2,183 matches
-
său era plin de ironii la adresa alianței. La fel ca pe vremea lui Iacob I, parlamentul era refractar la o politică externă favorabilă puterilor catolice și nefavorabilă Olandei protestante. În Anglia, motivul constant al opoziției parlamentare a fost teama de catolicism. De această dată, teama era justificată, deoarece Tratatul de la Dover dintre Anglia și Franța prevedea o subvenție serioasă pentru Carol al II-lea, în schimbul convertirii lui la catolicism. Această clauză era complet necunoscută de guvern, dar prima ei consecință vizibilă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
protestante. În Anglia, motivul constant al opoziției parlamentare a fost teama de catolicism. De această dată, teama era justificată, deoarece Tratatul de la Dover dintre Anglia și Franța prevedea o subvenție serioasă pentru Carol al II-lea, în schimbul convertirii lui la catolicism. Această clauză era complet necunoscută de guvern, dar prima ei consecință vizibilă a fost Declarația de Indulgență, pe care Carol al II-lea a publicat-o în 1672, în calitate de șef al Bisericii Anglicane. Declarația era în principiu un act de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
la stilul de guvernare al lui Carol al II-lea, nu numai în Anglia, dar și în Scoția și în Irlanda"97. Așa s-a născut o amplă mișcare socială destinată să apere țara de amenințarea reală sau imaginară a catolicismului sau a tiraniei, căutând să introducă măsuri de apărare a protestantismului și să garanteze libertățile engleze. Pentru tory, dinamica mișcării whig semăna prea mult cu evenimentele din timpul războiului civil. Dar pentru bravii whigi, atât monarhiști cât și republicani, necesitatea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
deveni însă interesant pentru cei mai sofisticați dintre tory, în special pentru aceia dintre ei care vor îmbrățișa erastianismul hobbesian și, mai târziu, se vor coaliza cu whigii împotriva lui Iacob al II-lea, pentru a salva Biserica Anglicană de catolicism. Din principiul limitării puterii, fie prin regimul mixt, fie prin regimul republican, decurge principiul separării puterilor. În decursul evenimentelor legate de Criza Excluderii whigii au susținut superioritatea puterii legislative asupra puterii executive, iar acest lucru a provocat reacția tory care
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
atmosfera de libertate intelectuală, dar și profund marcată de spiritul protestant, Locke a redactat Scrisoarea despre toleranță, ca răspuns față de imperialismul catolic al lui Ludovic al XIV-lea, care revocase Edictul din Nantes și susținea financiar politica de restaurare a catolicismului, din Anglia. Spre deosebire de primele sale încercări privind toleranța, Locke vedea acum "problema toleranței din ce în ce mai puțin ca pe o problemă de politică de stat și din ce în ce mai mult ca pe una de drepturi ale omului"3. De asemenea, în perioada olandeză, Locke
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
presupunea o limitare de facto a puterii regale. În afară de asta, regele nu putea ridica impozite fără aprobarea parlamentului, iar aceasta constituia o divizare a suveranității fiscale, principiu care nu corespundea cu ideea suveranității indivizibile a lui Bodin. După ruptura de catolicism, suveranul englez deținea și funcția de șef al Bisericii Anglicane, iar aceasta constituia o marcă în plus a suveranității, în raport cu descrierea dată de Bodin. Acest ultim atribut al suveranității engleze era și punctul cel mai fragil, din perspectiva indivizibilității, pentru că
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
teoria lui Filmer era o utopie pe care numai circumstanțele istorice au ridicat-o la rang de ideologie oficială. Ea a devenit interesantă abia atunci când politica engleză a devenit susținută pe față de monarhia absolutistă franceză și când perspectiva revenirii la catolicism dădea un nou impuls doctrinei monarhiei de drept divin. Teoria lui Filmer nu ținea însă cont de o serie de aspecte ale tradiției engleze care, în contextul rupturii de catolicism, deveniseră ideologie oficială încă din vremea dinastiei Tudor. Richard Hooker
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pe față de monarhia absolutistă franceză și când perspectiva revenirii la catolicism dădea un nou impuls doctrinei monarhiei de drept divin. Teoria lui Filmer nu ținea însă cont de o serie de aspecte ale tradiției engleze care, în contextul rupturii de catolicism, deveniseră ideologie oficială încă din vremea dinastiei Tudor. Richard Hooker, celebrul teolog din vremea Elisabetei I, a formulat credința principală a acestei ideologii, în cartea sa Of the Lawes of Ecclesiasticall Politie (1593-1597): autoritatea - spunea Hooker - provine în cele din
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
