2,291 matches
-
auzit acest argument pe care eu însumi l-am avansat de mai multă vreme și l-am expus, pe larg, în diferite ocazii. Anume, că România trebuie să revină la diplomația sa tradițională, cea a deschiderii către cele patru puncte cardinale fără a-și încălca angajamentele față de marile organizații din care face parte. Germania, Franța și Italia pot să o facă. De ce n-am putea și noi? Un punct cardinal important este Estul și, în primul rând, Rusia. Știm că noi
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
la diplomația sa tradițională, cea a deschiderii către cele patru puncte cardinale fără a-și încălca angajamentele față de marile organizații din care face parte. Germania, Franța și Italia pot să o facă. De ce n-am putea și noi? Un punct cardinal important este Estul și, în primul rând, Rusia. Știm că noi, românii, avem un complex psihologic față de Rusia, un amestec de frică și de antipatie, născut din istoria uneori tragică a relațiilor noastre cu această țară. Un asemenea complex dispare
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
încât orice efort de a le înlătura pare inutil. Speranțele puse în Obama sunt iluzii, și știm de multă vreme că marile iluzii nasc dezamăgiri pe măsură. Așa încât Israelul este și va fi obligat să lupte cam spre toate punctele cardinale; spre nord, cu Libanul și Hezbollah, spre est, cu Siria și Iordania, spre sud-est cu Gaza (Hamas) și cu cei care o sprijină, direct sau indirect. Interesant și dureros în același timp este faptul că, deseori, acolo nu este deloc
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
status economic mai ridicat decât nivelul de educație, este determinantul unui comportament electoral conservator. În general, dovezile empirice aduse în sprijinul ipotezei după care IS ar fi semnificativă sunt destul de slabe. Ipoteza propusă de Lenski în lucrarea sa de importanță cardinală s-a dovedit însă a fi extrem de atrăgătoare. El a afirmat că, în cazul existenței IS, probabilitatea ca populația să „sprijine programele de schimbare socială” crește (Lenski, 1954, p. 411). Relevanța IS ca factor de stres a apărut în exemplele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sub forma principiului juridic fundamental al nerecurgerii la forță în relațiile internaționale etc. De asemenea, în favoarea dispariției neutralității se pronunța și C. Eagleton în anul 1956: „Lichidarea dreptului statului de a apela la război - este o schimbare cu un caracter cardinal, din care reies mai multe urmări. Dreptul războiului și dreptul neutralității trebuie să dispară, dacă ele încă nu au dispărut’. Unii cercetători, băzându-se numai pe codificarea teoretică a războiului, s-au grăbit să afirme că neutralitatea este un concept vechi
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
doctrinar până în 1944, grupând în jurul său pe mulți dintre cei mai importanți scriitori ai epocii interbelice. În paralel scrie și la „Cuvântul”, „Curentul”, „Calendarul”, elaborându-și între timp doctrina ortodoxistă, răspândită în paginile „Gândirii” și adunată în 3 volume: „Puncte cardinale în haos” 1930, „Ortodoxie și etnocrație” 1937 și „Nostalgia Paradisului” 1940. Traduce și scriitori străini ca Rabindranath Tagore și Rainer Maria Rilke. Descoperă creștinismul bizantin, în mod special la misticul creștin elvețian Hugo Ball, prin care-i decoperă pe Dionisie
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
de influențe. El menționează numele altor autori a căror influență o recunoaște, dar acest grup nu include numele nici unui promotor al ideilor eugeniste (Nichifor Crainic, Ortodoxie și etnocrație, Editura Albatros, București, 1997). 70. Crainic, Ortodoxie, pp. 251-252. Vezi și Puncte cardinale În haos, Timpul, Iași, 1996. 71. Vezi capitolul 1. 72. Iuliu Moldovan, „Cuvântul președintelui Astrei”, Transilvania, vol. 67, septembrie-octombrie, pp. 489. 73. Hitchins, Rumania, pp. 416-25. 74. Moldovan, Statul etnic, p. 7. 75. Paul, Controlling Human Heredity. 76. Iuliu Moldovan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
4, nr. 4-6, 1946, pp.28-36. Costres, Eugenia, „Familia germană”, Sora de Ocrotire, vol. 1, nr. 3-4, 1943, pp.36-39. Crăciun, Ioachim, „Les classes sociales en Transylvanie”, Revue de Transylvanie, vol. 5, nr. 4, 1939, pp. 448-467. Crainic, Nichifor, Puncte cardinale În haos ș1936ț, Timpul, Iași, 1996. Crainic, Nichifor, Ortodoxie și etnocrație ș1938ț, Albatros, București, 1997. Cristescu, Grigore, „Cultul competenței și organizarea elitelor sociale”, Transilvania, vol. 59, nr. 4, aprilie 1928, pp. 302-313. Cupcea, Salvator, „Biologia teoretică și aplicată În U
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
crizelor și a confruntărilor dintre elite; și că ele își au originea în impasuri politice și în conflictele elitelor pentru putere cu potențial de violențe puternice. Este necesar să restabilim aceste aspecte și să recunoaștem că teoriile care ignoră rolul cardinal pe care îl joacă crizele și elitele în nașterea regimurilor au validitate limitată. Examinarea atentă a circumstanțelor în care s-au născut majoritatea regimurilor europene sprijină convingerea noastră. Nașterea regimului britanic a avut loc în timpul marii crize politice din 1688-1689
