32,043 matches
-
-și ascunde corpul în tot felul de straturi, de învelișuri protectoare, haine, parfumuri care să camufleze, să curme exuberanța primară a corpului. Pereții WC-ului ar fi un asemenea strat. Trebuie admis despre Evul Mediu că doar igiena nu-l caracteriza. Același Norbert Elias spune că, pentru a fi un adevărat gentleman al acelor vremuri, era cu desăvârșire interzis să scuipi pe masă. Un gentleman în adevăratul înțeles al cuvântului nu scuipa decât sub masă. David Le Breton spunea că Renașterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
piață dezvoltate confirmă cele prezentate. Piața muncii are În manifestarea sa o predispoziție spre conflict, ceea ce face ca echilibrul său să fie foarte fragil. Comparativ cu celelalte piețe, raportul dintre cerere și ofertă pe piața muncii se concretizează În contracte caracterizate prin continuitate și periodicitate. Piața muncii este guvernată, pe lângă legile economice și de legi demografice, psihologice și nu În ultimul rând de cele de natură moraletică. Toate acestea au determinat În actuala perioadă de tranziție cele mai ample mișcări sociale
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
principal, În determinarea raportului În care veniturile individuale, salariile, se Împart În consum și economii. Identificăm legături și cu piața mărfurilor și serviciilor, evidențiate În corelația dintre salarii și productivitate, inclusiv În ce privește mărimea salariului real. Piața muncii În România este caracterizată ca fiind rigidă și segmentară. Rigiditatea pieței este determinată de creșterea factorilor de natură legislativă și instituțională, fără a uita de rigiditatea naturală, determinată de formarea și pregătirea profesională, de modelul cultural (stil de viață). Pe această linie piața muncii
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
acord contractual, În limitele impuse de către stat prin dispozițiile legale aplicabile, și nu al acțiunii „libere” a salariului ca instrument de reglare. 3. Concepte privind piața muncii Piața muncii operează cu anumite concepte, necesare pentru a o defini, a o caracteriza și evalua. Aceste concepte sunt: populația ocupată, șomerii, populația activă, populația inactivă și mai nou „protecția socială”. 3.1. Populația ocupată Această categorie de personal care constituie unul din conceptele folosite pe piața forței de muncă de analiști, cuprinde toate
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și patronat - alături de puterea statală. Pretutindeni, În lume, dialogul social este considerat extrem de util În soluționarea gravelor probleme sociale, consecință a globalizării, a modului În care sunt repartizate costurile și avantajele schimburilor economice. În schimb relațiile individuale de muncă se caracterizează tocmai prin inegalitatea părților. Este o inegalitate juridică, determinată de poziția economică dominantă a patronului, salariatul fiind subordonatul acestuia În schimbul timpului și a cunoștințelor sale angajatul primește un salariu sau un venit. Pe plan colectiv un aspect ce trebuie avut
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
privesc relațiile de muncă. Privatizarea, restructurarea tehnologică și organizatorică, inclusiv a sistemului de conducere a agenților economici, introducerea mecanismelor de piață au condus la afirmarea unor coordonate noi ale pieței muncii În România. În momentul de față, piața muncii se caracterizează Însă, printr-o ineficiență, ale cărei principale cauze sunt următoarele: neajunsurile din sistemul de formare profesională care generează un grav dezechilibru Între diferitele categorii socio-profesionale și, În consecință, Între diferitele activități care formează sistemul activității economice; salariile; cel mai important
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
localitățile În care necesitățile de pe piața muncii impun acest lucru. Personalul care Își desfășoară activitatea În această rețea este În general bine pregătit, beneficiind de suficientă experiență și competență pentru furnizarea serviciilor specializate. În România, piața forței de muncă este caracterizată de un dezechilibru, cererea de forță de muncă fiind considerabil mai mică decât oferta. Legislația prevede obligativitatea anunțării locurilor de muncă vacante, acestea fiind Înregistrate și mediatizate prin afișare și mijloace mass-media. Nerespectarea acestei prevederi de către unii agenți economici face
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În căutarea unui loc de muncă, adaptarea ofertei educaționale la cerințele locale ale pieței muncii, stimularea mobilității forței de muncă, pentru Înlăturarea dezechilibrului existent pe piața muncii Între cererea și oferta de forță de muncă, lărgirea bazei de indicatori care caracterizează piața locurilor de muncă vacante, și În special cei care caracterizează potențialul de muncă, prin dezvoltarea și modernizarea Întregului sistem informațional al pieței muncii, precum și Îmbunătățirea bazelor de date cu privire la oferta de locuri de muncă existente pe piața muncii, prin
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
