5,129 matches
-
din aripi din ce în ce mai slab. Își dădu seama de dramatismul situației. Știa că apa este mică, însă nămolul adânc. Nu putea risca să intre direct cu cizmele în apă. Lăsă șuba jos și fugi repede spre clădirea bufetului, de unde începu să care pe mal blaturile meselor folosite vara la servirea clienților. Așeză un blat pe gheață, apoi păși pe el, montând altul în continuare, până când ajunse la puiul de lebădă. Gheața se spărgea sub greutatea omului, dar blatul de masă nu se
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
dulci, care ar fi putut să te îmbete numai cu parfumul lor. Mai târziu am regretat că nu am cumpărat câteva sticle, însă ne-a fost frică să nu ne încărcăm cu bagaje de mână pe care trebuia să le cărăm după noi o zi întreagă. În acest loc edenic, scăldat în soare, așezat pe locul cel mai înalt și dominând peisajul, dar în imediata vecinătate a mării de care îl desparte doar faleza, se înalță Castelul, clădirea centrală și cea
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
a colinda, Pe la case a ura, Maica Domnului ne-ajută La covrigi și la nuci multe. Ne dați, ne dați ori nu ne dați? La anul și la mulți ani! Oamenii ne dădeau colindețe, covrigi, mere sau nuci, abia mai căram traista prin nămeți, mai mult o târam de grea ce era... Eram o copilă firavă dar inimoasă, mergeam la urat în ceata copiilor mari, nu acceptam să merg cu cei mici și plângăcioși. Afară era ger, troienele erau mari, pe
TRADIŢII DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365775_a_367104]
-
naziști și comuniștii, Și ai răbdat cum ai putut, Ai tolerat iredentiștii. Prin ciuma roșie-ai trecut, Ai fost lovită de blesteme, Cu tine experiențe au făcut, Bogată țară, nu te teme! Cu lacrimi și cu multă ură Povara ai cărat-o-n spate. Ai scăpat greu de dictatură, Sperând că dai de libertate. Te-ai bucurat ca un copil, Democrația ai visat. Ca primăvara de april Ușor, ușor a eșuat. S-au instalat noii ciocoi De sinecuri și de putere
AVATAR de IONEL GRECU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366095_a_367424]
-
ardă cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut cerealele din cauza secetei din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz ce au scăpat de la secetă, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat. Înainte de cumpăna dintre ani, mama Ioana, mătușa lui Victor, tăia în două cu cuțitul câteva cepe, alegea
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Curpenii nici să crească, nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva , aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
copilul iar începu să plângă. Dumnezeu se întoarse spre Sfântul Petru și zâmbi: - Petre, haide să adunăm o grămăjoară de lut din malul de lângă drum! După ce munciră ei o bucată bună de vreme și terminară de adunat lutul, Sfântul Petru cără apă de la fântâna din apropiere și-l înmuie bine, apoi Dumnezeu se apucă să modeleze un pui de animal cum nu mai făcuse niciodată. Își aminti de spusele copilului și-i făcu trup de zebră, cap asemănător cu al calului
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
Un roi de frunze vii plutea aiurea, Cu frunze moarte-n cer, părea că ninge... Și fremătând cuprinsă de-amorțeală, Pădurea își schimba ușor culoarea, Pășind pe iarb-acoperită -n poleială, Distinsa Toamnă își urma încet plimbarea. Doi greieri ce-și cărau pe drum chitara, Priveau cum îi acoperă frunzișul, Și suspinând după Crăiasa Vara, Își căutau prin vânt cu greu desișul. Pe banca de sub teiul desfrunzit, Stătea uitat caietul meu cu versuri, Și printre file, ghemuit și necăjit, Un greieraș căta
TOAMNA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366257_a_367586]
-
întâmplau multe lucruri bizare care o sustrăgeau de la citit. În primul rând, observase că într-o scorbură de copac își făcuse cuib o păsărică frumos colorată, cu moț roșu și cu pene ca cicoarea. Nu era singură, avea pereche, și cărau de zor pene, mușchi și fire de iarbă uscată, să-și zidească cuibul lor. Liliana lăsa semnul de carte la pagina unde rămăsese cu cititul, și urmărea îndelung acea febrilă strădanie a micilor vietăți pentru ]ntemeierea unui cuib liniștit. Nu
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361586_a_362915]
-
