9,571 matches
-
cu o cocioabă. Toate sunt construcții ale omului constituite din cărămizi. Diferă doar forma și mărimea acestor cărămizi. Compar aurul, simbolul bogăției, cu plumbul simbolul bărbăției. Deși mult deosebite, sunt construcții ale naturii deci direct ale Divinității, ambele constituite din cărămizi, în acest caz atomi. Diferă doar forma acestor atomi. Compar un leu cu o muscă, viețuitoare, opere directe ale lui Dumnezeu, ambele constituite din cărămizi. De această dată celule care diferă numai prin nucleul lor. Știați că musca, șoarecele, leul
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
bărbăției. Deși mult deosebite, sunt construcții ale naturii deci direct ale Divinității, ambele constituite din cărămizi, în acest caz atomi. Diferă doar forma acestor atomi. Compar un leu cu o muscă, viețuitoare, opere directe ale lui Dumnezeu, ambele constituite din cărămizi. De această dată celule care diferă numai prin nucleul lor. Știați că musca, șoarecele, leul și omul sunt constituite din celule aproape identice? Nucleul lor are peste 90% din constituenți identici? Curios este că musca are în nucleu un genom
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
aproape identice? Nucleul lor are peste 90% din constituenți identici? Curios este că musca are în nucleu un genom mult mai complicat decât cel al inteligentului om? De fapt este și mult mai dotată. Nu necesită scutece la naștere. Celula, cărămida vieții, este cea mai mică entitate care poate poseda viața, adică trăiește. Viața ei constă în hrănire și mitoză adică procreare. Celula creează prin dedublare o entitate identică ei astfel că după un timp sunt 2 celule apoi 4, 8
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
Dunării, nu o pot egala. În comuna Niculițel (Tulcea) a fost descoperit în 1971 cel mai vechi și mai bine păstrat ,,martirion” creștin din întreaga Insulă Balcanică și printre cele mai rare și mai prețioase din lume. Este construit din cărămidă și împărșit în două încăperi mici supraetajate. În încăperea de sus s-au găsit 4 moaște întregi de martiri, așezate într-o raclă comună, de lemn, după tradiția ortodoxă bine cunoscută cu mâinile pe piept și capul spre apus. Ajunsă
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
eminească ce mocnește mereu în fiecare din noi, Fii și fiice zămilsite din stihurile basarabene ale lui Vieru. Și al autorului Ion Forcoș: Ancorați în moștenirea ce, ca neam, ne definește, Să dăm păs gândirii noastre, să transpunem din cuvinte Cărămizile eterne, legendare, slova care rezidește Panteonul României și-al culturii sale sfinte, Denunțând falsul cel care ne contestă și dezminte! Hai să facem NAȚIUNEA Azi din noi și noi din ea Un altar în care lumea Ne-ndoielnic va intra
TÂRGUL INTERNAȚIONAL DE CARTE GAUDEAMUS A GĂZDUIT UN EVENIMENT PROFUND NAȚIONAL de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382997_a_384326]
-
apoi am coborât și ocrotită de ploaie m-am apropiat cât am putut de mult de Pacoste. Acesta vorbea cu proprietarul vilei sub portalul de la intrarea în curte; am mers pitulită până am găsit o nișă în gardul gros din cărămidă,de aici nu puteam fi văzută, în schimb auzeam tot, vorbeau destul de tare să acopere și zgomotul ploii, dar aveau și siguranța că nu sunt auziți de nimeni. Șofron îl punea în temă pe interlocutorul său cu toată istoria lui
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IX de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385344_a_386673]
-
și indisolubilitatea. Mădălina Elena Afrăsinie: Uniune liber consimțită între un bărbat și o femeie....fără consimțământul liber exprimat al femeii și al barbatului se poate vorbi despre o căsătorie? Eu cred că nu. Citatul prezentat de dumneavoastră poate fi considerat ”cărămida” acestei uniuni. Din păcate, realitatea zilelor noastre ne arată că ”uniunea” se face pentru construirea unui trup material și nu spiritual. Asta mă face să mă întreb cât de liber este consimțământul exprimat de soți.... Ion Bădoi: Se cunoaște faptul
Instituţia căsătoriei, în oglinzi paralele [Corola-blog/BlogPost/92383_a_93675]
-
apoi am coborât și ocrotită de ploaie m-am apropiat cât am putut de mult de Pacoste. Acesta vorbea cu proprietarul vilei sub portalul de la intrarea în curte; am mers pitulită până am găsit o nișă în gardul gros din cărămidă,de aici nu puteam fi văzută, în schimb auzeam tot, vorbeau destul de tare să acopere și zgomotul ploii, dar aveau și siguranța că nu sunt auziți de nimeni. Șofron îl punea în temă pe interlocutorul său cu toată istoria lui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