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
care individul rațional caută să-și maximizeze satisfacția obținută sau utilitatea resimțită. Mai întîi, se presupune că individul este capabil de a măsura, printr-un indice cantitativ precis, utilitatea pe care și-o procură prin consumarea unui bun. Această abordare "cardinală" a utilității conduce către un principiu care devine fundamental pentru analiza economică modernă: alegerile individuale rezultă întotdeauna dintr-o egalizare a costurilor și avantajelor legate de diferitele posibilități oferite. Totuși, la începutul secolului XX, abordarea "cardinală" este abandonată. Teoria curbelor
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
unui bun. Această abordare "cardinală" a utilității conduce către un principiu care devine fundamental pentru analiza economică modernă: alegerile individuale rezultă întotdeauna dintr-o egalizare a costurilor și avantajelor legate de diferitele posibilități oferite. Totuși, la începutul secolului XX, abordarea "cardinală" este abandonată. Teoria curbelor de indiferență, dezvoltată de italiano-elvețianul Vilfredo Pareto, propune în schimb o abordare "ordinală", în care individul nu mai este considerat capabil să măsoare nivelul utilității, ci doar poate să indice o ordine de preferințe. Această teorie
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
utilității, ci doar poate să indice o ordine de preferințe. Această teorie constituie un progres științific important din două puncte de vedere: pe de o parte, este vorba de o ipoteză mai simplă, care explică la fel de multe fenomene ca abordarea "cardinală"; pe de altă parte, explicarea deciziilor individuale acordă mai puțină importanță preferințelor asociate, imposibil de măsurat în mod obiectiv, cît constrîngerilor observabile și cuantificabile ale acestora, în particular constrîngerii bugetare. Dar să prezentăm, în continuare, doctrina utilitaristă, construită pe percepțiile
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
mai ridicată, pentru că este foarte rar, de aceea individul trebuie să plătească un preț mai ridicat pentru a-l obține. Dacă se acceptă utilitatea marginală ca fundament al valorii, paradoxul amintit dispare. Limita esențială a acestei teorii ține de definirea "cardinală" a utilității. Indivizii nu sînt, cu siguranță, capabili să măsoare cantitativ utilitatea. O abordare "ordinală" a utilității pare mai realistă: indivizii sînt capabili să compare și să claseze alegerile oferite după o ordine de preferință, dar fără să-i atribuie
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
satisfacțiilor individuale, reținem teorema esențială demonstrată în mod independent (în 1976) de către M.C. Kemp și Y.K. Ng, pe de o parte, și R.P. Parks, pe de alta. Acești autori arată că argumentele funcției W trebuie să fie sau utilități cardinale (și nu ordinale) ale indivizilor, sau cantități măsurabile, sau preferințe ale unui dictator. Altfel spus, o FBS nu poate determina alegeri publice coerente și nondictatoriale decît dacă aceste elemente sînt măsurabile și comparabile: ori indivizii sînt capabili să-și cuantifice
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
cantități măsurabile, sau preferințe ale unui dictator. Altfel spus, o FBS nu poate determina alegeri publice coerente și nondictatoriale decît dacă aceste elemente sînt măsurabile și comparabile: ori indivizii sînt capabili să-și cuantifice satisfacția printr-un etalon comun (utilitate cardinală), ori se măsoară satisfacțiile individuale prin cantități de bunuri, de servicii sau alte lucruri. Cu toate acestea, rămîn încă suficiente elemente esențiale pentru a pune în evidență limitele unei abordări în termeni de FBS. b) Imposibila definire a unei funcții
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
3-15 mai 1838, unde s-a strigat: «Vrem să ne unim cu țara!», și, fără acestea, nu era nici Unirea din 1918”. Actul Unirii Transilvaniei cu țara, la 1 Decembrie 1918 a fost citit de către episcopul greco-catolic Iuliu Hossu (viitorul cardinal), asistat de către episcopul ortodox de Caransebeș, Miron Cristea, viitorul patriarh al Bisericii Ortodoxe; ei s-au îmbrățișat în fața mulțimilor de români, adunați la Alba-Iulia, declarându-și înțelegerea frățească. În Constituția României din 1923 se afirma că: „Biserica Ortodoxă Română este
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
multor preavrednici preoți și martiri, între care să amintim de activitatea Fericitului Vladimir, care a concentrat aici întreaga elită a greco-catolicilor și a tineretului intelectual universitar. Eminența Sa, cardinalul Leonardo Sandri a prezidat Sfânta Liturghie Pontificală, cu slujirea Preafericitului Părinte Cardinal Lucian Mureșan, arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Înscăunarea canonică a noului Episcop Eparhial s-a înfăptuit în cadrul Sfintei Liturghii în conformitate cu Codul canoanelor Bisericilor Orientale și al Dreptului particular al Bisericii Greco-Catolice. Arhiepiscopul Major al Bisericii Române
