1,555 matches
-
cu tipul cu frauda din Jersey. Tipul cu frauda din Jersey e un client de-al ei care e mereu acuzat de fraudă și face recurs și - din cauză că Lissy e incredibil de deșteaptă - scapă de fiecare dată. Acum e cu cătușe la mâini, iar peste o clipă Îl vezi Îmbrăcat la patru ace, În costum cusut de mână și o invită să ia masa cu el la Ritz. — A vrut să-mi cumpere o broșă cu diamante, spune Lissy, dându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
glasul ușor jenată. Nu mai facem sex chiar așa de des ca Înainte... — E un lucru cât se poate de normal Într-o relație pe termen lung, spune Lissy atotștiutoare. Trebuie să ai mereu grijă să reînvii scânteia. — Cum ? Cu cătușe ai Încercat ? — Nu ! Tu ? mă holbez la ea, cât se poate de atentă. — Acum mult timp, spune ridicând cu aerul cel mai firesc din umeri. Și nu pot să spun c-a fost chiar... Îhm... ce-ar fi să Încercați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
pe lângă altul!”, se Încruntă și cu sentimentul datoriei Îndeplinite apăsă declanșând un fsst estompat. Îndreptă pentru o clipă raza lanternei către „bagaj”, văzu rana, sângele și așchiile de oase Împrăștiate pe de lături, fixă În gând locul mâinilor și Înlătură cătușele, Închise capacul și blocă sistemul de siguranță. Se ridică În picioare, Își puse În ordine ținuta și făcu o altă scurtă mișcare a capului care pentru Ghiță Asoltanei Însemna: Treci la 6! Locul să arate exact ca acum două ore
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de la marginea orașului. Dar Peter a luat ostatici o femeie și un copil care se aflau în casă când ei au intrat cu forța. Jim și-a urmat tovarășii ca un robot, n-a avut timp nici măcar să-și scoată cătușele, însă, în fața acestei ultime dovezi de mentalitate fascistă, ceva pare să se trezească în mintea lui. Își atacă prietenul și pe femeia pe care o iubea. Folosindu-se de cătușe, îl doboară pe Peter la pământ și-i ia arma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
un robot, n-a avut timp nici măcar să-și scoată cătușele, însă, în fața acestei ultime dovezi de mentalitate fascistă, ceva pare să se trezească în mintea lui. Își atacă prietenul și pe femeia pe care o iubea. Folosindu-se de cătușe, îl doboară pe Peter la pământ și-i ia arma. Femeia are și ea o armă. Cei doi stau față în față în acceași încăpere, ca doi adversari. —Iubitul meu, tu n-ai să tragi, spune femeia. Dar el trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
-mă de parc-aș fi fost din nou la școală și nu-mi făcusem tema. Dar mi-a fost foarte greu. Mare greșeală. Cuvintele alea au fost o greșeală mare, uriașă, enormă, o greșeală cu bărbie dublă, coapse furtunoase și cătușe. Ochii lui Josephine au scăpărat. Arăta ca un tigru în urmărirea prăzii. Era prea mult zgomot în sala de mese, am strigat eu. La genul ăsta de dificultate m-am referit, nu la celălalt fel. O s-o scriu diseară. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ora patru. Nu știu dac-o să ajung la o casă de pariuri, i-am explicat eu simțindu-mă vinovată. Oricum, n-aș fi știut ce să fac. Nu intrasem în viața mea într-o casă de pariuri. —O să-mi pui cătușe? am întrebat-o pe Margot în timp ce ne urcam în mașină. Margot mi-a aruncat o privire disprețuitoare, iar eu m-am făcut mică. Curvă lipsită de simțul umorului! Spre groaza mea, din clipa în care mașina a părăsit grădina clinicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să alunece prin el, în întuneric. 36 Te mai întreb încă o dată, strigă Pop exasperat, lovind cu pumnul în tăblia mesei, unde este inspectorul Cristian Toma? Ce ai făcut cu el? Vlad Mihailovici, în picioare și cu mâinile prinse în cătușe ridică din umeri: Domnule comisar, te rog să înțelegi că nu cunosc nici un inspector din poliția română, cu atât mai puțin pe acest Toma Cristian, nu am de unde să știu unde se află. Nemaiputându-se stăpâni, Simion Pop sări de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
