1,744 matches
-
din loc în loc, apar ca într-un ciorap găuri de metal negre. În colțul de sus al peretelui, ca o lintiță, igrasia. Dedesubtul petei verzi-negre, peretele transpiră sau plânge cu boabe mari, curate de apă. Pe colțul de vizavi, în dreptul cămării, un cuib fumuriu : fire lungi de păianjen tremură pe tot tavanul înalt, afumat. — ...Ce voiam să te întreb, madam Delcă ? Oooo, și bătrânețea asta, cu lapsusurile ei... Cum se spune în popor, uiți de la mână până la gură... Ei, lasă că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de Ivona, odată și-a luat seama... Odată a întors foaia... — Ei, spune, madam Delcă, să-ți fac și două ouă ? Spune. Taci, că n-o fi intrat în ceasu morții, de n are astâmpăr și tot mai cotrobăie pân cămară, și iar mai scoate ceva... Eeee, n-ar avea ea, Ivona, suflet rău, atâta că nu prea e întreagă la minte. N o vezi cum îi tot da-nainte cu ăia de ședea împăiați în biserică ? Că mare brânză să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
partea ailantă. Da el tot ca lupu-nghițea : tot cu grijă să nu-ntârzie, bietu copil ! Să-i găsească ăia v-o pricină și să-l zboare dân școală. Uite-o cum s-a-nchiondurat și cum își face iar de lucru-n cămară... Nu le place lor să le știi secretele, da în ziua de azi toate se știe. Și chiar pe madam Ioaniu a scăpat-o gura și mi-a spus cum s-a dus în audiență, când a vrut să-l
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
venirea verii începe și revoluția culturală. Apoi, același erou era prezentat căznindu-se să mute un divan mare, să-și poată organiza interiorul pentru sezonul cald. Și la Mihai începuse revoluția culturală. Ba chiar la inițiativa lui. Într-o zi, cămara; în alta, debaraua; holul, ferestrele, covoarele... Majoritatea după-amiezilor senine a ieșit cu Cristina la plimbare, să se bucure de soare, flori și gîze, iar bucuria lui nu numai a fetiței era atît de mare că o dată, cînd a luat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
bucătărie. Obosiți de orele petrecute afară, la săniuș, Adrian și Cristina abia au așteptat să termine de mîncat și să se culce. Nu i-a mai reținut nici măcar invitația lui Mihai de-a gusta din sticla cu vin adusă din cămară. Cînd am făcut curat săptămîna trecută, voiam s-o arunc, își amintește Ana. Văzînd-o așa ambalată și ceruită, credeam că ai adus vreo soluție pentru gîndacii de bucătărie. Primul pahar, băut încet, cu plăcere, încălzește atmosfera. Pentru o clipă, Mihai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
bine. Cine dorește pune și puțin zahăr (facultativ!). Zacusca, după ce a scăzut foarte bine, se pune fierbinte în borcane de 400 g, se capsează și se ține la pat cald timp de 2 zile. Apoi, se așază pe rafturi, în cămară. Această zacuscă aperitiv făcută numai din gogoșari ține și 7 luni de zile lăsată în cămară, la rece. Când se servește, o așezăm în castronașe și o ornăm pe deasupra, cu măsline negre mari. Rețeta nr. 25 Gogoșari marinați aperitiv Ingrediente
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
fierbinte în borcane de 400 g, se capsează și se ține la pat cald timp de 2 zile. Apoi, se așază pe rafturi, în cămară. Această zacuscă aperitiv făcută numai din gogoșari ține și 7 luni de zile lăsată în cămară, la rece. Când se servește, o așezăm în castronașe și o ornăm pe deasupra, cu măsline negre mari. Rețeta nr. 25 Gogoșari marinați aperitiv Ingrediente: 1 borcan de 400 g plin cu bulion, 1 borcan de 400 g plin cu ulei
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
în patru; se lasă să fiarbă câte 3 - 4 minute, pe rând, toți. Punem acești gogoșari în borcane și turnăm peste ei sosul clocotit. Se capsează și se lasă la pat cald timp de o zi, apoi se așază în cămară la rece. Atenție: Bulionul se dizolvă în ½ borcan de 400 g cu apă și de-abia atunci punem la fiert toate cele de mai sus. Acest aperitiv excelent se folosește ca o garnitură la orice fel de mâncare, de fripturi
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
nu ne ajunge lichidul de mai sus, mai punem la fiert oțet cu apă și dafin, piper. Se capsează borcanele și le fierbem de 2 ori în bain marie. Pot sta la frigider de la 3 la 5 luni sau în cămară iarna, iar fiecare borcan trebuie învelit în ziar să nu pătrundă lumina. Osul de la pește se macerează cu timpul și este un deliciu ca aperitiv la masa de Crăciun, dar acest pește marinat trebuie să-l facem în octombrie. Rețeta