apoi am coborât și ocrotită de ploaie m-am apropiat cât am putut de mult de Pacoste. Acesta vorbea cu proprietarul vilei sub portalul de la intrarea în curte; am mers pitulită până am găsit o nișă în gardul gros din cărămidă,de aici nu puteam fi văzută, în schimb auzeam tot, vorbeau destul de tare să acopere și zgomotul ploii, dar aveau și siguranța că nu sunt auziți de nimeni. Șofron îl punea în temă pe interlocutorul său cu toată istoria lui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
acul în coloană pentru anestezie, a început să se zguduie clădirea. Am realizat imediat că e cutremur. Lumina s-a stins, au început să se spargă geamuri, s-a auzit un vuiet îngrozitor și se simțea un praf puternic de cărămidă roșie. Am ajuns sub tocul ușii, unde erau și ceilalți doi medici cu care operam. Era o tensiune extraordinară, clădirea se mișca și zgomotul era infernal”, povestește, după 35 de ani de la dezastru, medicul stabilit în Statele Unite. Fălticeni Popescu spune
36 de ani de la cutremurul din 1977. Mărturii [Corola-blog/BlogPost/93019_a_94311]
-
dacă ar lucra pentru ei, ar sărăci! Trebuie știut că planul construirii Catedralei Neamului pe care Patriarhul României l-a pus în lucrare nu va sărăci pe nimeni, dimpotrivă! În neamul românesc sunt mulți care doresc să pună, nu o cărămidă, ci multe la construirea Catedralei Demnității Noastre. Sunt mulți care sunt gata să ofere tot ceea ce pot spre realizarea visului urmașilor celor care au trudit la ridicarea frumoaselor mănăstiri din Moldova, Bucovina, Curtea de Argeș și al eroilor de la Mărășești, Mărăști, Oituz
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
mă-nsuram, mi-au tot turnat mișeii la basme c-un balaur, m-au descîntat țiganii cînd fluturi călăream. Privește-ți deci de-acolo, c-un telescop, lucrarea, sînt cel ce-adorm în ploaie și mă trezesc ningînd, mai dă o cărămidă pe șmirghel, lasă-ți sarea din nou ca praf de viață la mine-n trup și-n gînd. Citește mai mult Mi-ai hărăzit, o, Doamne, să-mi port albastre oasetot rumegînd din fluier ca niște cai bătrîni,să le
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
mă-nsuram,mi-au tot turnat mișeii la basme c-un balaur,m-au descîntat țiganii cînd fluturi călăream.Privește-ți deci de-acolo, c-un telescop, lucrarea,sînt cel ce-adorm în ploaie și mă trezesc ningînd,mai dă o cărămidă pe șmirghel, lasă-ți sareadin nou ca praf de viață la mine-n trup și-n gînd.... XIV. NOUĂZECIȘICINCI PLUS UNU, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017. Pe frunțile a nouăzecișicinci de bouri întunecați
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
luminat de prima lucire a zorilor. Apoi, după o clipă ce părea să nu se mai sfârșească, Își reluă zborul și se zdrobi, cu un bubuit, de turnul cel mare de deasupra porții. Un roi de schije din piatră și cărămizi explodă de jur Împrejur, În timp ce zidurile cetății vibrau, zguduite din temelii de violența ciocnirii. Unghiul exterior al turnului, surpat pe o Înălțime de două etaje, se Înclină Încetișor și Începu să se prăvălească, trăgând după sine grinzile tavanelor. Urletele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
murmură el, trecându-și mâna peste frunte. Pe masă se aflau un urcior plin și două cupe. Turnă apa Într-una dintre ele până când se revărsă, făcând pe jos o baltă. De acolo, pârâiașul prinse să curgă peste pavajul din cărămizi, urmându-le neregularitățile și infiltrându-se Într-o crăpătură din pardoseală, unde se făcu nevăzut. — Coboară. Coboară cu necesitate, zise cu voce tare. I se păru că, În fața lui, o umbră Încuviința din cap. Afară, ceva curmă tăcerea deplină a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
evite roabele și mai ales roțile de scripeți care se Învârteau În jurul precum piesele unui model planetar care o luase razna. În interior, chiar În locul pe care urma să se Înalțe viitorul pristol, În centrul geometric al marelui octogon de cărămidă al tamburului cupolei, erau niște scânduri lungi, rezemate pe cavalete. Îl recunoscu de departe pe arhitect, aplecat asupra unei serii de desene. Dante ajunse În spatele lui fără ca omul să Își fi dat seama de prezența lui. Se opri pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cap În semn de aprobare. — Poate că el vă va putea fi mai de folos, messer Durante. Era, cu siguranță, mai apropiat decât mine de sursa acelor zvonuri. Dante făcu un pas lateral pentru a face loc unei Încărcături de cărămizi trasă În sus de un braț mobil legat de o contragreutate. Atenția Îi fu atrasă de mașină, o simplă pârghie a lui