îi arestaseră. Pe Vlad Mihailovici, îl găsiseră în biroul său, pregătindu-și bagajele. Dacă în privința reținerii nu întâmpinaseră nici o problemă, când încercaseră să-i scoată afară, lucrurile deveniseră ceva mai dificile. Erau speriați și refuzau să o facă. Le puseseră cătușele și îi forțaseră să se alinieze lângă peretele clădirii. Doi subofițeri în uniformă de luptă și chipul ascuns sub cagule îi păzeau, să nu facă nici o mișcare. Ceva mai departe, lângă o grămadă de arme așezate una peste alta, stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
basarabean, adu încet mâna dreaptă la spate! Așa, acum cealaltă mână. Se lăsă să cadă cu genunchiul pe spinarea bărbatului din fața sa. Tot aerul ieși din plămânii lui Godunov, care icni de durere și nici nu-și dădu seama când cătușele i se închiseră în jurul încheie urilor. Pop se apropie de cei doi și îl bătu pe umăr pe Vasilică. Cel mai periculos om al lui Mihailovici era prizonierul lor. No, bună treabă, băiete! îl felicită el. Măi, oltene, îi șopti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
arestase le dăduse cheia atât de repede și îl trimisese pe Pop acolo fără remușcări. Desigur că mai exista varianta ca prizonierul să blufeze. Voia neapărat să se urce în mașină pentru că avea acolo, pitită pe undeva o cheie de cătușe cu care intenționa să se elibereze. Nu, sub nici o formă, nu trebuia să îi permită acestuia să se miște din locul unde se afla acum. Însă nici nu putea ignora amenințarea basarabeanului. Era destul de probabil să nu fi mințit. Fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
au cutreierat. Dar această disecție, rece, fără dinamism, prea puțini cititori ar fi parcurs-o. În orice caz, amândoi aveam în ființele noastre câte un mic nebun care trebuia să fie închis. Numai că nebunii noștri, înfuriați de lanțuri și cătușe, sfărâmaseră temnița ieșind afară, în libertate... ... Când la orizont se ivi sprinceana de lapte a zorilor, amândoi zăceam istoviți, cu trupurile dogorind ca jarul. Suflam din greu, sacadat, aerul nu ne mai ajungea. I-am trecut ușor o mână pe
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
slab de duh? Ei, totuși, lucrul acesta n-are cum să fie real, nu-l cred, nici gând!” Însă, de atunci, sufletul i se întunecă, ca afundat într-un întuneric înăbușitor. Conștiința sa, topită într-o formă nouă, eliberată de cătușele spațiului și ale timpului așa cum le știm noi, i se manifestă prin crize spasmodice tot mai violente, ajungând uneori chiar până la atacuri de apoplexie. Iar mintea-i sclipitoare, pe care odinioară toată lumea i-o lăuda cu entuziasm, acum psihiatrii i-
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
căzături, cu toții au tăbărât la fereastră, ca să privească jos la acel om de nimic, care se prăbușise și murise. Unul dintre cei de față, pesemne, a anunțat poliția, căci, la foarte scurtă vreme, ea a venit, m-a pus în cătușe și m-a dus direct la secția de poliție. Însă lucrul cel mai de mirare este că, deși chiar mă căiam, în sinea mea, pentru ceea ce săvârșisem, nu mă simțeam deloc apăsat și hărțuit de conștiința de temut a remușcărilor
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de tun, pe care nu pot s-o tălmăcească în urechile învinuitului, decât vorbele acestea: douăzeci și cinci de ani de detențiune. Începând din clipa aceea, am devenit deținut și n-am mai fost scăpat nicio clipă din ochi. Astfel, pus în cătușe, luându-mi adio de la oameni și nemaiavând absolut nicio putere asupra mea, m-am hotărât să-L las pe Dumnezeu, și doar pe El, să mă aibe în paza Sa... Celula în care am fost adus apoi - și din care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Y 381 907. Gosseyn compuse mesajul convins că nu va întârzia să se reîntoarcă în corpul său: "MANIFESTAȚI O GRIJĂ DEOSEBITĂ FAȚĂ DE CEI DOI PRIZONIERI CARE SE GĂSESC LA BORDUL NAVEI VOASTRE. NU TREBUIE SĂ FIE LEGAȚI ȘI SĂ AIBE CĂTUȘE ȘI SĂ FIE LĂSAȚI LIBERI. TRIMITEȚI PE PREZICĂTOARE ȘI BĂRBATUL, CONȘTIENȚI SAU NU, LA GORGZID. Strecură mesajul în roboperator. - Faceți să ajungă acest mesaj imediat la căpitanul Free pe Y 381 907. Aștept confirmarea recepției. Se întoarse și-l văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
mergi cu picioarele tale sălbatice, zvelte, prin grădini prin olimpice parcursuri de flori, de ruine, de ștanțe alcătuite din cuvintele mele, de sus în jos și de la est la vest, de la literă către vers până la alcătuirea delicată a aerului, a cătușelor, a pulberii care explodează după trecere zi de zi vers pe care ți-l dăruiesc, luo na odată cu sfârșitul a ceea ce nu sunt cu parfumul iritant al reușitei/rușinii cu desenul tău perfect, ascuns într-un buzunar de absență. ești
