1,940 matches
-
adunare a clerului și poporului român din Ardeal, Bihor, Sătmar și Maramureș. Cei mai înverșunați opozanți ai unirii au fost calvinii din Ardeal, sârbii din Banat și grecii din Principate, situație vădită de-a lungul timpului prin numeroase campanii de calomnii, ură și chiar răscoale cu scopul de a împiedica această unire. Rezultatul acestor frământări a fost dezbinarea bisericii ardelene în Unită și Neunită. Dincolo de aceste neajunsuri Unirea cu Roma este considerată de Paulescu ca un strălucit act național, mai ales
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Acest partid, care a condus România în câteva rânduri, se află în cel mai de jos punct al său, mai jos chiar decât în 1990, anul renașterii din cenușa comunismului. În „duminica orbului“, sub povara unui munte de prejudecăți și calomnii împotriva partidului istoric și a unui adversar politic gigant, Frontul Salvării Naționale, care întâi a confiscat speranțele întregii națiuni și apoi s-a transformat în partid roșu, PNȚCD a obținut 2,56%. În alegerile locale din 2004, pentru consilierii județeni
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
la monopolul asupra bogățiilor țării. Jos mafia, sus patria!“ Și dă-i și luptă și luptă și dă-i. Ei bine, când arhiva s-a închis, în studio a rămas un Vadim plăpând, intrat la apă, cumințit în procese de calomnie pierdute. Nu-ți venea să-l atingi nici cu o floare. N-a crezut în Ceaușescu, a fost doar indus în eroare de regina Angliei, de Henri Coandă și de Octavian Paler, care cu toții l-ar fi apreciat pe dictator
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Kissinger; NEMOIANU V. - profesor la „Catholic University of America“ din SUA ș.a. Cu aceștia întreține frecvente relații de corespondență sau îi contactează personal cu ocazia călătoriilor întreprinse în Occident. Nu deținem date că față de persoanele menționate s-ar deda la calomnii la adresa regimului din țara noastră. Relațiile cu ei îmbracă mai mult aspectul unui schimb de opinii asupra curentelor și mișcărilor literare și de idei. Recent, lui ADRIAN MARINO i-a fost conferit Premiul „Herder“ pe anul 1985. Datorită prestigiului său
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
ani, i-a primit confidențele. Astfel a fost de-a lungul întregii sale vieți. Goethe spunea: Când am o tristețe, fac din ea un sonet". Carmen Sylva a găsit în poezie un refugiu împotriva tristeților, a doliului, a ranchiunelor, a calomniilor. Scria pentru sine, până într-o zi când Coșbuc și Alecsandri au convins-o că poemele sale merită să ajungă la public. Le suntem recunoscători pentru acest sfat bun. Avea cui semăna. Bunica sa, Wilhemina, studia cu pricepere poeți de
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
frigul, unde nu cunoșteau plânsul și certurile; numai când au uitat dezmierdările vieții dinainte, numai atunci încep să se obișnuiască cu traiul oamenilor și să le vorbească limba"*. Ceea ce dă farmecul acestor evocări aeriene este simbolismul și adevărul subiectiv: dureri, calomnii, regrete, renunțări, alegerea unui moștenitor pentru tron acesta a fost prințul Ferdinand, nepotul regelui -, apoi oboseala, dezinteresarea, dezgustul pentru politică și tron și refugiul binefăcător în divina și consolanta poezie noua ei fiică -, căci poveștile și cântecele sunt copiii săi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
monarhofasciștilor” greci este privită ca un autentic act de trădare, pentru care vor da socoteală în fața „proletariatului universal”. La O.N.U. delegația iugoslavă formată din Kardelj, Djilas și Bebler, „spioni americani patentați”, a găsit potrivit să se solidarizeze cu „calomniile colonizatorilor angloamericani, ale negustorilor de sclavi din Africa de Sud și ale compradorilor chinezi”. Din ordinul „imperialiștilor străini”, Tito „a început distrugerea Partidului Comunist Iugoslav și a înfăptuit această distrugere”. Penezici, unul dintre colaboratorii lui Rankovici, ar fi declarat la o consfătuire
