1,472 matches
-
celor mănăstirești. Da’ una-i să fii mare vistiernic și să dai porunci și alta-i să fii prea plecat și smerit. Ascultă-l numai ce spune: ― Ia să auzim cum vorbește marele vistiernic devenit monah peste noapte. ― Fiindcă cele călugărești nu-i erau chiar la îndemână, o ia pe departe. Apoi, când se înfierbântă, ține un discurs de mai mare dragul, părinte. Ascultă-l numai: “Iată eu, închinător al Treimii, smeritul monah Gavriil, fost mare vistiernic în Moldovlahia,... pentru sufletul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aici, fiule? ― Toată rânduiala pe care va trebui s-o urmeze călugării din mănăstirea “Sfântul Sava” de la Ierusalim în ziua de pomenire a părinților și a fiicei lor Anesia. ― Și anume? ― Apoi prea seamănă a petrecere și nu a pomenire călugărească, când spune ca “să le facă seara parastas cu colivă și la trapeză mâncare și băutură, iar dimineața liturghie și colivă și iarăși la trapeză mâncare și băutură”. ― Tocmai asta mi-a atras și mie atenția, dragule. Sfințiile lor o cam
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Chalke, lângă Constantinopol ... să-i fie metoh cu toate dreptățile și stăpânirile ei... și cu toate moșiile și morile și hotarele... Iar venitul strâns de la moșii să se trimită la sfânta mănăstire... pentru ajutorul și odihna fraților ce trăiesc viață călugărească într-însa”. Auzi, sfințite, ce poate să spună un voievod al Moldovei! Venitul strâns de la moșii să fie trimis la “sfânta mănăstire... pentru ajutorul și odihna fraților ce trăiesc viață călugărească într-însa”. Adică ei stau cu mâinile în sân
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstire... pentru ajutorul și odihna fraților ce trăiesc viață călugărească într-însa”. Auzi, sfințite, ce poate să spună un voievod al Moldovei! Venitul strâns de la moșii să fie trimis la “sfânta mănăstire... pentru ajutorul și odihna fraților ce trăiesc viață călugărească într-însa”. Adică ei stau cu mâinile în sân și primesc paralele de pe bogățiile Mănăstirii din Țarină! Aș mai adăuga, părinte, și dania făcută Mănăstirii din Țarină la 10 mai 1635 de popa Chicoș. El dăruiește mănăstirii două vii. ― Te
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ți-a ghicit gândurile care hojma te frământă. Așa că toate treburile curg după dorința și privegherea sfinției sale. De ce? E ușor de priceput. Aici te afli într-o mănăstire și tot ce mișcă în curtea și în jurul ei este sub regim călugăresc. Imaginează-ți ce s-ar întâmpla dacă tu ai umbla toată ziua cu Zâna și vestea ar ajunge la urechile starețului sau la ale altora mai sus puși”... “Îți sunt dator cu o mulțămită, fiindcă ai întărit bănuiala mea”. “Dar
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mă surprinzi, fiule. Cu ce te-am surprins, sfințite? ― Cu viziunea ta asupra vieții monahale. Da’ de unde știi că prin preajmă nu era vreun dălcăuș care la vremea potrivită să urce cu vreo oală burduhoasă plină ochi cu un vinișor “călugăresc”? Până una-alta, însă, ia o gură din ulcica cu ceai de fructe din pădurea mănăstirii noastre. Și ai să uiți oala burduhoasă - a încheiat bătrânul vorba cu zâmbet larg. După ce am băut din ceaiul făcut de Zâna sau Sevastița
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pronunț.. ― Aș mai avea o întrebare, sfințite. ― Numai să nu fie ca cea de dinainte. ― Nu pot garanta, sfințite. ― S-o auzim. ― De unde până unde, monahiei Martha, catigumena Socolei, i se spunea și “doamnă”? ― Poate o fi ieșit din cinul călugăresc și acum era doar “doamna Martha”. ― Aș vrea să mai spun că “nimicnicia noastră” - patriarhul - nu se poate abține și cade în păcatul de a rosti “patrierșăscul” blestem îndreptat asupra oricui: “fie mare fie mic, oricine ar fi; să fie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
