4,822 matches
-
femeii no name din zilele noastre. Această mecanică a treburilor mărunte, feminine, zilnice, spălatul vaselor, gătitul mâncării, ordonarea lucrurilor, împăturirea șervetelor, iată că devin cadru claustrofob unei situații onirice iubirii așteptate, a dorinței de ea. Versurile: “S-au făcut ca ceara albă fața rosă ca un măr Și atâta de subțire, să o tai cu-n fir de păr. Și cosița ta bălaie o aduni la ochi plângând”, devin tristețea mușcăturii dintr-un măr aruncat apoi la coșul de gunoi, plânsul
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aparitii > LANSARE DE CARTE: SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2094 din 24 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului „Afectări organice sau totale”: Suflete de ceară Harul poetei Camelia Ardelean, beneficiară a mai multor premii literare, se manifestă din nou, încântând
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aparitii > LANSARE DE CARTE: SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2094 din 24 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului „Afectări organice sau totale”: Suflete de ceară Harul poetei Camelia Ardelean, beneficiară a mai multor premii literare, se manifestă din nou, încântând pe cititor cu poemele pline de miez și profund sensibile din volumul Suflete de ceară, apărut la Editura Armonii Culturale, din Adjud, județul Vrancea, în
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
2016 Toate Articolele Autorului „Afectări organice sau totale”: Suflete de ceară Harul poetei Camelia Ardelean, beneficiară a mai multor premii literare, se manifestă din nou, încântând pe cititor cu poemele pline de miez și profund sensibile din volumul Suflete de ceară, apărut la Editura Armonii Culturale, din Adjud, județul Vrancea, în 2016. Asupra poemelor planează un benefic lirism, surprinzând: misterul zâmbetului melancolic; convertirea iubirii în dorință, în milă, regret, stingerea acesteia; elanurile pure ale sufletului; setea de cunoaștere, singurătatea, iluziile... Primul
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
Culturale, din Adjud, județul Vrancea, în 2016. Asupra poemelor planează un benefic lirism, surprinzând: misterul zâmbetului melancolic; convertirea iubirii în dorință, în milă, regret, stingerea acesteia; elanurile pure ale sufletului; setea de cunoaștere, singurătatea, iluziile... Primul poem, Când suflete de ceară..., se vrea nu numai o poezie programatică, ci și o profundă meditație pe eterna temă a dramaticei existențe umane, incertă precum statuile de ceară. Poeta restabilește, cu mijloacele artei cuvântului, relația suflet-iubire-minte-vis-soartă-gând..., operând cu metafore-simbol. Imaginile artistice folosite sunt expresive
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
stingerea acesteia; elanurile pure ale sufletului; setea de cunoaștere, singurătatea, iluziile... Primul poem, Când suflete de ceară..., se vrea nu numai o poezie programatică, ci și o profundă meditație pe eterna temă a dramaticei existențe umane, incertă precum statuile de ceară. Poeta restabilește, cu mijloacele artei cuvântului, relația suflet-iubire-minte-vis-soartă-gând..., operând cu metafore-simbol. Imaginile artistice folosite sunt expresive („suflete de ceară”, „inima vacantă”, „vise.../ zăcând debusolate”, „lumina zâmbind“), incitante și optimiste: „Prin faldurile sorții rămânem cascadorii” mereu salvatori. Simbolul „suflete de ceară
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
nu numai o poezie programatică, ci și o profundă meditație pe eterna temă a dramaticei existențe umane, incertă precum statuile de ceară. Poeta restabilește, cu mijloacele artei cuvântului, relația suflet-iubire-minte-vis-soartă-gând..., operând cu metafore-simbol. Imaginile artistice folosite sunt expresive („suflete de ceară”, „inima vacantă”, „vise.../ zăcând debusolate”, „lumina zâmbind“), incitante și optimiste: „Prin faldurile sorții rămânem cascadorii” mereu salvatori. Simbolul „suflete de ceară“ străbate - direct sau indirect - întregul volum. Poeta este în căutarea drumului spre sine („sufletu-mi ars“, „potecă de-ascet
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
ceară. Poeta restabilește, cu mijloacele artei cuvântului, relația suflet-iubire-minte-vis-soartă-gând..., operând cu metafore-simbol. Imaginile artistice folosite sunt expresive („suflete de ceară”, „inima vacantă”, „vise.../ zăcând debusolate”, „lumina zâmbind“), incitante și optimiste: „Prin faldurile sorții rămânem cascadorii” mereu salvatori. Simbolul „suflete de ceară“ străbate - direct sau indirect - întregul volum. Poeta este în căutarea drumului spre sine („sufletu-mi ars“, „potecă de-ascet“), dorindu-se „înger de lumină“, dându-și întâlnire “cu pustiul”, urmărită de “fantomele de clipe...,/ figuri de ceară”, de “chipul de