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
macedonenilor slavi. În nouă etapă a luptei „armatei democrate grecești”, declanșată în martie 1946, „spionul Tito și bandă lui au continuat aceeași linie de trădare și subminare”. În 1949, „încercând să ascundă relațiile sale cu monarho-fascismul” a intensificat campania de calomnii susținând că printre comuniștii greci s-ar pregăti trădarea. Numai că în primăvara aceluiași an, la Caimaccialan, pe teritoriu iugoslav, a avut loc „lovitură trădătoare” a trupelor titoiste, urmată de înfrângerea Armatei Democrate din Grecia. Colaborarea lui Tito cu noul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de conducere la publicații precum: „Borba”, „Politică”, „Iugoslavia”, „Nova vreme”, „Iej” etc. Cu astfel de cadre s-ar fi organizat o adevarată cruciada „împotriva operelor culturale ale Uniunii Sovietice și a țărilor de democrație populară”. Ei ar aduce injurii și calomnii oamenilor de cultură sovietici „apărând în aceleși timp tendințele decadente”, promovând valorile Apusului. Cu titlu de exemplu, se aduce în discuție ziua de 7 aprilie 1950, când în cinematografele de la Belgrad au rulat filmele: „Căutarea îndrăgostiților morți”, „Iubita mea Clementina
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
falsitatea știrilor transmise de agenția de presă iugoslavă „Taniug”. Potrivit acesteia la 3 septembrie grănicerii albanezi ar fi violat cu „bunăștiința” integritatea teritorială a Iugoslaviei. În replică guvernul de la Tirana dezminte știrea susținând că toate declarațiile Belgradului „nu constituie decât calomnii și falsificări”. Acum, după ce au trecut atâția ani, apar lucrări ce aduc o lumină nouă asupra derulării evenimentelor de atunci. Serviciile secrete de la Moscova au pus în aplicare un plan, susținut cu tărie de Ungaria, Bulgaria și Albania, ce urmărea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de imperialiști”. Au fost lăsate la o parte multe inițiative economice, inclusiv construirea unei uzine de mașini agricole și a unei fabrici de bunuri de consum. Tot acum s-ar fi declarat împotriva oricăror înțelegeri între marile puteri „repetând cunoscutele calomnii împotriva Uniunii Sovietice și a țărilor de democrație populară”. Atenția pe care americanii o acordă întăririi capacității militare iugoslave este ilustrata de atitudinea generalului Lawton Collins, susținătorul trimiterii la Belgrad a unui grup de consilieri militari, pentru a face operaționale
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
mare fast, în întreg lagărul comunist, împlinirea a 40 ani de existență a ziarului „Pravda”, înființat de V.I. Lenin. Elogiilor din presa gorjeana li se alătură, concomitent, o critică severă la adresa „presei burgheze”, catalogata că o „presă a minciunii, a calomniei și a ațâțărilor provocatoare și agresive”. Aflată, după spusele ideologilor moscoviți, în mâinile câtorva monopoluri, ele nu fac decât să îndemne la război. În acest context este menționată publicația iugoslavă „Borba” ce „atâta zi cu zi, în schimbul dolarilor, isteria războinica
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
detaliile descriptive sunt șocante și repulsive, provocând cititorului reacții confuze: uluire, râs derizoriu, dezgust. Cu ocazia adunării și dezbaterii “pasirilor și dobitoacelor”, Cantemir selectează malițios doar acele scene și dialoguri care sugerează complicata țesătură de interese din culisele politicii, mârșăvia, calomniile, pâra, traficul de influență, care creează o atmosferă conspirativă și impresia de spațiu închis amenințător pentru totdeauna. Dar nu evenimentele interesează aici, ci înfruntarea în sine, devenită “coliziune” de principii și de argumente. Declarațiile de principii se dovedesc repede a