Tot avva Polihronie, preotul noii Lavre, îmi povestea zicând: pe când ședeam odinioară, în Lavra Turnurilor, s-a săvârșit un frate. Iconomul mi-a spus: - Ai milă , frate și vino să ducem lucrurile fratelui la iconomat. Dar cum am inceput sa căram lucrurile, îl văd pe iconom plângând și-i spun: - Dar bine, avvo, pentru ce plângi așa? - Plâng, mi-a răspuns el, pentru că azi port în brațe lucrurile acestui frate, iar după două zile alți le vor purta pe ale mele
LIVADA DUHOVNICEASCA (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 979 din 05 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351835_a_353164]
-
Vorbele lor le deslușeam destul de greu. Mi-am adus aminte, din cele auzite, că în timpul zilei când mă jucam cu cercul prin curte cu vecinul meu Petrică, mai mic cu un an decât mine, l-am văzut pe tata tot cărând în brațe saci din pânză de cânepă țesută de mama la război, spre magazia unde țineau bucatele (cerealele). Nu știam ce are de gând să facă și nici nu am dat importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
toate culorile, cum dădeam iama prin ele când nu era atentă la năzdrăvăniile mele. Doar nu era să aștept încă două - trei zile până venea Paștele. Ieșit afară din casă, îmi zăream părinții în lumina lunii cum în liniștea nopții cărau sacii de la magazie la căruță și îi încărcau. Din când în când câte un câine buimac spărgea acea tăcere tainică a nopții cu lătratul lui răgușit. Caii erau înhămați la căruță și fornăiau scoțând aburi pe nări. Cum m-am
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
URSS, cam odată la două nopți zbura un avion pricăjit pe care rușii îl botezaseră „cucuruznic” către bandele de partizani ai lui Tito din munții Jugoslaviei. Era o rablă care când zbura făcea „TÎR, TÎR, TÎR,TÎR...” de parcă ar fi cărat o roabă cu bălegar să o arunce pe aratură. Noi unși cu toate alifiile, că de, aveam experiența cu superfortărețele zburatoare americane, nu ne-am speriat ci tacticoși am început să cărăbănim ce era mai bun pe masă și am
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
corola-n sidef irizată. E rochița rândunicii, elegant o-mbracă, fracu-i negru-albăstrui, coadă bifurcată. Azi trăiesc o reverie, plină de candoare, rândunica cuib își face, pentru oușoare. Rândunelul o ajută, cuibul să-și creeze, arhitecți ingenioși, sus pe metereze. Au cărat în ciocul mic iarbă și nuiele împletind un coșuleț trainic pentru ele. Au depus ouțe-n puf, apoi le-au clocit și-ntr-o bună zi, din ele, puii au ieșit. Casa cu a ei grădină, ce-i plină de
GRĂDINA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351977_a_353306]
-
departe înspumând un cal ... Chiar dacă voi fi obosit întins pe brazdă lat Tu vei veni chiar și a doua oară Prin harul divin al timpului curbat Să crească iarba în brazda mea din vară. Priviți cum furnica din trupul meu cară Părți nevăzute de cer lăsate pe pământ, Să mai zidească o casă frumoasă și rară În lungi versuri cioplite din CUVÂNT. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Cercul timpului nostru, poezie de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN
CERCUL TIMPULUI NOSTRU, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352034_a_353363]
-
ȘI PUȘCA „Pe ei că n-au gloanțe!” strigară oltenii la Mărășești, când erau îmbrăcați doar în izmene: făceau gimnastică de înviorare, se spălau în apa râului, când îi luară în baionete pe nemți, și-i sprijiniră moldovenii de pe deal ... cărându-le friților numai ghioage noduroase, de le-au îmuiat de oase. Snoava este cam așa: „[...] Olteanul, bine aghesmuit cu țuică și zaibăr, alături de muiere, stătea țanțoș pe capra căruței și, din când în când, în timp ce șfichiuia cu biciul caii, mai
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
îmi și dădu. - Uite-ai dracu, derbedei! Nu putuși cu pușca ta ... Să-mi pui bătuta pe ei? De eram eu, dracul îi lua! Mi se clatină olteanul, Fiind ciupit de băutură: - Păi, ți-l luam pe măgădanul! ... Și-i căram la pumni în gură, Că ți-l săturam pe loc. Să lovească un soldat!? ... Frate, au avut mare noroc... Prea ușor mi i-ai lăsat. - De ce nu fuseși pe aproape? Cred că praf făceai din ei ... - Ia dă arma, măi
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
