgite de la Romexpo: poanta e chiar Ponta, care reușește, cu greu, e drept, să-l detroneze pe Gioană, perdantul, cu care, o mare parte dintre membri partidului, se obișnuise, bălăcindu-se în apa călduță a opoziției. Deja alegerea lui Victor Ponta a fost întoarsă pe toate părțile; presei scrise și vorbite nu i-a scăpat nici un gest, o privire, o intonație, i-au descoperit o samă de cusururi, între care s-a zis, cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
bodegă, fără doctrină, fără program, fără fundamentare teoretică, ceva după ureche, asemenea filistinilor burghezi care făceau o revoltă în genunchi, pe care nu i-a criticat Engels, i-a luat în râs. Pe ai noștri i-a pus în insectarul călduț al neimplicării Herta Müller, posesoarea Premiului Nobel pentru literatură, cu care o samă de nărozi mari și mici se mândresc, pe neîntemeiatul motiv, că laureata este nemțoaică din România. Asta-i cam tot așa cum ne lăudăm cu Ionesco, Cioran, Eliade
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a costurilor de care profită și concurența. Totuși, CapitalOne a Început prin a Încerca să-și educe angajații În cadrul unor ateliere de discuții referitoare la evoluția companiei În contextul concurenței. Astfel a devenit clar că nu mai există nici un loc călduț de muncă În care să fie posibilă angajarea pe viață - nici În CapitalOne, nici În exterior. Apoi compania a pus la punct un program consolidat de pregătire a programatorilor, angajații cei mai afectați de externalizare. Compania lua, de exemplu, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
zilei de 9 Decembrie 1942, cu lanțuri la picioare, legați câte doi, într-un convoi de vreo patruzeci de deținuți de drept comun, escortați de gardieni și soldați, am ajuns în Gara de Sud. Era un ger groaznic. Ziua fusese călduț iar zăpada era sticloasă. Lunecam în dreapta și în stânga și brățara ruginită a lanțului ne provoca răni și dureri acute. Gara forfotea de lume: soldați care mergeau pe front, patrule românești și nemțești, tot felul de oameni, cu și fără căpătâi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și zăbrelit. Primisem un godin, nu și burlane, căci camera nu avea horn sau fereastră. Aveam sobă, aveam lemne, dar nu le puteam folosi: ca la pușcărie. Vanghele, care dormea pe la jumătatea priciului, a observat că în dreptul lui peretele era călduț. Pe acolo trecea hornul unei sobe. Într-o dimineață, când era de serviciu moș Dumitrache, l-am întrebat dacă n-am putea sparge zidul ca să montăm burlanul. Moșul a aprobat; ne-a rugat însă să spunem că gaura pentru burlan
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ploaia avea un efect calmant asupra mării, ciupindu-i suprafața dar netezindu-i-o totodată, dându-i un luciu uleios. Nu am întâmpinat greutăți la ieșirea din apă. După aceea m-am dus acasă și am zăcut gol, în ploaia călduță, pe podul lui Minn, privind cum se prăvăleau valurile lustruite în cavitatea îngrădită. Chiar și pe o zi liniștită, apa dă buzna înăuntru și îndărăt, în puhoi tumultuos. Noaptea trecută, întrucât cerul era acoperit de nori, mi-a fost cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
întorsese și se ascunsese pe undeva ca să mă sperie. Am simțit nevoia să cercetez casa, sus, jos, în bizarele cămăruțe interioare. Firește, nu era nimeni. În timp ce hoinăream prin casă, am deschis larg toate ușile și ferestrele, lăsând briza proaspătă și călduță a stâncilor împrejmuitoare să circule prin încăperi. Mi-am scos pălăria și fulgarinul cu oare mă deghizasem, și mi-am tras afară cămașa din pantaloni. Mi-am umplut un pahar mare cu un amestec de sherry dulce cu bitter și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Călătorie prin partea dinspre munte a orașului. Vedere minunată asupra întregului oraș și a portului. Băut ceai la Bamberg. Întors cu el la Villa Spinola. Ora 7 acolo, cinat. Seara cu el. Vineri, 18/30 martie Vremea destul de frumoasă, aer călduț. Înainte de amiază scris. Ora 11½ plecat la Genova. Dejun la Bamberg pentru noi și suită, văzut lucrări de artă foarte bune și elegante. Muzică, acolo până la ora 3½, foarte confortabil, doamna Bamberg foarte plăcută. La Durazzo-Pallavicini, primiți de el, de
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Vineri, 3/15 aprilie. Vinerea Mare. Vreme caldă. Înainte de amiază nici un ministru. Elisabeta la biserică. După-amiaza s-au înpotmolit 4 cai pe drum. Ora 5 audiențe. Ora 7½ la Mitropolie, slujbă religioasă până la ora 9, mai întâi rugăciune lungă. Viorele, aer călduț. Ora 9½ înapoi. Scris până la ora 11. Sâmbătă, 4/16 aprilie Aer foarte apăsător. Înainte de amiază Pherekyde și Sturdza. După-amiaza spre Cotroceni, pe jos, cu Candiano, enorm de cald. Întors cu trăsura. Seara cu Elisabeta. Ora 10 fulgere puternice, ora
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
corpul străin se află sub pleoapa superioară se va apuca cu mină dreapta pleoapa de la mijloc și se vor face mișcări cirulare ale globului ocular. Operația va fi ușurată de o spălătura cu ceai de mușețel, ser fiziologic sau apă călduța care pot antrena și corpul străin; dacă corpul străin a aderat la conjunctiva, fie persoană se privește în oglindă și si-il extrage, fie operația este efectuată de altcineva. dacă din ochi se scurge un lichid, clar sau sînge înseamnă
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
imposibilitatea scoaterii cu o pensa. Dacă au pătruns boabe se contraindica spălătura. Dintre insecte pot fi: urechelnițe, furnici care atunci când pătrund pot produce o stare de amețeala, panică și durere. Ca metodă de extragere: poate fi omorârea cu ajutorul unor lichide călduțe sau folosirea unei lanterne care va lumină urechea (după ce am acoperit pavalionul și o parte a capului cu un batic de culoare închisă) determinând insectă să iasă din ureche spre lumină. În toate situațiile, dar și atunci când există dopuri de
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]