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
colege și de profesoare. Memorialista își amintește de spaima părinților la încheierea pactului german cu Moscova, apoi de pogromul din Calea Văcărești. Mai multă pregnanță au chipurile de femei, tatăl fiind mai puțin izbutit ca personaj. Volumul următor, Punctele mele cardinale (1994), cuprinde atât versuri, proză și interviuri, cât și evocări ale unor personalități (Geo Bogza, Emil Cioran, Nina Cassian). Poezia orașelor extinde portretele spre un univers spiritual precum Parisul ori Bucureștiul, dar și Ramat Gan, spațiul israelian al prozatoarei. Povestirile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288069_a_289398]
-
proză, concentrează momente de meditație lirică. Aventura existenței e comunicată în formule grave (Maturitate, Peștera furtunii). Alteori intervine soluția dialogului naiv, mai puțin inspirată. SCRIERI: Ora severă, Tel Aviv, 1982; Nucleul magic, pref. Ionel Jianu, Tel Aviv, 1986; Punctele mele cardinale, Tel Aviv, 1994; Bătrânul Ieri și nenăscutul Mâine, pref. Doina Uricariu, București, 1997. Traduceri: Sandu David, Nopți la paralela 32, Tel Aviv, 1978; ed. București, 1994, Dacă poezia mea..., postfață Dan Laurențiu, București, 1996. Repere bibliografice: Elena-Esther Tacciu, Evocări și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288069_a_289398]
-
la situație, după o lectură atentă, în substrat, a publicisticii, conferințelor, teatrului etc." (p. 24); Mania jurnalelor, de care s-a despărțit explicit, a fost înlocuită cu imaginea interioară, autoanalitică. Oricât de subiectivă ar fi, ea este de o valoare cardinală în orientarea relativ corectă a unei lecturi oneste" (p. 25); Ca să nu-l ostracizăm pe Călinescu, ignoranți fiind și suferind de psitacism, să recitim, să ne punem în situație, să medităm nu ca vitejii după război să conchidem onest, în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cruciale, că putem ieși din determinarea individuală, fiind, în același timp, rezonanți până la confuzie cu idealurile, valorile, exigențele unei persoane. Cred însă că, fără nici un efort, Doamna Sorohan a fost pentru foarte mulți dintre noi o forță catalitică, un punct cardinal în universul mișcător al vremurilor de tot felul, cele care au adus, în fluxul lor indistinct și indiferent la sensibilitatea umană, momente de interogație și cumpănă, de rătăcire sau de neputință. Cu o energie nesfârșită, Doamna Sorohan i-a ținut
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
indiferent de condițiile exterioare. Astfel, se poate spune că scopul principal din Republica este acela de a dovedi de ce justiția este întotdeauna preferabilă injustiției. Socrate, ca purtător de cuvânt al lui Platon, căuta să definească dreptatea ca una dintre virtuțile cardinale, iar virtuțile fiind considerate un fel de stări ale sufletului, căutarea dreptății va coincide cu descrierea sufletului și cu replica lui la scală mai mare, a regimului ideal. La fel cum statul ideal din Republica este format din trei clase
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cosmic-uman, actual-revolut etc. Autorul evidențiază rolul conjuncțiilor adversative, al termenilor-semnal, al funcției practice a timpurilor verbale. Analiza tipurilor de tensiune conduce la tipurile de lirism, și ele foarte diverse, ca de pildă lirismul absenței, al aspirației, al așteptării ș.a. Stelele cardinale (1975) pune sub luptă patru metafore fundamentale, patru puncte cardinale ale poeziei lui Eminescu: gândirea, visul, cântecul și plânsul. Sunt examinate pe rând semnificații multiple, eseistul tălmăcind sau descoperind noi sensuri, cum ar fi gândirea echivalată cu nașterea, zămislirea, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
al funcției practice a timpurilor verbale. Analiza tipurilor de tensiune conduce la tipurile de lirism, și ele foarte diverse, ca de pildă lirismul absenței, al aspirației, al așteptării ș.a. Stelele cardinale (1975) pune sub luptă patru metafore fundamentale, patru puncte cardinale ale poeziei lui Eminescu: gândirea, visul, cântecul și plânsul. Sunt examinate pe rând semnificații multiple, eseistul tălmăcind sau descoperind noi sensuri, cum ar fi gândirea echivalată cu nașterea, zămislirea, care se întruchipează în treimea demon, monarh, mag. De asemenea, visul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
1972), Antologia umorului liric (1977), antologia Drumuri și zări (1982, în colaborare). A scris prefețe la ediții din opera lui I.L. Caragiale, N. Gane, Delavrancea, Homer, Alejo Carpentier ș.a. SCRIERI: Caragiale. Universul comic, București, 1967; Tensiunea lirică, București, 1971; Stelele cardinale, București, 1975; Pygmanolion, București, 1982; Nu numai Caragiale, București, 1984; Alfabetul de tranziție, București, 1986; I.L. Caragiale față cu kitschul, București, 1988; Pentru contra, București, 1991; Râsete în Parlament, București, 1994; Caragiale e cu noi!, București, 1997; De ce, nene Iancule
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]