nearat. Nu-mi loviți umbra! nu are nicio vină; numai eu sunt nepoftitul intrus cu inima, suflet și chip al acestui vremelnic canton din apă, lut și nisip. Numai eu, exilat într-un timp nedorit, ca un condamnat ce-și cară în lanțuri speranțe perfide trag după mine uitate păcate, ispite avide, și vini nemărturisite vreodat'. Nu loviti umbra! nu are nicio vină; în fiecare noapte de trupul meu se anină și...când obosite rugile-mi tac, în căință ca un
NU LOVIŢI UMBRA de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352263_a_353592]
-
o situație nedorită pentru naicu, pe care nu o acceptă. Comportamentul lui oscilează între compulsiunea reparării imediate a onoarei și a îndoielii, ce se finalizează printr-o indecizier până la apragmatism. Sfârșitul nuvelei e o exemplificare a realității luată drept închipuire, car urmare a influenței fastuasei parade a universului stelar care îi modifică percepția, melajată în straniul plasmatic al fanteziei. Nuvela Semnele lui Dănuț prezintă un bolnav psihastenic.Obsesia este fiica eroului titular, pe care o așteaptă să vină în vacanță, cu
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
de obicei, numai față de el însuși, moment în care gândul din cap fugi făcând un punct mic și luminos pe ecranul întunecat al creierului. Îi venise ideea! - Fac o fântână, fire-ar mama ei a dreacu’, că m-am deșelat cărând apă ca un bou, cu găleata, spuse el ferm și hotărât ca totdeauna, însă numai în gând, căci dacă-l auzea doamna Veruca, nevastă-sa, șansele de realizare a proiectului scădeau considerabil, adică deveneau practic nule, fiind cunoscută vehemența, dar
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
ceea ce făcea măgarul. Și de atunci leul, la porunca bătrânului, purta samarul măgarului cu patru vase de lut în care aducea apă în mănăstire. Într-o zi a venit la bătrân pentru rugăciune un ostaș. cand a văzut pe leu cărând apă și a aflat pricina i s-a făcut milă de el. A scos trei monezi și le-a dat bătrânului ca să cumpere un măgar pentru caratul apei și să elibereze leul de această slujba. După câtva timp, după ce scăpase
LIVADA DUHOVNICEASCA (35) de ION UNTARU în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352491_a_353820]
-
toi, Merg și ei, că nu-i departe, La o pipă, la un țoi... SEARA LA TELEVIZOR Titluri mari cu știri de groază --Butonez la altceva— Însă câinele, o loază, S-a ascuns sub canapea. GRIJA PENTRU FONDUL FORESTIER Ieri căra bunicu-n spate Vreascuri să aprindă focul, Azi nepotul nu mai poate Că tăieri sunt pe tot locul! MEGALOMANIA ȘEFULUI Când ajunge-acolo sus, Aeru-i rarefiat Dar savanții au dedus Că devine... împărat! FARMECUL LITORALULUI PRIMĂVARA Marea-încântă cu-a ei vrajă
2015 CU GENŢIGRAME de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352529_a_353858]
-
Pentru prima dată de când s-a călugărit a lipsit de la Sfânta Liturghie de duminică. Dimineață s-a trezit cu capul greu, mahmur și cu un puternic sentiment de vinovăție. A plecat din Botoșani spre Iași pentru a ajunge la mitropolie. Căra cu el câteva sticle de vin athonit de împărtășanie și icoane pictate de prietenii lui care reproduceau marile icoane făcătoare de minuni ale Muntelui. La statuia lui Eminescu s-a oprit să-și tragă sufletul. Gerul de-afară îl trezise
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
la vie, însă milițianul, primarul și instructorul de partid, văzând că nu pot raporta la organizațiile raionale și regionale încheierea colectivizării în comună, până la urmă l-au pândit și l-au prins când își îndeplinea obligațiile obștești față de comună, adică căra piatră cu căruța pentru repararea șoselei de legătură cu șoseaua Constanța - Mangalia. L-au dus în beciul miliției, unde a fost bătut timp de trei zile de plutonierul Foca și activistul de partid Roșca, de la raionul , Negru Vodă. Cum era
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
Vorbele lor le deslușeam destul de greu. Mi-am adus aminte, din cele auzite, că în timpul zilei când mă jucam cu cercul prin curte cu vecinul meu Petrică, mai mic cu un an decât mine, l-am văzut pe tata tot cărând în brațe saci din pânză de cânepă țesută de mama la război, spre magazia unde țineau bucatele (cerealele). Nu știam ce are de gând să facă și nici nu am dat importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]