8,220 matches
-
segment de populație să-și depășească stadiul de subzistență care să fie preluat, treptat, de cel de dezvoltare. Momentul revigorării economiei micilor gospodării este atunci când piețele locale capătă alte dimensiuni, apar forme de organizare modernă a agricultorilor (asocieri, cooperative etc.), canale de comercializare a propriilor produse către piețele din mediul urban sau chiar către export. De pildă, prin asocierea crescătorilor de vaci pentru lapte din India, crescătorii care aveau una-două vite în gospodărie și-au creat miniinstalații de prelucrare a laptelui
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Naționale. Excedentul de cereale se exportă ca atare (grâu, porumb) și nu este folosit la consolidarea sectorului zootehnic intern pentru a evita importul de carne sau la obținerea biocombustibililor în locul importării acestora. De asemenea, pentru refacerea sau realizarea unor noi canale de comercializare pentru produse agricole (fructe, legume, ouă și carne de pasăre, lână, in și cânepă, lapte și produse din lapte, conserve de carne, fructe, legume produse în gospodăriile din mediul rural, produse de artizanat etc.) nu se acordă suficientă
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
care întreg marketingul global din domeniul alimentației le-a dezvoltat cu foarte multă inteligență și eforturi. Exemple ilustrative în acest sens sunt: accesul la produsele indigene, tradiționale nechimizate este dificil, dacă nu imposibil, deoarece piața este dominată de hipermarketuri, fast-food-uri, canale de desfacere a produselor din import, campanii ofensive în mass-media de promovare a unor produse străine etc.; piața globalizată oferă produse înalt procesate, rafinate, chimizate, ambalate atractiv (costul ambalajului poate ajunge la 20% din valoarea produsului), toate acestea fiind generatoare
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
numai după ce România a epuizat alte surse financiare care-i stau la dispoziție și a căror mobilizare la buget nu cere decât determinare politică, voința guvernanților, responsabilitatea și profesionalismul decidenților care au legătură cu spațiul economic, financiar românesc. Sunt numeroase canale de irosire a banilor publici, a celor proveniți din credite externe, foarte bine cunoscute de mass-media și îngăduite de decidenți, facilitate de corupție, complicități, interese politice (clientelare sau electorale), în timp ce zeci de miliarde de euro așteaptă să fie valorificați (fondurile
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
se manifestă diferit: TVR 1 nu comite erori, dar TVR 2 procedează corect doar în 60,6% din cazuri (ocupând locul doi în „topul” erorilor și comițând erorile doar în zilele de lucru). În cazul programelor de tip 12, ambele canale greșesc considerabil, TVR 2 obținând o pondere de 54,55% a programelor semnalizate corespunzator (locul trei în „topul” erorilor de semnalizare comise atât în weekend, cât și în cursul săptămânii), în timp ce TVR 1 ocupă un loc doi în „topul” erorilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de știri românești Drd. Alexandra POVARĂ, Universitatea București În vara anului 2004 Consiliul Național al Audiovizualului a dorit să cunoască amploarea fenomenului violenței la care sunt expuși telespectatorii canalelor TV vizionate în România. Deoarece nu toate cele peste 40 de canale TV transmise prin rețelele de cablu puteau fi monitorizate și analizate, s-a realizat o selecție de canale TV, dintre cele mai vizionate în România. O parte a analizei a fost realizată asupra conținutului violent al buletinelor de știri difuzate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
să cunoască amploarea fenomenului violenței la care sunt expuși telespectatorii canalelor TV vizionate în România. Deoarece nu toate cele peste 40 de canale TV transmise prin rețelele de cablu puteau fi monitorizate și analizate, s-a realizat o selecție de canale TV, dintre cele mai vizionate în România. O parte a analizei a fost realizată asupra conținutului violent al buletinelor de știri difuzate în intervalele de ante prime time (orele 17-19), prime time (orele 19-22) și post prime time (orele 22-24
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și indicatorul ponderea știrilor violente, calculat ca raport dintre numărul de știri violente și numărul total de știri. Complementar acestui indicator este cel rezultat din raportul duratelor. Calcularea celor două tipuri de ponderi va permite atât compararea rezultatelor obținute pentru canale diferite, cât și măsurarea, în cadrul aceluiași canal, a concordanței dintre ponderea numărului de știri cu ponderea duratei știrilor. Comparativ cu analiza desfășurată în perioada verii (26 iulie-8 august), monitorizarea de toamnă (29 octombrie-11 noiembrie) a inclus în studiu un indicator
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
