1,732 matches
-
criteriul cantitativ în prezentarea dinamicii constructelor metaforice dezvoltate pe modelul habitatul: Lat. cellula, ae, s.f. (diminutiv de la substantivul cella, ae, cămară mică; cea mai mică încăpere a unei case romane). Cel mai mic compartiment al casei romane era cellula, ae "cămara în care se păstrau alimentele";/ "cămăruța sclavilor; odăiță";/ "partea închisă a templului unde se află statuia divinitatii, sanctuar" (Gh. Guțu, 2003: 191). Pentru terminologia medicală cell este una dintre numeroasele metafore conceptuale "constitutive" (Dorland's Illustrated Medical Dictionary, 2003; Walter
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și smântâna. Albușurile se bat spumă și se adaugă în compoziție. Se tapetează tava cu unt sau margarină și făină, apoi punem compoziția la copt la foc potrivit. Se servește rece. CIUPERCI CU CARTOFI O cutie de ciuperci sau din cămară le prăjim cu două - trei linguri de unt sau ulei și doi căței de usturoi. Când usturoiul se rumenește, se scoate afară, apoi se adaugă trei - patru cartofi tăiați felii subțiri peste care se pun două căni de supă de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
1 lingură boabe muștar, piper boabe după gust, câteva boabe enibahar, 3 foi dafin, 5 linguri sare. Amestecăm cu o lingură până se topește sarea și zahărul. Acest baiț nu se fierbe! Legăm borcanele cu celofan, etichetăm și dăm la cămară. CIUPERCI ÎN ALUAT 150 gr. de iaurt, un vârf de cuțit de bicarbonat, cinci ouă, sare, piper, 250 gr. de făină, 1 kg. de ciuperci tocate cu cuțitul, 200 ml de ulei. Se face o compoziție ca de clătite în
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
gust. După fierbere se dă deoparte și, fierbinte, se pune în sticle, se capsează sau se leagă bine și se fierbe la Bain Marie la foc domol timp de o oră. După ce s-au răcit, se dau la beci sau cămară. Se servește ca sos la friptură, pizza, cartofi prăjiți, paste făinoase sau ouă cu sos. KETCHUP PENTRU PIZZA 10 gogoșari, 2 țeline, 2 cepe, 3 ardei iuți, 500 g ulei, un pahar de oțet, un pahar de zahăr, sare, piper
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
foc mare până dă în clocot, apoi dăm la foc mic până se îngroașă puțin. Se dă gust de sare și piper după care punem în borcane. La fiecare borcan se adaugă o aspirină pisată, legăm borcanele și dăm la cămară. Această pastă se folosește ca și garnitură la carne. PASTĂ DE UNT - 200 g unt, o ceapă tocată mărunt, două lingurițe de muștar, un gălbenuș fiert, 4-5 măsline tocate și puțină verdeață tocată; se freacă bine până devine o pastă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
CU USTUROI 2 kg roșii, 200 g ardei iute, 200 g usturoi, 120 g sare Se dau toate prin mașină și se fierb, timp de douăzeci de minute, apoi se pune în borcănele mici și se sterilizează. Se păstrează la cămară. SOS PICANT DE IARNĂ 5 kg roșii, 20 gogoșari roșii, 5 ardei kapia, 2 rădăcini de țelină, 2 cepe mari, 250 g oțet, 250 g ulei, 250 g zahăr, 2 lingurițe de chimion, 2 lingurițe de piper, 8 linguri de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
o oră. Apoi adăugăm un pachețel de delicat, zahărul și aspirinele pisate. Amestecăm și punem în borcane pe care le legăm cu celofan și le fierbem la Bain-Marie timp de 30 de minute. După ce s-au răcit, le dăm la cămară. 8. CONSERVE ȘI MURĂTURI ARDEI GRAȘI LA BORCAN Se coc ardeii, se curăță de pielițe și cotoare, se așează în borcane de 800 g, aproximativ trei sferturi de borcan, apoi se face baițul din oțet, apă, sare, foi de dafin
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
care se toarnă peste ei un sirop format dintr-o parte de oțet, o parte de apă, sare și boabe de piper. Se fierbe un clocot, apoi călduț se toarnă peste ardei. La sfârșit, legăm borcanele și le dăm la cămară. ARDEI KAPIA ÎN OȚET C RISTINA Ardeii kapia se coc pe foc iute și se pun cu sare într-o oală, apoi se fierb 2 l de apă, 1 l de oțet și două linguri de sare. Se lasă până
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și cu mirodenii, iar atunci când clocotește se pun legumele și se opăresc timp de cinci minute. Le scoatem și le punem în borcane cu două fire de cimbru și semințe de mărar, după care turnăm oțetul deasupra și ducem la cămară. CASTRAVEȚI ÎN OȚET (1) Spălăm castraveți sănătoși, care nu au pete, apoi se pun într-o oală mare peste care turnăm o soluție din apă și puțină sare, o fierbem timp de două minute și, fierbinte, o turnăm peste castraveți
