KorAP: Find »[drukola/base=cărucior & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...81 >

2,024 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345

vesel. În cutia poștală, o adresă de la ICRAL prin care ești anunțat că imobilul În care locuiești se află Într-o zonă În curs de sistematizare. Mai pe românește, vei fi demolat. De-abia ai cumpărat casa. Plimbi copilul În cărucior pe Căderea Bastiliei și te Întorci pe Ana Ipătescu. Din loc În loc, băieții de pe traseu, În costumele lor de tergal mototolite, strâmte, ca niște jaloane. Privesc fix, nu văd nimic, nu aud nimic. Copilul tău doarme. Un milițian te oprește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326

Își căra nou-născutul Într-un marsupiu din piele tăbăcită și din blăniță de miel marca Bill Amberg. Marsupiul sugera faptul că femeia era adeptă a nașterii prin metode naturale practicată la St Luke. Brigada de „chic-ioate“ prea elegante ca să-mpingă căruciorul nu foloseau niciodată marsupii pentru că le șifonau hainele. În loc de marsupii, Își luau câte-un căruț Porsche. Copilul, un băiețel, se văicărea și cerea să i se dea punga de chipsuri de la mama sa din mână. —Finn, nu primești până nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
nou-născuți. Tipa În blană i-a luat lui Finn un tricou de 40 de lire pe care scria „Sunt un geniu!“. Până la prânz au mai avut doar o singură clientă, dar Chanel a reușit s-o facă să cumpere un cărucior Silver Cross Balmoral și o grămadă de mobilă și haine pentru bebeluși - inclusiv jumate de duzină de salopete guatemaleze. —Ca - cing! exclamă Chanel după ce femeia plecă. Salariul lui Chanel era din comisioane și calculase că vânzarea asta Îi va da

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
marele său vis. Pentru că Fi era acuma mamă cu normă Întreagă, aveau nevoie de fiecare bănuț câștigat pentru ca să-și plătească facturile. Când se născuse Ben, cu trei ani În urmă, Ruby insistase să le dea cadou un pătuț și un cărucior, pentru care Fi Îi era extrem de recunoscătoare. Ruby avea impresia că, chiar dacă avusese o reacție drăguță și Îndatoritoare, Saul se simțea un pic prost din cauza cadoului. Își dădu seama că mândria lui fusese un pic rănită și probabil că el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
ele au un buget mai mic și au nevoie de-adevăratelea de niște sfaturi. Și astă e rolul dumneavoastră. M-am gândit că ați putea să le ajutați să ia deciziile cele mai bune. Adică: ar trebui să ia un cărucior cu landou sau un cărucior deschis sau ambele? Merită să mai cumperi o băiță pentru copil când poți să-l iei În cadă cu tine? Care sunt avantajele și dezavantajele scutecelor de bumbac? Îi dădu lui Ruby o cană de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
mic și au nevoie de-adevăratelea de niște sfaturi. Și astă e rolul dumneavoastră. M-am gândit că ați putea să le ajutați să ia deciziile cele mai bune. Adică: ar trebui să ia un cărucior cu landou sau un cărucior deschis sau ambele? Merită să mai cumperi o băiță pentru copil când poți să-l iei În cadă cu tine? Care sunt avantajele și dezavantajele scutecelor de bumbac? Îi dădu lui Ruby o cană de cafea și Îi oferi lapte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
magazin, n-avea să se enerveze prea tare. Abia pusese telefonul la loc În furcă, când ușa magazinului se deschise brusc. O femeie tânără - nu avea mai mult de douăzeci de ani - se chinuia să intre pe ușă cu un cărucior. Ruby se duse la ea ca să-i țină ușa deschisă. —Mersi, zâmbi ea. Ruby nu a putut să nu observe cum arăta fata. Părul ei lung si negru era gras și atârna greu pe lângă față. Arăta slabită, era palidă și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
și eu o privire? Chiar dacă știa cum să se comporte, părea Încordată și nu se simțea În largul ei acolo - de parcă știa că nu prea aparținea mediului. — Sigur. Spune dacă ai nevoie de ajutor. Ruby se aplecă către bebelușul din cărucior. Abia am scăpat de el, Îi zâmbi fata. A urlat toată după-amiaza. Și m-a ținut trează și toată noaptea. Nu știu ce-o fi avut. Ruby se uită la copilul adormit. Avea o claie de păr roșcat În cap