statornicise obiceiul ca domnii și boierii avuți să facă danii mănăstirilor, nu numai în diferite obiecte de uz bisericesc, ci și în moșii, încât, cu vremea ele ajunseseră să posede întinse pământuri, exploatate după bunul plac al mai-marilor în ierarhia călugărească. Purtarea acestor călugări ghiftuiți și destrăbălați jignea sentimentul demnității naționale. Mănăstirile închinate nici măcar nu plăteau vreo dare statului. Veniturile lor nu erau controlate de nimeni, fiind risipite în scopuri străine de țară, de către <nămolul acela tot crescând de călugări fără
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
alte nume sonore născute în satele comunei Dolhești, cum nu mi-aș fi putut închipui, motive de mândrie pentru orice român, medici și alți specialiști în medicină, educatoare, învățători și profesori, slujitor i ai artei și ai bisericii, ai chiliilor călugărești, ingineri, tehnicieni, maiștri în industrie, construcții și agricultură, juriști, economiști și contabili, mecanizatori și silvicultori, lucrători în transporturi, poștă și telecomunicații... În numele Europei, a unei Europe care multă v reme nu s a putut exprima, Dolheștii, ca și alte localități
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
această lucrare a lui, cum l-au felicitat șefii de la centru. Făcea pauze prelungite, simțindu-le necesare fiindcă silabele se adunau anevoie pentru rostirea întreagă a cuvântului. Faptele relatate erau disparate, un fel de amestecătură asemenea legumelor dintr-un ghiveci călugăresc. Ina găsi că ar fi mai înțelept să-și sfătuiască soțul să meargă în dormitor și că discuția ar putea continua dimineață, gândind că atunci ea va fi cea care va avea cuvântul de început și de sfârșit. Alex își
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
aer plutea un miros subțire de tămâie și busuioc. Șirul de la moaște înainta greu, oamenii moțăiau în hainele lor groase, pășind unii după alții, ca-n somn. Doi tineri cu părul lung, strâns la spate, cu bărbi nepieptănate și straie călugărești, cereau bani pentru repararea mănăstirii. — Uită-te la pungașii ăia, spuse Ologu. Îndemn inutil pentru Fane Chioru. — Unii care fac pe călugării... îl lămuri Costică. — Și lumea îi crede ? întrebă orbul, fără să-și mute privirea. — Așa s-ar zice
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ceilalți era zadarnic. Să bem în amintirea numelor noastre... — Eu, dacă v-aș spune cum mă chema, n-o să vă vină să credeți, spuse Marchiza, în timp ce- și băga mâna pe sub bluză, ca să-și așeze sânii mozoliți de amușinările călugărești. — Ba io, adăugă și Bunelu, nici nu-mi mai aduc aminte. Poa’ să mă duc odată pe-acolo pe unde m-am născut, să întreb pe careva, poate știe de la străbunică-su. — Io nici nu știu pe cine să întreb
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
CULTURA ȘI INDUSTRIALIZAREA SFECLEI DE ZAHĂR ȘI SUBSTANȚELOR DULCI ROMAN - NEAMȚ 70. STAȚIUNEA DE CERCETARE AGRICOLĂ SECUIENI - NEAMȚ 71. STAȚIUNEA DE CERCETARE AGRICOLĂ CARACAL - OLT 72. STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI PRODUCȚIE POMICOLĂ STREJEȘTI - OLT 73. INSTITUTUL DE CERCETARE VITI-VINICOLĂ VALEA CĂLUGĂREASCĂ 74. STAȚIUNEA DE CERCETARE AGRICOLĂ LIVADA - SATU MARE 75. STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI PRODUCȚIE POMICOLĂ VIILE - SATU MARE 76. STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI PRODUCȚIE POMICOLĂ ZALĂU - SĂLAJ 77. INSTITUTUL DE MONTANOLOGIE CRISTIAN - SIBIU 78. BANCA DE RESURSE GENETICE SUCEAVA 79
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]
-
GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL HORIA ROMAN 187. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL SLATINA 188. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL CARACAL 189. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL BALȘ 190. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL SCORNICEȘTI 191. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL CORABIA 192. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL MIZIL 193. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL VALEA CĂLUGĂREASCĂ 194. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL BĂRCĂNEȘTI 195. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL CAREI 196. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL NEGREȘTI-OAS 197. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL LIVADA 198. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL ȘIMLEU SILVANIEI 199. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL ILEANDA 200. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL NUȘFALĂU 201. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]