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
se opăresc gogoșarii pe rând, după care se pun în borcane de 800 g. Se pune peste ei o aspirină pisată, apoi sosul îl turnăm deasupra. Legăm borcanele și le acoperim până a doua zi, după care le dăm la cămară. GOGOȘARI ÎN OȚET 10 kg gogoșari, 1 kg oțet, 1 kg zahăr, o lingură de piper, o linguriță de enibahar, 50 g boabe de muștar, 200 g sare mare, frunze de țelină, 4-5 fire de hrean, foi de dafin Sunt
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
să fiarbă la foc moderat până se ridică uleiul deasupra. Se pune în borcănele mici de 200 gr., se leagă, apoi se sterilizează la Bain-Marie timp de jumătate de oră, se acoperă și după ce s-au răcit se dau la cămară. PĂTLĂGELE VERZI ÎN SARAMURĂ Pe fundul unui borcan de 5 l, se așează o tulpină de mărar uscat, 2-3 frunze de țelină, 2-3 crenguțe de vișin, iar deasupra se așează pătlăgele șterse bine; printre ele se așează hrean, căței de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și câte o bucățică de hrean în fiecare borcan; turnați oțetul în borcane de 750 g și deasupra puneți ulei. Legați borcanele și dați-le, timp de jumătate de oră, la cuptor sau la Bain - Marie, apoi puneți-le în cămară. SALATĂ DE GOGOȘARI 3 kg gogoșari curățați și tăiați ca pentru murat, 420 ml ulei, 420 ml oțet, 420 ml apă, 420 g miere, 420 g pastă de tomate, foi de dafin, piper, sare, enibahar, boabe de muștar Se pun
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ardei kapia, pătrunjel 2 legături, țelină 2 legături, 600 g sare Se dau toate prin mașina de tocat și se amestecă cu sare, apoi punem la borcane și adăugăm puțin ulei deasupra. la sfârșit, le legăm și le dăm la cămară. VINETE CU GOGOȘARI 3 kg vinete, 2 kg gogoșari, 500 g ceapă, 500 ml ulei, oțet după gust și sare Se aleg vinetele frumoase, se spală și se taie felii rotunde de grosimea unui deget, se sărează și se lasă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de același numit ministru, după o inspecție făcută la 7 aprilie 1918, la școala din Coropceni Vaslui : „Profira Neștianu, cu 3 clase profesiona le, ține loc bărbatului ei, mobilizat... Școala are tavanul spart într-o clasă, iar în alta era cămara învățătoarei - porumb, o cloșcă clocind”... Deci, era greu, dar era speranță, copiii mergeau la școală, învățătoarea suplinitoare își aștepta soțul și cloșca stătea pe ouă, să scoată pui, viaț ă... Părinții la colectiv, ea la fabrică într-o după amiază
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
care-l știam eu, fiu al elegiei, frate cu trubadurii și truverii, cu alte cuvinte făcând parte din familia inobservabilei eternități. Noul poet m-a izbit Întâi de toate printr-o teribilă fantezie, care nu lasă nerăvășită nici o poliță a cămării dinăuntru... Cum e agrementata cu plăcerea macabrului și a tuturor realităților dure, aș fi dorit ca poezia să ocolească unele zone... Dar - suverană În tot volumul este o admirabila vigoare metaforica, stimulată evident de libertatea anarhica a «limbajeloră Îngăduite de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și mișcări, desfășurate frenetic înaintea ochilor noștri. Râurile Nipru și Desna urcă spre Cernigov, de acolo trecând granița către Ucraina polonă, „bariera” cum este numită în text, personajul intră frate la mănăstirea Liubețki. Aici primește să intre în ascultare la cămara mănăstirii. După numai trei luni, aflăm din text, are loc o schimbare de egumen, care îl înspăimântă pe tânărul frate prin violența gesturilor sale, iar soluția este din nou fuga. Granița care este trecută, de astă-dată în sens invers , este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
adevărată dare de seamă privind proviziile schitului pentru iarnă, pare literalmente scrisă de o altă persoană. Totuși, dacă ne gândim că una dintre primele ascultări pe care le-a primit Paisie în mănăstirile pe unde a umblat a fost la cămară și la bucătărie, iar la momentul scrierii Autobiografiei la mănăstirea Neamț, era întâi-stătătorul și organizatorul unei obști de opt sute de călugări, multinaționale și multilingve, ne putem imagina că spiritul gospodăresc a răzbit și în ultima porțiune cunoscută de text, cu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