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
din 10 kg, punem puțin ardei iute ca să fie ușor picant și fierbem pe aragaz 45 de minute. Se toarnă acest sos în sticle sau în borcane și se lasă la pat cald 48 de ore, apoi se așează în cămară la rece. Se servește la orice fel de mâncare, inclusiv la pizza. Rețeta nr. 43 Salată în coșulețe de roșii Ingrediente: 10 roșii cărnoase, ½ kg fasole verde fiartă in apă cu puțină sare, 4 cartofi fierți in coajă, o cutie
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
cireșe amare și peste 3 zile punem 2 l de alcool dublu rafinat îndoit -(diluat), cu un litru apă și turnăm alcoolul în damigeană. Peste o săptămână scoatem în sticle de sticlă vișinată fără vișine, numai lichidul. Îl păstrăm în cămară 2 - 3 ani. Dacă nu-l bem în același an. Este o băutură naturală, făcută în casă și tradițională. Rețeta nr. 72 Căpșunată pentru Doamne, tot moldovenească Ingrediente: Într-o damigeană de sticlă de 5l punem 3 kg de căpșuni
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
zacuscă dacă vrem altfel, punând în loc de vinete 1 kg și jumătate ciuperci șampioane tăiate numai pălăriile de la ciuperci foarte mărunt. În rest punem la fel ca în zacusca de vinete totul la fel - gogoșari copți etc. Acest preparat ține în cămară până în aprilie, mai. Este zacusca pe care o fac an de an câte 4-5 porții în casa noastră. Poftă bună! Capitolul III Dulciuri Rețeta nr. 1 Prăjitură cu cremă „Rodica“ Ingrediente: (pentru 4 foi) - 300 g margarină sau unt, 300
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
borcane gemul fierbinte, iar borcanele încălzite în prealabil. Le capsăm, iar pe tava de aragaz punem borcanele la cuptorul fierbinte (dar stingem focul) ca să prindă o crustă. Abia a doua zi le punem capacele și le ducem la rece în cămară. Rețeta nr. 111 Spumă de căpșune sau fragi Ingrediente: 6 albușuri, 2 căni zahăr (căni de ceai), 500 g căpșuni, un pic sare și alte 10 căpșuni pentru ornat. Mod de preparare: Spălăm căpșunile, le așezăm întrun castron. Apoi batem
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
vila din Gura Râului, doamna Manta stă la Sibiu și de câte ori coboară să o vadă, Noica se întoarce răsfățat, cu saleuri și prăjituri de casă așezate savant și rafinat, în cutii de cafea sau bomboane, care îmi amintesc de peisajul cămărilor copilăriei. În vila de aici și-a petrecut Blaga aproape douăzeci de veri și, cu gândul la locul acesta și la nu știu ce iubire trăită la Gura Râului, a scris poezia Bocca-del-Rio ("Bocca-del-Rio, / rană în spațiu"). Coborâm, cu Cibinul în dreapta noastră
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cine ar mai fi ajuns până la noi secretul vechi de 1000 de ani al dumnezeiescului Brie de Méaux care își revarsă faldurile galben-mirositoare pe fundul de lemn ce-ruit, care odihnește acum la doi pași de mine, pe un raft în cămară? Făcea băcanul rău cuiva? Dimpotrivă. Și câtă culoare dădea el vieții! Protestam, protestam cu gândul la diferențele care dădeau omenirii splendoarea în varietate. Astăzi, însă, știu foarte bine că nu se poate vorbi despre "omenire" ca despre o specie unitară
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Jurnalul meu nu este o luptă cu Timpul, nu este amprenta pe hârtie sau masca mortuară a vieții mele, ci un suprem exercițiu de exorcizare, de scoatere la aer și lumină a conținuturilor leneșe din mine, aruncate alandala într-o cămară fără ferestre, reziduuri enorme, adunate de-a lungul anilor prin amânări repetate ale momentelor când trebuia să fac curat. Din acest punct de vedere jurnalul este soluția pe care am găsit-o pentru a putea continua să trăiesc. Dar când
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cum nu se mai Întîmplase pe vremea cînd frații lui mîncau În Disneyland; toți servitorii veneau să-i țină de urât lui Julius venea pînă și Nilda Sălbatica, bucătăreasa care mirosea a usturoi și era spaima tuturor În zona ei, cămara și bucătăria, cînd apărea cu satîrul În mînă; venea, Însă nu Îndrăznea să-l atingă. El ar fi vrut s-o atingă, dar pe atunci era sub influența atotputernică a maică-sii, care detesta mirosul de usturoi; pentru Julius tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