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
în urma atentatului nefericit de la Sinaia. S-a mers atunci până la percheziții nocturne. Și ați avut atunci atâta rușine de asemenea manifestări, încât nici nu ați îndrăznit să lăsați să fie publicate în presă [...] protestele noastre vehemente împotriva unor astfel de calomnii [...] pot să vă declar că relațiile noastre cu această formațiune s-au oprit acolo. Nu am atacat pe gardiști, pentru că nu ne-au atacat nici ei. Să examinez care este atitudinea guvernului față de această problemă: ați început prin dizolvare [...] Ați
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lui prin acest fapt: vorbind atât de greu cât vorbea, a urcat totuși pe toate tribunele. Vedea numai obiectul preocupării sale, pentru asta uita tot. Dorința de a-și atinge scopul îl făcea să folosească tot felul de mijloace, minciuni, calomnii. A jucat teatru tot timpul. A apărat poporul așa cum apărase adevărul în fizică, nu pentru a-i fi de folos poporului, Marat îl disprețuia, ci pentru a-și atinge țelurile. Lingușirea mulțimii era mijlocul cel mai bun, l-a folosit
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
răsfoită a istoriei științei. Dar cei mai mulți dintre ei rămân necunoscuți, nevăzuți, uitați în neagra lipsă de recunoștință. Ei rămân marii anonimi, invincibilii anonimi. Laudă invincibililor anonimi ! Se spune că în artă, talentul și șansa aduc izbânda, în politică minciuna și calomnia, în știință numai munca. Dar dacă în artă izbânda este învăluită de o orbitoare glorie, în politică de un perfid extaz, în știință izbânda este cufundată într-o imperturbabilă tăcere. Posteritatea, după decenii sau secole va reface o pare din
MESAJ DE FELICITARE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Gheorghe Todoran () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1001]
-
jurnaliști (nu doar o oglindire a faptelor "brute", care, fără a fi interpretate și integrate într-un context, nu au o semnificație de sine stătătoare). Conform lui Tuchman, jurnaliștii se află sub presiunea mai multor factori: * timpul; * riscul proceselor de calomnie; * critica publicului; * critica din partea colegilor. Pentru a fi eficienți, rapizi și pentru a preîntâmpina acuzațiile, ei se justifică prin ideea de obiectivitate (în sensul că nu fac decât să redea faptele), iar din punct de vedere tehnic recurg la metode
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
farsă, hebdomadar, monitor, mozaic, plagiator, plastograf, piedestal, prelat, sacrament ș.a.; f) știință: celulă, craniu, corolar, diagnoză, embrionar, fonetism, fibră, fiziolog, genetic, idiomatic, microcefal, paralogism, peripatetic, simptom, steril, supapă, telegraf, trigonometrie ș.a.; g) însușiri, atitudini, calități: abnegație, absurd, ariditate, atracțiune, barbarie, calomnie, catilinar, colosal, compromis, conduită, decepțiune, denatura, desfigura, dualism, duplicitate, echilibru, eufemistic, febril, flagrant, flotant, funebru, funest, gregar, imoralitate, impetuos, magnificență, maltratare, munificență, odios, onestitate, oportun, predilecție, rapacitate, rudimentar, rutinar, sporadic, stereotipie, stupid, vigilență ș.a. Mare parte dintre neologismele folosite de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cîntece lumești, cîntări pasionate, rîs, ș.a. A doua vamă este aceea a minciunii: orice minciună, călcare de jurămînt, întrebuințarea Numelui lui Dumnezeu în deșert, călcarea făgăduințelor făcute înaintea lui Dumnezeu, ascunderea păcatelor înaintea Duhovnicului... A treia vamă e aceia a calomniei: calomnierea aproapelui, vorbirea de rău, umilirea altuia, înjurăturile, batjocora unită cu uitarea propriilor sale greșeli și păcate... A patra vamă este aceea a lăcomiei: beția, obiceiul de a mînca printre mese și în ascuns, uitarea rugăciunii înainte și după masă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