se cuvine, și-au luat lumânări de la biserică și s au îndreptat spre casa mortului Miron. Când au intrat în curte și au văzut ușa casei larg deschisă, au înțeles că mai este lume, venită la priveghi. Dar... nemaipomenit. Din cămară tocmai moșul ieșea cu cociorva în mână. Pesemne le-au văzut cu lumânările aprinse și-a înțeles că s-a îngroșat gluma. Pachița își tot făcea cruce, iar Viorica Nemțoc își scuipa de zor în sân că s-a speriat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
așeza câte 5-6 pe un platou, între ele punea niște miere, turna peste ele smântână din abundență și le dădea la dobă, la copt. Clătitele mătușii Saveta erau cunoscute în sat, deveniseră deja o adevărată reclamă. Când a ieșit la cămară după smântână, nu știu ce gând năstrușnic mi-a venit, să mă bag la război și să apăs pe trăgaci de mai multe ori în sus și-n jos și să plimb suveica prin țesătură. Ce încurcătură! Când m-a văzut mătușa
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu pricina nu e altul decât nepotul său. Tata a sfătuit-o la primărie să se adreseze șefului de post. Bătrâna a povestit totul la miliție și doi milițieni, în noaptea anunțată au venit să stea la ea, ascunși în cămara de alimente. În noaptea anunțată, hoțul a năvălit ca un torent, scoțând ușa de la tindă din țâțâni și s-a repezit la sertarul de la masă. Când l-a tras și n-a găsit banii s-a făcut foc și pară
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
invidiat: mulți pomi fructiferi și-o abundență de arbuști de coacăze (rebize) roșii. Nimeni în comună nu mai aveau o asemenea recoltă de coacăze. Erau vestiți și peste hotarele Costișei în ce privește livada lor. Doamna făcea dulcețuri, vin și compoturi, încât cămara lor era mereu plină cu delicatese din fructe proprii. Domnul cantor avea o voce de tenor și-i încânta pe enoriași la slujbele bisericești, unde profesa din tinerețe. Provine din Sucevița, iar doamna din Frătăuții Noi. Copiii: Aurel și Modest
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lor. Și-a amintit că nu și-a schimbat cămașa pentru sărbătoare și ageră ca o fetișcană, s-a dus la lada cu zestre din cas' cea mare, și-a ales-o pe cea preferată și-a luat-o în cămară. A dezbrăcat catrința și când tocmai scotea cămașa de pe ea peste cap, aude în tindă: "în Iordan botezându-Te Tu, Doamne! Închinarea..." A înlemnit cu cămașa în cap, care numai vroia să iasă... Și fără a-și da seama, se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Ea ne încântă cu darurile ei fără număr. Sătenii își încep cu plăcere munca. Culeg rodnicia toamnei. În grădini și livezi se culeg legumele și fructele. Gospodinele nu mai prididesc cu compoturile, gemurile, dulcețurile, magiunul, prunele uscate. Își umplu bine cămările și beciurile, făcând provizii pentru iarnă. Pe câmp se culege porumbul, se sapă cartofii, se cară gunoiul de grajd și se fac arăturile și semănăturile de toamnă. Turmele de oi, cirezile de vite, ies pe ogoarele eliberate de recoltă, la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fată. Aceasta se zbătea-n căruță ca o pasăre în cușcă. Feciorii au fost nevoiți s-o lege de căruță cu lanțurile. În țipete și urlete au ajuns la casa așa zișilor socri mari și au încuiat-o într-o cămară cu gratii la geamuri. Fata n-a mai contenit de plâns, până a doua zi, când părinții băietanului au venit la ea, Ca buni gospodari și oameni de omenie, au stat de vorbă cu ea și-au întrebat-o, de ce
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vrea de soț, pe feciorul lor, deoarece îl iubește pe Luca. Lui îi aparține inima ei, de când s-a ridicat fată în sat. Gospodarii i-au explicat băietanului că nu are rost s-o mai țină pe Domnica închisă în cămară, că nu-l va accepta niciodată de bărbat. Au înhămat caii la căruță, au luat fata pe jiț și-au dus-o acasă la părinți, cerându-și cu mult respect iertare, pentru fapta lor necugetată. Domnica, deși avea răni la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]