locale ale pieței muncii, stimularea mobilității forței de muncă, pentru Înlăturarea dezechilibrului existent pe piața muncii Între cererea și oferta de forță de muncă, lărgirea bazei de indicatori care caracterizează piața locurilor de muncă vacante, și În special cei care caracterizează potențialul de muncă, prin dezvoltarea și modernizarea Întregului sistem informațional al pieței muncii, precum și Îmbunătățirea bazelor de date cu privire la oferta de locuri de muncă existente pe piața muncii, prin informatizare. 2. Propuneri de lege ferenda a) Se impune ca statul
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de consum care nu producem și acumulam datorii din ce În ce mai mari pe care nu le vom putea acoperi decât printr-o schimbare majoră a economiei: Încurajarea producției În cât mai multe domenii. În concluzie, piața forței de muncă din România este caracterizată de un dezechilibru, oferta de forță de muncă fiind considerabil mai mare decât cererea. Această situație este influențată În mod direct de criza economică mondială. Pe de altă parte legiuitorul român impune obligația anunțării locurilor de muncă vacante, acestea fiind
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncă activitățile serviciilor de ocupare sunt În mare parte informatizate iar proiectul pentru crearea rețelei informatice Între ANOFM și agențiile județene/locale a fost finalizat În mare parte. Dacă se are În vedere că În majoritatea cazurilor șomerii Înregistrați se caracterizează prin nivele scăzute de educație, accesarea acestor baze de date este aproape imposibilă de această categorie de personal. l) Acțiunile statului În vederea Întâmpinării transformărilor ce se produc În structura pieței muncii, se realizează și prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
lui, ce să-i spun? Spune-i că m-a călcat trenul, spune-i că am murit, spune-i orice, dar termină cu telefoanele... și mai ales, lasă-mi fetița, familia în pace. Și Teo, trecând peste politețea care îl caracteriza, închidea telefonul și se așeza pe un scaun ca un om sfârșit. Așa îl găsea asistenta șefă când intra în biroul său pentru a completa diverse documente și pentru a aproviziona saloanele cu medicamente și alte obligații de serviciu. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Al. Sadi-Ionescu) Literatura de specialitate a subliniat importanța „cercetării bibliografice românești, drept componenta indispensabilă a culturii naționale autentice”. Prin aceasta, cercetarea bibliografică ocupă un loc deosebit în procesul cunoașterii, valorificării și impunerii patrimoniului creator al unui popor. Etapa actuală se caracterizează prin impulsuri și realizări care au menirea să desăvârșească planul conceput de înaintași și să îmbogățească pe plan național cercetarea bibliografică prin elaborarea unor lucrări, cum ar fi: Ø Bibliografia românească modernă (18311918) Ø Publicațiile periodice românești Ø Bibliografia cărții
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
-și în memorie cele pățite în trecut cu vârf și cu îndesat, el își luase cu fermitate îndemnul serios de a acționa mereu singur, dorind doar să tacă și să facă, adică să facă pe cont propriu - purtarea aceasta îl caracteriza cel mai bine pe el și era cea mai apropiată de sufletul său. Și, la urma urmelor, judecând la rece, el nu greșea deloc, căci singura cale, și cea mai sigură dintre toate căile, care te va conduce cu adevărat
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
târăști pașii, asemenea sclavilor Înlănțuiți, până În clipa când suflu divin Își caută alt loc pentru sălășluire. ,,(...) „Original vorbind, există o voce a ființei care se adresează omului tocmai pentru ca, prin intremediul lui, ea să poată ieși din tăcerea care o caracterizează, ( „vocea mută a ființei”). Ființa are nevoie de Om pentru a se exprima, căci de fapt ea nu VORBEȘTE. De vorbit, nu poate vorbi decât ceva de ordinul ființării; ( oameni, zei). Între ființă și om nu există un dialog ( Schulz
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
obținute în urma aplicării chestionarelor și a desfășurării experimentului. Pentru analiza și interpretarea rezultatelor obținute în cercetarea noastră am folosit următorii indicatori statistico - matematici: Media aritmetică este un indicator frecvent folosit în toate calculele care vizează dispersie, semnificație și corelație. Ea caracterizează însușirile comune ale unei grupe, exprimă ceea ce este esențial și tipic pentru o anumită colectivitate. Media aritmetică reprezintă valoarea obținută prin raportarea sumei tuturor valorilor variabilei la numărul cazurilor. Media aritmetică se calculează după formula: Χ = n x n i
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
un fel original o epopee a satului natal, văzut când din perspectiva copilăriei, când din cea a maturității. Toate textele contribuie la acest amplu edificiu, amplificat afectiv. Colajul lor este veridic. „Aurica” - continuă tonul moralizator, apologetic, misionar, care, de altfel caracterizează întreaga scriitură. Scenele de viață surprinse sunt pline de învățăminte. De exemplu, toate au un timp potrivit, al lor, deoarece „e bine să se facă toate la timpul lor”, însă, cu voia lui Dumnezeu, căci „toate stau doar în mâna