rele ies dinăuntru și spurcă pe om". "Sufletul, odată ieșit din corpul său - zice Sf. Ioan cel Milostiv (556-619 d.Hr.) - și voind a se sui la cer este întîmpinat de demonii care-l cercetează mai întîi pentru minciuni și calomnii și clevetiri. Dacă nu se va fi căit de acestea, îl opresc. Mai sus află alți demoni care-l întreabă de desfrînare și mîndrie. De se va fi căit de păcatele acestea, îi dau drumul. Sînt încă multe cercetări din partea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
-l întreabă de desfrînare și mîndrie. De se va fi căit de păcatele acestea, îi dau drumul. Sînt încă multe cercetări din partea demonilor pe care are să le întîmpine Sufletul ce se duce la cer. Este cercetat pe rînd pentru: asprime, calomnie, mînie, minciună, cruzime, necuviință, neascultare, cămătărie, iubire de avuție, necumpătare, ură deșartă, magie, vrăjitorie, îmbuibare, vrăjmășie, ucidere, furt, împietrire, desfrînare, adulter. Și cînd acel Suflet nefericit se înalță de pe pămînt la cer, Sfinții îngeri luminați sînt departe de el și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
asemenea proceduri, generațiilor actuale. Nu prin muncă, nu prin studiu, nu prin merit și inteligență se urcă cineva pe treptele societății române; nu, ferit-a sfîntul! Prin corecturi făcute la "Românul", prin dresură în aportarea de paragrafi de cod, prin calomnie și lingușire, prin invidie și ignoranță, prin slugarnic și înjosit bizantinism!" ("Bukarester Tagblatt", vorbind..., "Timpul", 3 august 1880). Vedem și astăzi cum tot felul de lipitori de afișe electorale sînt răsplătiți cu funcții, cum se înalță și devin vedete politice
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
din 8 / 21 iulie 1904). Un alt argument în favoarea ideii că Fortunie era Florian Becescu sau un apropiat al său, ar fi acela că textul corespondentei din Bruxelles, publicat în "Cronică", măi conținea și amenințări transparente cu privire la eventuale procese de calomnie ori expulzări, acțiuni ce urmau a avea loc împotriva numitului Rudăreanu...: După îndelungat timp de aparenta dizolvare, presedintele socetăței studenților români de aci, convoacă pe membri pentru ultima oară, înaintea vacanței, cea mai mare parte a studenților părăsind Belgia în timpul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
membri, d. Becescu bucurându-se de simpatii trainice. De alt-fel, d. Becescu posedă o scrisoare iscălita de astă dată cu propriul nume, prin care Rudăreanu afirmă față de d. Stoikitzoiu că d. Becescu și-a apropiat banii în chestiune. De această calomnie, justiția românească va avea să se ocupe în curând. De altminteri, toți studenții vestejesc cu dispreț și asprime purtarea acestui student. Și iată ilustrarea zicătoarei românești că un nebun aruncă o piatră pe care o mie de înțelepți n'o
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
epistolare, Editura Agata, Botoșani, 2006. 29 M. Zaciu, Dicționarul scriitorilor români..., p. 62. 30 Ibidem, p. 188. 31 Ibidem, p. 106. 32 Ibidem, p. 736. 33 Ibidem, p. 234. 34 Ibidem, p. 738. 35 Ibidem, p. 142. 1 Petru Comarnescu, "Calomnii despre provinciali", în Vremea, VII, nr. 341, 1934. Toate citatele următoare se referă la acest articol. Situația absolvenților este realizată doar pe baza certificatelor de absolvire. Atragem atenția că pentru unii ani datele sunt incomplete. În lipsa anuarelor, suma absolventelor este
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]