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
lansată, descătușată. Cum ar fi dacă săgeții care caută tendonul lui Ahile i s-ar cere să caute gaura mărginită de tendoane? Este important să înțelegeți în acest moment că Alan suferea de trufie, pur și simplu. Considerând că voyeurismul, cătușele, sodomia și alte perversiuni sexuale relativ inofensive nu erau nici mai mult, nici mai puțin decât o expresie a insensibilității la ironie din partea celor care le practicau, Alan își pierduse controlul. Propria sensibilitate, de dimensiunile unui Arnold Schwarzenegger, sărise peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
din calea lor, tata se uita în continuare în pământ, mai mulți i-au rostit numele, dar tata nu și-a ridicat capul și nu s-a uitat la nimeni, am văzut că avea mâinile încătușate în față, iar de cătușe era prins un lanț lung, unul dintre gardieni îl ținea de un capăt, picioarele tatei nu erau în cătușe, dar totuși făcea pași atât de mici, de parc-ar fi avut cătușe și la glezne, și atunci am știut c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
și-a ridicat capul și nu s-a uitat la nimeni, am văzut că avea mâinile încătușate în față, iar de cătușe era prins un lanț lung, unul dintre gardieni îl ținea de un capăt, picioarele tatei nu erau în cătușe, dar totuși făcea pași atât de mici, de parc-ar fi avut cătușe și la glezne, și atunci am știut c-ar trebui să fug la el, ar trebui să alerg la el ca să-l îmbrățișez, și atunci lângă mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
că avea mâinile încătușate în față, iar de cătușe era prins un lanț lung, unul dintre gardieni îl ținea de un capăt, picioarele tatei nu erau în cătușe, dar totuși făcea pași atât de mici, de parc-ar fi avut cătușe și la glezne, și atunci am știut c-ar trebui să fug la el, ar trebui să alerg la el ca să-l îmbrățișez, și atunci lângă mine mama a spus, Dumnezeule, și s-a sprijinit de mine, și am simțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
mai știe cine e, ei, și atunci am auzit-o, lângă mine, pe mama scâncind, încă-l priveam pe tata, îmi doream să-și revină, să mă observe, să mă observe și să spună ceva, să-și smulgă mâinile din cătușe, să vină la noi, să ne îmbrățișeze, să mă îmbrățișeze pe mine și s-o îmbrățișeze și pe mama, să nu mai stea acolo așa inert, să-și revină, să-și revină în simțiri, numaidecât, și am auzit-o iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
cu butoni de aur, ținuți strâns de lănțișorul lor. În timpul mesei, Fielding mi-a vorbit despre contingențele lucrative ale pornografiei, despre pandemoniumul din Forty-Second Street, despre vânzarea de dușuri cu jeturi multiple de pe Seventh Avenue, despre minunăția de gagici și cătușe, despre circuitul Malibu, cu grupurile care se scaldă în apă, la vremea amurgului, pline de avânt, de chiote și cumpărături de la cel mai tare și bronzat mascul din holul motelului, despre rapida proliferare a filmului porno prin cablul care traversează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de necazuri mari de tot. Clientul obișnuit ajunge la Spike într-un taxi, dar, ca să se întoarcă la ogeacul lui, are nevoie de două. Și, în noaptea următoare, se întoarce ca s-o facă și mai lată. Se leagă cu cătușe de paturi, se tolănesc în pisoare. Ai lor au mai multe pentru care să dea socoteală, dacă vreți să știți părerea mea, mai cu seamă mămicile. Îmi pare rău că le-am ales tocmai pe ele, dar povestea trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
trotuarului și în care se aflau o măsuță și trei scaune. Primul care se așeză fu inculpatul. Fără permisiune. Cu voie de la sine, Tocmai el care, de obicei, era pus cu fața la perete. În picioare. Cu mâinile răsucite la spate și cătușele prinse de ele. Neîndrăznind nici măcar să clipească ori să respire. Acum, cătușele nu se mai vedeau. Mâinile i se mișcau libere. Se prezenta degajat. Se întinse în scaun, făcându-l să trosnească, și ne privi cu un aer superior. Ca
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]