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
sau Morcoveață. Nu prea-mi place. Îl cheama de fapt Alfie. —Salut, Alfie, Îi șopti Ruby mângâiându-i mânuța. Bebelușul Îi răspunse făcând niște sunete ca de molfăit În somn, dar nu se trezi. Ruby Îi sugeră fetei să-și lase căruciorul lângă tejghea. — Am eu grijă de Alfie cât arunci tu o privire. Ruby o urmărea pe fată cu privirea În timp care se plimba prin magazin ridicând lucruri și punându-le jos. La un moment dat, puse mâna pe o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
vroia, veni drept la tejghea și puse toate hainele pe ea. Și aș vrea să văd și cărucioarele dumneavoastră. Desigur, spuse Ruby. Sunt acolo. O conduse către colecția de cărucioare și landouri. Fata Îi spuse că avea nevoie de un cărucior pentru trei. —Unul pentru trei? Uau. Ruby a vrut să-i zică că părea atât de tânără că n-ar fi crezut că are un singur copil, darămite trei, dar Își ținu gândurile pentru ea. Nu era treaba ei. E

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
pe care-l avea În stoc era modelul din vitrină și că va trebui să comande unul nou. Nu durează mai mult de câteva zile. Fata nu păru deranjată de chestia asta. — Aș dori să plătesc acum, dacă se poate. Căruciorul și hainele făceau În total vreo 1200 de lire. Fata băgă o mână În geantă și scoase un teanc de bancnote. Ruby nu se putu abține să nu clipească surprinsă. Clienții obișnuiți de la Les Sprogs plăteau cash pentru câte un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
mai mari, de-obicei scoteau câte un card de aur sau de platină American Express. Totuși, Își zise Ruby, nu era treaba ei de ce plătea fata cash. La urma urmei, banii tot bani erau. — Poți să vii tu să iei căruciorul, spuse Ruby, sau dacă vrei, pot să aranjez să-ți fie livrat acasă. Aș prefera să vin eu să-l iau, spuse fata În timp ce Ruby Îi Întindea plasa uriașă Les Sprogs plină cu haine. Ruby Îi notă numele - era Hannah

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
prefera să vin eu să-l iau, spuse fata În timp ce Ruby Îi Întindea plasa uriașă Les Sprogs plină cu haine. Ruby Îi notă numele - era Hannah Morgan- și numărul de telefon și Îi spuse că o va suna când ajunge căruciorul. Ruby o ajută să iasă. În vreme ce Hannah dispărea după colț, Ruby nu a putut să nu se Întrebe care o fi povestea fetei. Capitolul 14tc " Capitolul 14" Chanel veni la muncă a doua zi dimineață Înarmată cu pateuri cu caise

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
În fiecare weekend impar din lună, dar poate o să ne ajuți și tu. Și Saul o să stea cu copii. Fi o Îmbrățișă și spuse că o să se gândească serios la asta. După două zile, Hannah Morgan se Întoarse ca să ia căruciorul triplu. Tot fără gemeni venise și de data asta Îl ducea pe Alfie Într-un ham de pus În față. — Ea e fata de care ți-am zis, Îi șopti Ruby lui Chanel În timp ce Hannah intra. Cea cu sulul de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
cu opt săptămâni mai devreme. Ardea de nerăbdare, nu? spuse Chanel. Cârnăciorule. Pun pariu pe ce vrei tu că i-ai tras mamei tale o spaimă de zile mari venind pe lume așa devreme. Ruby se duse să-i aducă căruciorul triplu lui Hannah de la depozit. Când se Întoarse, Chanel Îl legăna pe Alfie și se strâmba la el. Când Îi curseră niște bale Împreună cu vomă pe obraz, scoase un șervețel curat din buzunarul pantalonilor și Îl șterse cu grijă. E

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
din buzunarul pantalonilor și Îl șterse cu grijă. E mai bine, nu-i așa? Doar nu vrem să te duci acasă mirosind a vomă, nu? Se Întoarse la Hannah. Auzi, ce-ar fi să-ți arate Ruby cum să montezi căruciorul, și eu să am grijă de Alfie În timpul ăsta. Hannah aprobă din cap. Chanel Îl duse În cealaltă parte a magazinului deasupra unei jucării de atârnat deasupra pătuțului. Întoarse cheița, și aceasta Începu să susure Cântec de leagăn de Brahms

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
De fapt, lasă ceaiul. Trebuie să plec. Spunând asta, se ridică, Îl luă pe Alfie de la Chanel din brațe și, fără să se mai oprească să-l pună În ham, se năpusti afară din magazin. Dar, dar... ți-ai uitat căruciorul, strigă Ruby după ea, Însă fata dispăruse deja. — Ce-o mai fi fost și asta? Îi zise Ruby lui Chanel. —Dumnezeu știe. Pare total dusă, după părerea mea. Ruby spuse că nu credea că Hannah era nebună, doar epuizată probabil