plecând de la ideea neutralității Angliei, în caz că Anglia nu putea deveni aliată cu Franța. În timpul participării sale la guvernare, Shaftesbury a susținut alianța cu Franța pentru a obține avantaje în politica comercială, dar obiectivele lui Ludovic al XIV-lea cu privire la reintroducerea catolicismului în Anglia a condus la reconsiderarea obiectivelor de către ministrul englez. 96 Scott, England's Troubles: Seventeenth-Century, p. 191. 97 Tim Harris, Restoration: Charles II and His Kingdom, 1660-1685, Penguin Books, Londra, 2006. 98 Clark, Whig's Progress, p. 136. 99
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
acesteia este menționat ultimul. Același nelipsit pseudoistoric Vasile Vieru vine cu o nouă teorie, parcă pentru a detensiona atmosfera și pentru a descreți frunțile. În 1812 Napoleon Bonaparte dorea și el să cucerească Moldova și Valahia, „...ca să le convertească la catolicism...”. Salvarea a venit de la Rusia, protectoare a ortodoxismului, care a alipit sieși teritoriile de la est de Prut, iar mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, „înțelegând că centrul ortodoxismului răsăritean e de mult în Rusia”, trece sub ascultarea patriarhului de la Moscova. Ca urmare, Mitropolia
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
veșnică peregrinare pentru a-l fi jignit pe Isus Christos când urca Golgota este de origine incertă, având trei posibile surse: mitica budistă, posibila identificare cu Josephus Cartaphilus (aprodul lui Pontius Pilatus) sau cu Malchus, personaj din misterele religioase ale catolicismului medieval, sau, cel mai probabil, mit oriental despre peregrinii arhaici penitenți, trecut prin filtrul unei ideologii eclesiastice medievale 881. Dayan îl definește pe Ahasverus "un fel de anima mundi, de Spirit al Lumii", dar "mult mai simplu și mai profund
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
1995: 336 etc.) cu conceptul biologic de "tată" (en. paternity) etc. La fel se poate compara conceptul de "Mamă", în credințele arhaice și în religiile lumii [în teologia hindusă se vorbește despre ,,Mama divină... realitatea spirituală a Principiului feminin"; în catolicism, Mama divină ,,exprimă o realitate istorică"; în Creștinism ,,mama" poate fi ,,Biserica/ Sfânta Fecioară"; în religiile celtice femeia are un rol important prin rolul ei de mesageră a Celeilalte lumi etc. (J. Chevalier, A. Gheerbrant 2, 1995: 262)] cu conceptul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sau doctrinale pe care aceasta le provoacă, îl determină pe Luther, împotriva voinței sale, să pună bazele unei adevărate Biserici. Aceasta trebuie să răspundă la cererea credincioșilor care doresc să fie îndrumați și să primească sfintele taine. Luther păstrează din catolicism tot ceea ce nu i se pare contrar doctrinei mîntuirii prin credință: biserici, altare, pastori însărcinați să răspîndească cuvîntul Domnului și să explice Scriptura, ca și două sacramente: botezul și euharistia. Mesa este simplificată și tradusă în limba populară. Mélanchton joacă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
articole, definește doctrina anglicană. Biserica anglicană devine astfel, către 1553, o Biserică de stat cu o ierarhie bazată pe episcopi, dar cu o doctrină și un cult calvinist: schisma s-a trasformat în erezie. Devenită regină, Maria Tudor (1553), fidelă catolicismului roman, abolește aceste măsuri. Dar opinia publică engleză nu-și urmează suverana. Epurarea brutală a clerului, nesiguranța achizitorilor de bunuri pentru mănăstiri și frica de a vedea Anglia devenind vasala Spaniei (regina se căsătorește cu Infantul Filip, fiul lui Carol
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
printr-o represiune nemiloasă care îi aduce porecla de Maria Sîngeroasa. Dar această reacție catolică nu este decît un foc de paie. După moartea Mariei (1558), anglicanismul se instalează definitiv. Deci, în cea mai mare parte a Europei de Nord, catolicismul roman este contestat. Această repunere în discuție obligă conformismul catolic să propună, în sfîrșit, o reformă prea mult timp amînată. Reforma catolică Sigură pe ea, datorită pozițiilor foarte ferme ale catolicismului roman în Europa mediteraneană, papalitatea a crezut că erezia
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în cea mai mare parte a Europei de Nord, catolicismul roman este contestat. Această repunere în discuție obligă conformismul catolic să propună, în sfîrșit, o reformă prea mult timp amînată. Reforma catolică Sigură pe ea, datorită pozițiilor foarte ferme ale catolicismului roman în Europa mediteraneană, papalitatea a crezut că erezia lui Luther nu va avea consecințe mai serioase decît cele ale reformei lui Wycliff sau a lui Jan Hus. Clement al VII-lea se mulțumește deci să trimită legați (reprezentanți papali
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ne găsim în prezența unei Contrareforme. Astfel, revoluția spirituală inaugurată de umanism sfîr-șește cu explozia Europei creștine. Pe lîngă o Europă orientală, cîștigată de ortodoxie și amenințată de islamism, o Europă nordică reformată se opune unei Europe meridionale rămasă fidelă catolicismului. Pe de o parte, Germania de nord și Scan-dinavia luterană, Anglia anglicană, Scoția calvinistă (numai Irlanda rămîne catolică). De cealaltă parte Italia, Spania, Portugalia, în care triumfă catolicismul tridentin (bazat pe trinitate), între acești doi poli, catolicismul și protestantismul se