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
lăsau captivați ușor și, când clopoțelul suna din nou, anunțând sfârșitul lecției, unii dintre ei chiar exlamau: „Deja, s-a terminat lecția? Ce repede!”. Scopul pe care profesoara trebuia să-l realizeze la acea oră era formarea deprinderilor de a caracteriza personaje și însușirea conjugării verbelor de gr. 1 la perfectul compus. Textul de bază la această lecție se numea: „Mimi et Fifi”. Mimi era un cățeluș, iar Fifi era o pisicuță, și niciodată nu reușeau să devină prieteni. Copiilor le
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
distinse comunități actuale, comunități de status și de interacțiune. O a patra categorie este formată din comunitățile cumulative (figura 1), în funcție de criterii multiple - valori, status, interacțiune -, „comunitățile mici” despre care vorbește Redfield (1955). În concluzie, „comunitatea” desemnează o grupare umană caracterizată prin probabilitate sporită de unitate valorică a membrilor ei. Sursele orientării comunitare pot fi asociate în principal cu interacțiunea, similitudinile de status sau opțiunile personale. Dacă probabilitatea de unitate valorică este dată de similitudinile de status (rezidență, ocupație, vârstă, etnie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
orientări valorice efective (figura 1). Figura 1. Tipuri de comunități în spațiul de atribute al conceptului de comunitatetc "Figura 1. Tipuri de comunități în spațiul de atribute al conceptului de comunitate" Comuniunile 1 sunt forme particulare de comunitate umană cumulativă caracterizate prin unitate valorică și identificare afectivă. În funcție de domeniul de manifestare, de valorile care o fundamentează, comuniunea poate fi religioasă, familială etc. Relația esențială în comuniune este cea de identificare afectivă. În relația catehetică, spre exemplu, Augustin susține modelul „comuniunii,fraterne
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
A. Meister). Aceste comportamente diferă, se pare, atât de cele strict organizaționale (manifeste în organizații formale), cât și de cele strict asociaționale (manifeste în asociațiile voluntare). Diferența în raport cu organizațiile formale derivă, presupunem, în principal din specificitatea cadrului comunitar de viață caracterizat prin intercunoaștere generalizată sau zonală (structurată numai la nivelul anumitor arii din localitate), existența unor unități (structuri) cu grad mai redus de diferențiere funcțională decât cele din organizațiile formale etc. Cunoașterea regulilor de inițiere și funcționare a asociațiilor voluntare al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
DEVCOM prin furnizare de servicii și consolidare de potențial de acțiune (Schuftan, 1996, pp. 261-262)tc "Despre DEVCOM prin furnizare de servicii și consolidare de potențial de acțiune (Schuftan, 1996, pp. 261‑262)" „Furnizarea de servicii (service delivery) poate fi caracterizată ca abordare a dezvoltării comunitare ce promovează acțiuni legate direct de cauzele imediate ale slabei dezvoltări (maldevelopment) și duce la asigurarea unui set structurat de servicii pentru beneficiari specifici. Furnizarea de servicii este de cele mai multe ori sectorială, centrată pe sănătate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din sate în străinătate, pe județe de domiciliu, 2002tc " Figura 7. Rata emigrării temporare din sate în străinătate, pe județe de domiciliu, 2002" Satele cu rate ridicate ale emigrării temporare în străinătate au un profil distinct, bine conturat. Ele sunt caracterizate, în esență, printr-o pondere mare a minorităților etnice și religioase, stoc ridicat de educație la începutul anilor’90 și o localizare în zone cu probabilitate sporită de comunicare cu orașul sau, în genere, cu societatea globală (figurile 8, 9
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
religioase este nu numai o premisă favorabilă pentru experiența alterității, ci și pentru existența unui stoc ridicat de capital relațional și uman la nivel comunitar. Satele cu o pondere sporită de populație minoritară etnic sau religios sunt, în același timp, caracterizate prin stoc ridicat de relații utile în instituții, prin toleranță etnică sporită și prin consum ridicat de cultură mediatică 1. Altfel spus, există o tendință de autorecrutare a migranților pentru lucrul temporar în străinătate în special din satele cu un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
țării joacă un rol important în această diferențiere a sensului relațiilor de favorizare a comportamentului migratoriu); deficitul de ofertă de forță de muncă pentru populația rurală pare să fi fost maxim în regiunile sudice, în special în apropierea orașelor mici, caracterizate de cele mai multe ori prin profil monoindustrial (cazul orașului Roșiori de Vede, spre exemplu); - o importantă variație regională se înregistrează și în legătură cu rolul pe care îl are nivelul mediu de dezvoltare al județului în care se află satul de emigrare; în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]