grăbeau să-l slujească pe noul stăpîn. De atîta gătit, de atîta călcat, ceruit parchetele, măturat, spălat, de atîta frecat și lustruit se obișnuiseră cu gîndul că Cinthia nu mai exista. În ziua sosirii s-au sculat dis-de-dimineață. Nilda umplu cămara de provizii, Vilma aranjă cu grijă În șifonier hăinuțele băiatului și Carlos lustrui cu zel automobilele. Lui Julius i-au spus nu care cumva să se urce În caleașca bunicului și să aștepte liniștit pînă se făcea ora de plecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
vorbi, în momentul de față de așa numitele state tampon, în calea invaziilor otomane? Sigur, dacă luăm în considerație toate conotațiile istorice. Interesul economic al Imperiului Otoman pentru Țările Române este un alt motiv al păstrării identității naționale și culturale. Considerate „cămară de alimentare” a Imperiului Otoman, Țările Române furnizau cereale, produse animaliere, furaje marelui stat expansionist. Să nu uităm că luarea de ostatici de către turci și în special a fiilor de domni (beizadele), ca zălog al politicii părinților acestora, de devotament
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
nu s-ar fi Întîmplat, prin Europa acelui război năstrușnic, (nu renunțaseră nici la pelerinajul lor din Italia, În ciuda ambianței pe care o instaurase Benito Mussolini). La 9 aprilie 1940, trupele naziste au invadat Danemarca. „Nemții aveau nevoie de solida cămară de provizii daneză, iar la Început jugul era materialicește suportabil“, mi-a spus Într-o zi un diplomat danez. Or, În 1940, părinții mei se găseau În Danemarca, unde tata, scutit de serviciul militar, acceptase să lucreze vreme de cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ce răsăreau din pereți și păreau să alcătuiască chipuri șterse, unde florile proaspete se ofileau În cîteva minute și se puteau auzi Întotdeauna muște zburătăcind, cu toate că era imposibil să le zărești. Bucătăresele asigurau că anumite articole, ca zahărul, dispăreau din cămară ca prin farmec și că laptele căpăta o nuanță roșiatică la fiecare lună plină. Din cînd În cînd, la ușa unor Încăperi erau găsite păsări moarte sau mici rozătoare. Alteori descopereau lipsa unor obiecte, mai ales bijuterii și nasturi de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
vid. Am deschis ochii și am coborît treptele aproape orbește, căci lumina lumînării abia dacă izbutea să smulgă Întunericului vreo cîțiva centimetri. CÎnd am ajuns jos, am ridicat lumînarea și am privit În jur. N-am descoperit nici o bucătărie, nici o cămară ticsită cu bușteni uscați. Dinaintea mea se deschidea un culoar Îngust ce dădea Într-o sală În formă de semicerc, unde se Înălța o siluetă cu chipul brăzdat de lacrimi de sînge și cu doi ochi negri fără fund, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
-mi dea un telefon. Daniel Sempere, vecinul prietenei dumneavoastră Merceditas. Nici o grijă, numai că vă previn, eu la opt jumate mă bag În pat. Imediat am sunat acasă la Barceló, sperînd că Fermín trecuse pe acolo pentru a-i goli cămara Bernardei sau pentru a o Încolți În camera de călcat rufe. Nu mi-a dat prin cap că-mi va răspunde chiar Clara. — Daniel, asta chiar că e o surpriză. Așa zic și eu, m-am gîndit. Executînd niște ocolișuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
care-l știam eu, fiu al elegiei, frate cu trubadurii și truverii, cu alte cuvinte făcând parte din familia inobservabilei eternități. Noul poet m-a izbit Întâi de toate printr-o teribilă fantezie, care nu lasă nerăvășită nici o poliță a cămării dinăuntru... Cum e agrementata cu plăcerea macabrului și a tuturor realităților dure, aș fi dorit ca poezia să ocolească unele zone... Dar - suverană În tot volumul este o admirabila vigoare metaforica, stimulată evident de libertatea anarhica a «limbajeloră Îngăduite de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cul de pământ pe care maica lui își dă atâta osteneală să-l îngrijească, de multe ori cu bietele ei mâini bătrâne și bolnave, deși au acum destule roabe și nu mai sunt obligați să trăiască din proviziile strânse în cămară sau din comercializarea zarzavaturilor pe piață. De asta și-a dat copiii la școală și a insistat atâta - uneori chiar și cu biciul - să facă din ei oameni cu carte? Pentru ce s-a spetit o viață întreagă? Ca un
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]