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
islamism, o Europă nordică reformată se opune unei Europe meridionale rămasă fidelă catolicismului. Pe de o parte, Germania de nord și Scan-dinavia luterană, Anglia anglicană, Scoția calvinistă (numai Irlanda rămîne catolică). De cealaltă parte Italia, Spania, Portugalia, în care triumfă catolicismul tridentin (bazat pe trinitate), între acești doi poli, catolicismul și protestantismul se îmbină în Franța, în Țările de Jos și în provinciile renane, în Elveția, în Austria, în Boemia, în Ungaria și în Polonia. Pentru o Europă marcată încă de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
meridionale rămasă fidelă catolicismului. Pe de o parte, Germania de nord și Scan-dinavia luterană, Anglia anglicană, Scoția calvinistă (numai Irlanda rămîne catolică). De cealaltă parte Italia, Spania, Portugalia, în care triumfă catolicismul tridentin (bazat pe trinitate), între acești doi poli, catolicismul și protestantismul se îmbină în Franța, în Țările de Jos și în provinciile renane, în Elveția, în Austria, în Boemia, în Ungaria și în Polonia. Pentru o Europă marcată încă de principiul unității religioase, această coexistență este insuportabilă: fiecare din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Milano și să-l înfrîngăpe regele Franței la Pavia, aceste victorii răsunătoare neliniștesc Europa. Prinții germani își manifestă dorința de independență, iar luteranii germani se organizează într-o ligă pentru a se împotrivi împăratului care vrea să reconvertească Germania la catolicism. Eșecul lui Carol Quintul își are originea în răscularea statelor europene și a principatelor care resping aceste proiecte imperiale grandioase dar învechite. François I nu ezită să se alieze cu sulta nul, în timp ce împăratul luptă împotriva invaziei turcești în Europa
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
donatorilor, să se picteze personajele religioase în haine contemporane, se interzice nudul. Papa Pius al II-lea dă ordin ca personajele din Judecata de Apoi a lui Michelangelo, din Capela Sixtină, să fie îmbrăcate. Această dorință de înnoire care inspiră catolicismul post-tridentin creează o artă de o fecunditate extraordinară. Artă religioasă fără îndoială, dar pe care credinciosul poate să o înțeleagă. Ea trebuie să-1 impresioneze prin caracterul său teatral și dramatic, să se adreseze atît simțurilor și imaginației acestuia cît și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
miraculoase despre viețile sfinților care îi aduc speranța unei lumi mai bune. Monarhiile se folosesc de somptuozitate, de decorul luxos și de fastul cu care se înconjoară acțiunile regale pentru a-și justifica puterea. Aceste caracteristici sînt cele ale Europei catolicismului roman, în care triumfa spiritul Contrareformei. Cîștigată de partea reformei, Europa de Nord-Vest, cu societatea ei urbană burgheză și comercială, rămîne reticentă față de exprimarea sensibilității baroce și îs. manifestă în schimb preferința pentru clasicism, în Europa anilor 1560-1660 triumfă totuși
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
protestant, iar dorința sa de a învinge Anglia eșuează. În sfîrșit, încercările sale de a interveni în favoarea catolicilor din Franța după 1562 și apoi de a face din fiica sa suverana acestei țări nu reușesc: Henric de Navarra, convertit la catolicism și moștenitor al tronului, intră în Paris în 1594. ■ Habsburgii din Viena sînt cei care încearcă în continuare să-și extindă dominația asupra Europei în numele credinței catolice. Alegerea lui Ferdinand al II-lea (1619), elev al iezuiților, ca împărat, pare
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
diferite de cele ale lui Carol Quintul, aplicarea lor în practică are aceleași caracteristici: statele naționale din Europa, și mai ales cel mai puternic dintre ele, regatul Franței, sînt principalii dușmani, iar cel mai bun instrument al politicii exparsioniste rămîne catolicismul roman. Filip al II-lea, mai mult încă decît tatăl său, identifică apărarea catolicismului roman cu scopurile sale imperialiste. Papii protestează zadarnic, ei nu-1 pot înpiedica pe regele Spaniei să facă din catolicism principalul pretext al intervențiilor sale în întreg
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
statele naționale din Europa, și mai ales cel mai puternic dintre ele, regatul Franței, sînt principalii dușmani, iar cel mai bun instrument al politicii exparsioniste rămîne catolicismul roman. Filip al II-lea, mai mult încă decît tatăl său, identifică apărarea catolicismului roman cu scopurile sale imperialiste. Papii protestează zadarnic, ei nu-1 pot înpiedica pe regele Spaniei să facă din catolicism principalul pretext al intervențiilor sale în întreg Occidentul. Primul său obiectiv este să pună capăt interminabilului conflict cu Fanta. Războiul fiind
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]