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
pofti Înăuntru. A fost un gest așa de nepoliticos. M-am cam enervat, atâta tot. —Nu-ți mai face probleme, spuse Chanel. A Începu să-l mângâie pe Alfie pe cap. Neața, păpușică! Se Îndreptară spre tejghea unde era Ruby. —Căruciorul tău e gata, spuse Ruby voioasă. Mă duc să-l aduc. Stai puțin. Aș vrea să-mi cer scuze și de la tine. —Eh, nu-i nimic, Îi zâmbi Ruby. Ești mamă singură. Tocmai ai născut un copil. Hormonii tăi au

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
fie, tu ai pus acolo ca să ne incriminezi. —Ce? Nu fi absurdă. De ce aș face așa ceva? Nu știu, spuse Hardacre. Poate ca să ne șantajezi? De ce aș vrea să vă șantajez? Atunci un hamal tânăr se apropie de ei Împingând un cărucior gol. Își ținea capul plecat și se prefăcea că nu auzea vocile stridente. Cei trei reacționară la asta făcând liniște. Ruby se uita cum Hardacre bagă hârtia În buzunarul din spatele pantalonilor. Era clar că i se părea că luase Înapoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
despre situația lui. Imediat ce Ruby puse receptorul În furcă, Chanel a reapărut. După ce toți clienții plecaseră, Chanel plecase și ea ca să le lase pe Stella și pe Ruby să discute În liniște. Acum se Întorsese cu Alfie, care dormea În căruciorul lui. Pentru câteva clipe, Ruby era prea adâncită În problemele proprii ca să mai Întrebe unde era Hannah și cum ajunsese Alfie la Chanel. —Ei, ce ți-a zis Stella? Întrebă Chanel. Ruby Îi spuse. Ce Împuțită! bălmăji Chanel. — Am să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394

coșuleț, fetițo, coșulețul cu care te duceai la grădiniță. Vreau să pun înăuntru, ca niște licurici în întuneric, luminile care mi-au traversat viața. Femeia din fața mea încetinea și încetineam și eu. Mă lăsam dus, docil ca un nou-născut în căruciorul lui. Câmpul de la marginea străzii era murdar. Cam pe acolo mi se oprise mașina cu câteva săptămâni în urmă. Ușa verde era încuiată. Am bătut de mai multe ori, fără să mi se răspundă. Pe viaduct mașinile treceau ca fulgerul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
să plătesc consumația și să plec. Apoi privirea mi-a fugit spre un băiat cu fața tâmpă, brațele foarte slabe înțepenite într-un spasm și degetele rășchirate. Își legăna capul, atât cât reușea, în ritmul muzicii, privind o fată în cărucior care îi zâmbea cu niște dinți ascuțiți și rari ca de pește. Fata avea pe chip semnele unei vieți obtuze care se scurgea încet, iar în urechi niște cercei din plastic. Răspundea privirii spasticului într-un fel care mi-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
Picioarele i se îndoaie în aer, spatele se apropie și se îndepartează. Pantofii albi de mireasă i-au căzut din picioare, nu a încercat să-i rețină. A doua zi o găsesc pe coridor, s-a împrietenit cu cameristele, urmărește căruciorul lor care se mută de la o cameră la alta, le ajută, se apleacă să ia ceașafuri curate și le dă fetelor. Nu mă vede imediat, așa că am timp să o privesc. Vorbește grăbit, cu accentul ei din sud. Este mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
Îi simt parfumul after-shave-ului. Am locul de lângă fereastră, privesc aripa albă pe fundalul gri al pistei. Suntem încă la sol. Aici jos nu e cine știe ce, aerul e murdar și dens, dar deasupra norilor va fi poate soare. Stewardesa trece cu căruciorul de ziare. Manlio îi privește fundul. În timpul zborului o să beau o cafea, o cană de „pipi-cafea“, cum zice Manlio. Trebuie să cobor. Avionul ăsta va cădea, trebuie să cobor, nu vreau să crăp alături de Manlio cu o cană de pipi-cafea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
casă, cu o pălărioară în formă de plic roșu, ca și minijupa, dăruiau tuturor copiilor care ieșeau din magazin un balon fixat pe o mică tijă din plastic. Am urcat cu scara mobilă. Ne-am plimbat amețiți printre standuri impingând căruciorul, fără să reușim să ne hotărâm. Ne aflam în raionul „Primele luni“, micimea hăinuțelor ne punea pe gânduri. Era cald, eu țineam paltonul Elsei pe braț, iar cu al meu eram îmbrăcat încă. L-am descheiat. Elsa, meticuloasă, se apleca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]