remarcăm valorile mici obținute, sub ceea ce statistica ar indica drept „valori normale”, fapt ce poate fi explicat prin practica utilizată în buletinele informative de a se încheia cu știri externe sau cu știri „soft” (de divertisment). TENDINȚE Toate cele trei canale analizate au înregistrat scăderi, în perioada de toamnă, comparativ cu cea de vară, în ceea ce privește violența difuzată în jurnalele de știri. Trebuie făcută precizarea că scăderea este diferită dacă ne raportăm la numărul de știri violente sau la durata știrilor violente
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
la scenele de violență fiind mult mai frecventă, mai precis o scenă la mai puțin de un minut (în medie 66,18 scene/oră). EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 2. Analiza comparativă a frecvenței scenelor de violență pe unele canale românești, conform datelor culese de CSMNTC (august și decembrie 2004) la comanda CNA Durata scenelor de violență pe oră de emisiune este însă mai mare în cazul filmelor, unde avem în medie 8,24 de minute de violență pe oră
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
medie 8,24 de minute de violență pe oră, în timp ce la canalele de desene animate se întâlnesc 6,15 minute de violență pe oră. EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 3. Analiza comparativă a duratei scenelor de violență pe unele canale românești, conform datelor culese de CSMNTC (august și decembrie 2004) la comanda CNA Explicația acestor inversări de cifre, în ceea ce privește cei doi indicatori ai violenței televizate, stă în tipurile diferite de violență prezentă în filme și desenele animate. Astfel, în desenele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
compozit al ponderii procentuale a scenelor de violență în cadrul emisiunilor relevă și el faptul că desenele animate sunt, sub acest aspect, mai puțin violente. EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 4. Analiza comparativă a ponderii scenelor de violență pe unele canale românești, conform datelor culese de CSMNTC (august și decembrie 2004) la comanda CNA. În cadrul acestora din urmă, 10,41% dintr-o emisiune medie cuprinde scene de violență, în timp ce, la un canal generalist, aproape 12% din emisiune este violentă. Rezultă că
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
temă indică faptul că adolescenții și copiii (cu vârste între 7 și 18 ani) au următoarea percepție asupra violenței din filme și desene animate: EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 5. Analiza comparativă a percepției conținutului de violență pe unele canale românești, conform datelor culese în cadrul cercetărilor CURS și CSMNTC (din iulie și noiembrie 2005) la comanda CNA Cu alte cuvinte, cei mai mulți copii, 43,70%, consideră că în filme este prea multă violență, în timp ce un procent asemănător, 44,02%, consideră că
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
nr. 249/1.07.2004 privind protecția copiilor în cadrul serviciilor de programe. Analiza conținuturilor violente ale canalelor TV a fost realizată de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare din Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, pe 10 canale TV (Antena 1, Acasă, Atomic TV, B1 TV, Național, MTV, Prima, PROTV, TVR 1 și TVR 2) în perioada de vară, respectiv pe 11 canale TV în perioada de toamnă (Antena 1, Acasă, B1 TV, Cartoon Netwoork, Fox Kids, Național
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Media și Noi Tehnologii de Comunicare din Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, pe 10 canale TV (Antena 1, Acasă, Atomic TV, B1 TV, Național, MTV, Prima, PROTV, TVR 1 și TVR 2) în perioada de vară, respectiv pe 11 canale TV în perioada de toamnă (Antena 1, Acasă, B1 TV, Cartoon Netwoork, Fox Kids, Național, Prima, PROTV, Realitatea, TVR 1 și TVR 2). Rapoartele de cercetare sunt disponibile pe situl CNA: www.cna.ro. Știrile violente sunt definite ca acele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
rapoartele sunt disponibile la adresa http://www.cna.ro/cercetari/sondaje.html. Realizate de Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, la comanda CNA, primul în perioada iulie-august 2004 și al doilea în octombrie-decembrie 2004. Au fost analizate principalele canale generaliste din România (TVR 1, TVR 2, PRO TV, Antena 1, Prima, B1 TV, Acasă, Național TV - aceste canale au fost studiate de ambele studii), dar și canale tematice, de nișă, cum ar fi în prima cercetare, MTV și Atomic TV
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Noi Tehnologii de Comunicare, la comanda CNA, primul în perioada iulie-august 2004 și al doilea în octombrie-decembrie 2004. Au fost analizate principalele canale generaliste din România (TVR 1, TVR 2, PRO TV, Antena 1, Prima, B1 TV, Acasă, Național TV - aceste canale au fost studiate de ambele studii), dar și canale tematice, de nișă, cum ar fi în prima cercetare, MTV și Atomic TV (canale muzicale) și, în a doua cercetare, canalul de știri Realitatea TV și canalele pentru copii Fox Kids