-
CULTURA ȘI INDUSTRIALIZAREA SFECLEI DE ZAHĂR ȘI SUBSTANȚELOR DULCI ROMAN - NEAMȚ 70. STAȚIUNEA DE CERCETARE AGRICOLĂ SECUIENI - NEAMȚ 71. STAȚIUNEA DE CERCETARE AGRICOLĂ CARACAL - OLT 72. STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI PRODUCȚIE POMICOLĂ STREJEȘTI - OLT 73. INSTITUTUL DE CERCETARE VITI-VINICOLĂ VALEA CĂLUGĂREASCĂ 74. STAȚIUNEA DE CERCETARE AGRICOLĂ LIVADA - SATU MARE 75. STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI PRODUCȚIE POMICOLĂ VIILE - SATU MARE 76. STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI PRODUCȚIE POMICOLĂ ZALĂU - SĂLAJ 77. INSTITUTUL DE MONTANOLOGIE CRISTIAN - SIBIU 78. BANCA DE RESURSE GENETICE SUCEAVA 79
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177884_a_179213]
-
GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL HORIA ROMAN 187. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL SLATINA 188. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL CARACAL 189. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL BALȘ 190. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL SCORNICEȘTI 191. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL CORABIA 192. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL MIZIL 193. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL VALEA CĂLUGĂREASCĂ 194. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL BĂRCĂNEȘTI 195. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL CAREI 196. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL NEGREȘTI-OAS 197. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL LIVADA 198. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL ȘIMLEU SILVANIEI 199. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL ILEANDA 200. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL NUȘFALĂU 201. GRUPUL ȘCOLAR AGRICOL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177884_a_179213]
-
Iana 11. Dealu Bujorului 12. Nicorești 13. Panciu 14. Odobești 15. Cotești III. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei și Olteniei: 16. Cernătești - Podgoria 17. Dealu Mare, însoțită sau neînsoțită de una dintre următoarele subdenumiri: - Boldești - Valea Călugărească - Urlați - Ceptura - Tohani - Breaza - Merei - Zorești 18. Pietroasa 19. Ștefănești, însoțită sau neînsoțită de subdenumirea: - Costești 20. Sâmburești 21. Drăgășani 22. Banu Mărăcine 23. Segarcea 24. Mehedinți, însoțită sau neînsoțită de una dintre următoarele subdenumiri: - Severin - Corcova - Golul Drâncei - Vânju
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169840_a_171169]
-
II a adus, în 1211, pe teutoni în sud-estul Transilvaniei. După îndepărtarea acestora, în 1225, regalitatea ungară a continuat politica de dominație politică la sud și est de Carpați. În acest scop, ea a conlucrat strâns cu papalitatea, cu ordinele călugărești, centre ale prozelitismului catolic printre cumani și români (vezi mai jos).3 Revenirea Imperiului la Dunărea de Jos Bizanțul a promovat în vremea dinastiei macedonene (867-1025) o politică de extindere teritorială, o nouă fază a universalismului roman, după epoca lui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-lea, când expansionismul său avea să îmbrace, îndeosebi, haina cruciatei. Pe lângă acesta, al doilea instrument al papalității, în secolele XIII-XIV, în Europa răsăriteană, au fost ordinele cavalerești medievale, rezultat al îmbinării între monahism și cavalerism în epoca cruciatelor. Ordinele