Arhimede, realizată Însă la o scară gigantescă. Una din specialitățile celor din Como. — Aveți multe pe aici, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Își reluă coborârea, Întărit de lumina rațiunii. Chiar și aerul părea să fi devenit mai puțin apăsător, ca și când un vânticel ușor ar fi adiat dinspre adâncuri. Scara din piatră se oprea dinaintea unui arc Înfundat, Închis printr-un zid din cărămizi. Într-o epocă ulterioară, cineva trebuie să se fi hotărât să blocheze acea cale spre măruntaiele pământului, poate pentru a Împiedica explorarea să Înainteze. Sau pentru a Întemnița niște forțe care, altminteri, s-ar fi revărsat peste suprafața Pământului. Fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
construcției devenea tot mai familiar. Se găsea Într-o galerie săpată În stâncă, largă de cel puțin șase brațe și acoperită de o boltă accidentată. Ici și colo, fără vreo regularitate evidentă, bolta fusese Întărită prin pilaștri și arcuri de cărămizi. Galeria dispărea În umbră dincolo de cercul de lumină al lămpii. Sub picioare simțea un mâl vâscos, cu un miros puternic de putreziciune. Trebuia să fie argila de pe malul râului Arno, care urca până acolo atunci când se revărsa. Acum, pe timpul uscăciunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
exista vreo legătură? Dante nu Îi răspunse. Îi dăduse drumul și, Între timp, reflecta. Patru metale și un material mai umil, dar tenace. Fragil, dar durabil. Bronzul și fierul anticilor se făcuseră praf și pulbere, dimpreună cu umbrele lor. Dar cărămizile romanilor erau Încă acolo, În arce și În bazilici, depunând mărturie pentru măreția Imperiului. Fărâmicioasa teracotă pe care se sprijineau speranțele supraviețuitoare ale unui mare edificiu. Și tocmai Într-o biserică din Florența, cetatea dușmanilor Imperiului. Un zâmbet Îi Încolți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
se Înghesuiau rudele, venite să Îi hrănească pe cei dragi. În fundul ultimei săli se deschidea o ușă care dădea către o scară Îngustă. Pe acolo se cobora În subteranele edificiului, Împărțite În două compartimente. Cel dinspre râu, dincolo de peretele de cărămidă din fața lor, la care se ajungea trecând printr-o ușă joasă, era folosit ca Închisoare a Comunei. Celălalt, pe care cei doi tocmai Îl parcurgeau, era destinat strângerii morților și muribunzilor, mai mult pentru a-i ascunde vederii decât pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
o stea. Trecu de cercul lui Marte și de al lui Jupiter. Apoi Saturn și pulberea de stele fixe, dincolo de ecliptică, până la peretele din față, unde se deschideau arcadele vechilor magazii. În partea dreaptă se ridica o scară Îngustă din cărămizi. Începu să urce. I se părea că un râs sarcastic Îi Însoțea pașii. Se Întoarse brusc, gândindu-se că Îl va zări pe Veniero În spatele său. Dar era altcineva, ascuns În scobitura unui arc, care supraveghea un punct aflat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
-i ține la distanță pe curioșii ce Începuseră să se Înghesuie În preajmă. Omul se grăbi să se dea la o parte pentru a-l lăsa să treacă pe prior, de Îndată Îl recunoscu. Trupul se afla dinaintea cuptorului de cărămidă, cu gâtul atârnat de unul din lanțurile lampadarului. Poate că era, Într-adevăr, Teofilo. Hainele erau ale lui, iar inelul ce Îi Împodobea degetul arătător părea și el să aparțină spițerului. Abia acum, când vedea cadavrul, Înțelese perplexitatea lui Bargello
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
al unei revolte generale Împotriva facțiunii Albilor, așa cum profețise Giannetto, cobea aceea blestemată. Cerșetorul avea să fie făcut bucățele, În temnița de la Stinche. La naiba cu făptura aceea netrebnică! Câțiva pași mai În față, exista o crăpătură În zidul de cărămizi care Îi Închidea calea de fugă dinspre partea dreaptă. Sări Înăuntru, sperând ca urmăritorii să treacă mai departe. Pitulat În umbră, cu inima cât un purice, auzi zăngănitul de fier cum se Îndepărta, În timp ce o sudoare Înghețată, În ciuda căldurii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
stradă și să Încerce să ajungă la Porta Romana. Dar se temea că ceilalți mercenari, călăuziți de mistreț, se puseseră pe urmele sale. Dacă primul grup ar fi făcut cale Întoarsă, el s-ar fi pomenit Încolțit pe ulița de cărămizi, fără putință de scăpare. În clipa aceea, zări o umbră În spatele său. Se răsuci dintr-o dată, gata să lovească. În beznă, recunoscu chipul lui Cecco Angiolieri. Cum era posibil? Cu puțin timp În urmă, omul acela se afla cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]