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
perioada iulie-august 2004 și al doilea în octombrie-decembrie 2004. Au fost analizate principalele canale generaliste din România (TVR 1, TVR 2, PRO TV, Antena 1, Prima, B1 TV, Acasă, Național TV - aceste canale au fost studiate de ambele studii), dar și canale tematice, de nișă, cum ar fi în prima cercetare, MTV și Atomic TV (canale muzicale) și, în a doua cercetare, canalul de știri Realitatea TV și canalele pentru copii Fox Kids și Cartoon Network. Rapoartele celor două cercetări pot fi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
generaliste din România (TVR 1, TVR 2, PRO TV, Antena 1, Prima, B1 TV, Acasă, Național TV - aceste canale au fost studiate de ambele studii), dar și canale tematice, de nișă, cum ar fi în prima cercetare, MTV și Atomic TV (canale muzicale) și, în a doua cercetare, canalul de știri Realitatea TV și canalele pentru copii Fox Kids și Cartoon Network. Rapoartele celor două cercetări pot fi accesate de pe pagina de internet a CNA-ului, de la adresa http://www.cna.ro
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
operații; diagramele de circuit care localizează funcțional operațiile, relațiile între componentele mecanice și umane, constrângerile de timp. Schemele de organizare spațială prezintă elementele sistemului, respectând amploarea lor reală. Legăturile între componentele fizice și umane se fac prin săgeți, acestea simbolizând canale care permit schimbul de informații între componente. Săgețile pot fi codificate (cifre, litere, grosime), stabilind astfel, gradul de importanță al canalului informațional, gradul de periculozitate sau frecvența utilizării lui. Analiza legăturilor este o tehnică prin care relațiile între diversele componente
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
verbală fiind o formă a comunicării foarte importantă, care presupune în mod necesar intenționalitatea și vehicularea mesajelor. Fenomenele paralingvistice, adică tonalitatea, viteza, timbrul, intensitatea vocii și accentul exprimă numeroase informații afective și relaționale. Alături de acestea, existentă o serie de alte canale de comunicare care fundamentează, însoțesc și califică comunicarea verbală. Astfel de căi sunt: mimica, gesturile, contactul vizual, ținuta, distanța dintre persoane etc. Diferitele manifestări nonverbale funcționează împreună și de obicei paralel cu cele verbale. Un anumit canal de comunicare nu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Diferitele manifestări nonverbale funcționează împreună și de obicei paralel cu cele verbale. Un anumit canal de comunicare nu poate fi interpretat izolat de celelalte căi și de situația data. Dacă, din motive obiective, nu pot fi folosite doar unele din canale, acestea primesc o importanță mai mare. În timp ce comunicarea verbală este întotdeauna voluntară, cea nonverbală poate fi atât voluntară cât și involuntară. În cazul comunicării nonverbale voluntare sunt folosite semnale convenționale, cum ar fi unele gesturi de bază, universale (de ex.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
să aibă bine definite posturile, să fie trasate foarte bine lunile de autoritate, responsabilitate și limitat fluxul de informații de sus în jos. Utilizarea unei structuri rigide și stabilirea unei ierarhii de autoritate fac pe angajat să folosească numai anumite canale de comunicare. Cu cât organizația este mai rigidă și are mai multe nivele, cu atât informațiile trebuie să aibă un drum mai lung. Aceasta structură crește probabilitatea ca orice idee nouă să fie dată la o parte, deoarece violează starea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
din total populație urbană. Deși seriile de date de care dispunem sunt limitate în timp, gradul de informare este relativ stabil, singurele perioade de creștere fiind cele din preajma alegerilor (generale, îndeosebi). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 8. Frecvența informării politice prin canale mediatice În general, cât de des... Deloc Mai rar Doar la alegeri De câteva ori pe an De câteva ori pe lună De câteva ori pe săptămână Zilnic / aproape zilnic ...vă uitați la știri politice și emisiuni politice la posturile
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
linii; diferența până la 100% reprezintă „nu știu”/„non-răspunsuri” Datele prezentate anterior sursele de informare politică ( REF Ref508769621 \h \* MERGEFORMAT Error! Reference source not found. și REF Ref508769568 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 9) susțin ideea unei frecvențe mai mari a informării prin canale mediatice (preponderent prin televiziune) și comparativ cu canalul interpersonal. Astfel, se informează zilnic de la televizor 36%, de la radio, 15%, din ziare/reviste 12% și doar 7% prin discuții cu ceilalți. Cunoașterea politică poate fi o cunoaștere a liderilor politici, instituțiilor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]