militare călugărești, precum teutonii, au avut rol de cruciată în Europa răsăriteană, acestora adăugându-se acțiunea ordinelor misionare ale bisericii, dominicanii (predicatorii) și franciscanii (minoriții). Înfruntarea între cele două lumi, în sud-estul Europei, are loc între statul latin de Constantinopol și blocul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a consolidat și mai mult cruciata în teritoriile baltice, cuprinse în totalitate de germani. Cucerirea (ofensiva) teritorială a fost însoțită și urmată de un efort vast de convertire la catolicism a populației păgâne sau ortodoxe din aria puterilor catolice. Ordinele călugărești, cisterciții și dominicanii, au desfășurat o acțiune intensă de convertire în teritoriile baltice și ruse apusene, unde mai târziu s-au constituit structuri episcopale permanente.4 Penetrația politică și confesională apuseană a întâmpinat reacția tenace a lumii ruse, care, odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Argeșului (Zece mii de lei și o pastorală, 27 aprilie 1930) sau ale Vadului (Duminica, 19 mai 1930), până la autoacordarea dreptului de a emite brevete și decorații (Duminica, 31 martie 1931). Introducerea "Ordinului Patriarhului Miron" nu este vorba de un ordin călugăresc -, o decorație conferită de părintele patriarh, reprezenta o anomalie evidentă în viața bisericească. Dreptul de a institui ordine și de a conferi ordine în România interbelică era o prerogativă regală, statuată prin textul precis al Constituției din 1923. Prin urmare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
accentului de la persoane la "marile adevăruri". În acest sens, el proiectează înființarea unui supliment duminical "Cuvântul ortodox" care, din nefericire, nu a mai apărut. La capitolul de proiecte îndrăznețe care excedau aspectul didactic, filosoful român își imaginează crearea unui "ordin călugăresc de cărturari", un demers singular în spațiul Ortodoxiei românești prin care se dorea reînnodarea legăturii cu Tradiția patristică 2. Raporturile lui Nae Ionescu cu ASCR devenită mai târziu ACSR, FACSR, ASCOB înființată în 1921, de un grup de studenți creștini
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să restaureze împotriva tuturor modernismelor slăbănoage vechea strălucire a așezării dumnezeiești! Poate că toată această generație de tineri ar fi alt fel folositoare Bisericii. Poate că ar fi îngăduit să ne gândim la înființarea în cadrele Ortodoxiei a unui ordin călugăresc de cărturari, care să reînvieze epoca de glorie scriitoricească a unui Sf. Ioan Damaschin, Sf. Ioan Hrisostom și a atâtor altora". 3 Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu. Așa cum l-am cunoscut, București, Humanitas, 1992, p. 42. 4 Ibidem, p. 43. 5
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
un mare întreg care înglobează și dizolvă pînă la cel mai mic dintre atomii săi paradoxali". Lucien Sfez identifică sindroamele tautismului în cazul hackerilor, fanatici ai calculatorului, cum îi numește autorul, care mănîncă și dorm lîngă calculator ducînd o viață călugărească, încercînd să răspundă dorinței de a crea o lume perfectă, diferită de cea a părinților. Aceștia trăiesc într-un univers al provocării fără frontiere, într-o relație aproape senzuală sau telepatică cu "mașina de comunicat", care devine o extindere a
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
pe hacker real. Calculatorul devine way of life. Petrecem aici șase ore pe zi, șapte zile pe săptămînă. Și, pentru a fi sigur că rămînem în mediu închis, creăm ITS (incompatible time sharing), incompatibil cu sistemele exterioare MIT. Viața este călugărească: se doarme și se mănîncă lîngă calculator. Se caută acolo perfect mastery, care corespunde dorinței de a crea o lume perfectă, diferită de a părinților. Lumea provocării fără frontiere, unde se extinde corpul pînă la limită (sport death, spune hacker
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]