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
Simbolul „suflete de ceară“ străbate - direct sau indirect - întregul volum. Poeta este în căutarea drumului spre sine („sufletu-mi ars“, „potecă de-ascet“), dorindu-se „înger de lumină“, dându-și întâlnire “cu pustiul”, urmărită de “fantomele de clipe...,/ figuri de ceară”, de “chipul de ceară”, „ghilotina semnelor de ceară“, „idoli de ceară”, „inimi de ceară“, de „curcubeul în ceară-ncremenit”. Meditând pe tema timpului, eul liric constată cum „trecutu-și pleacă fruntea“, „prezentul își revarsă frenetica lui slavă“, iar viitorul “se naște
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
străbate - direct sau indirect - întregul volum. Poeta este în căutarea drumului spre sine („sufletu-mi ars“, „potecă de-ascet“), dorindu-se „înger de lumină“, dându-și întâlnire “cu pustiul”, urmărită de “fantomele de clipe...,/ figuri de ceară”, de “chipul de ceară”, „ghilotina semnelor de ceară“, „idoli de ceară”, „inimi de ceară“, de „curcubeul în ceară-ncremenit”. Meditând pe tema timpului, eul liric constată cum „trecutu-și pleacă fruntea“, „prezentul își revarsă frenetica lui slavă“, iar viitorul “se naște” cu “șuvoiul său de
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
întregul volum. Poeta este în căutarea drumului spre sine („sufletu-mi ars“, „potecă de-ascet“), dorindu-se „înger de lumină“, dându-și întâlnire “cu pustiul”, urmărită de “fantomele de clipe...,/ figuri de ceară”, de “chipul de ceară”, „ghilotina semnelor de ceară“, „idoli de ceară”, „inimi de ceară“, de „curcubeul în ceară-ncremenit”. Meditând pe tema timpului, eul liric constată cum „trecutu-și pleacă fruntea“, „prezentul își revarsă frenetica lui slavă“, iar viitorul “se naște” cu “șuvoiul său de vise”. (Călătorind în timp
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
este în căutarea drumului spre sine („sufletu-mi ars“, „potecă de-ascet“), dorindu-se „înger de lumină“, dându-și întâlnire “cu pustiul”, urmărită de “fantomele de clipe...,/ figuri de ceară”, de “chipul de ceară”, „ghilotina semnelor de ceară“, „idoli de ceară”, „inimi de ceară“, de „curcubeul în ceară-ncremenit”. Meditând pe tema timpului, eul liric constată cum „trecutu-și pleacă fruntea“, „prezentul își revarsă frenetica lui slavă“, iar viitorul “se naște” cu “șuvoiul său de vise”. (Călătorind în timp) Între natură și
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
drumului spre sine („sufletu-mi ars“, „potecă de-ascet“), dorindu-se „înger de lumină“, dându-și întâlnire “cu pustiul”, urmărită de “fantomele de clipe...,/ figuri de ceară”, de “chipul de ceară”, „ghilotina semnelor de ceară“, „idoli de ceară”, „inimi de ceară“, de „curcubeul în ceară-ncremenit”. Meditând pe tema timpului, eul liric constată cum „trecutu-și pleacă fruntea“, „prezentul își revarsă frenetica lui slavă“, iar viitorul “se naște” cu “șuvoiul său de vise”. (Călătorind în timp) Între natură și starea sufletească a
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
contact cu căldura. Să nu uităm și de uzanța pe care cu toții, încrezători în dumnezeire, o dăm, atunci când vrem ca rugăciunile noastre să fie auzite și în urma cărora așteptăm binecuvântare. Prin cât se poate de vie flacără. Despre Suflete de ceară, deci: pe măsura sensibilității poetei și a creației sale, luând în seamă idiomatica precisă și stilul de redare configurat cu acuratețe strictă, suntem tentați a crede că introziunea într-un areal cuantificat la nivelul spiritual productiv de benefic, i-ar
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
redare configurat cu acuratețe strictă, suntem tentați a crede că introziunea într-un areal cuantificat la nivelul spiritual productiv de benefic, i-ar corespunde foarte bine Cameliei Ardelean. Și se poate dovedi natural că întocmai așa este: „Când suflete de ceară-și declară armistițiu/ Sub astrul ca o torță - statuie fulminantă,/ Poteca spre iubirea cu inima vacantă,/ Trasată e prin zloată-n al minții interstițiu.// Pe aura de gheață - refugiu în cădere,/ Se surpă orizonturi clădite-n labirinturi,/ Candide rămășițe stocate
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
Proclamă-n zori destinul cu-a sa acuitate,/ O primăvară frântă sub glezna-i incisivă.// Rescrie răsăritul letargice memorii,/ Ni-e pavăză lumina, zâmbind obsecvioasă,/ Ne-apasă greu pe umeri simțirea vanitoasă,/ Prin faldurile sorții rămânem cascadorii...” ( Când suflete de ceară...). Firul epic, întins pe întreaga plămadă lirică, este necesar construcției și, până la urmă, finalității la care se ajunge din conjunctural. O metamorfoză inerentă unui drum deosebit de celelalte, urmată de explicitarea însăși maiestuozității momentului, se împletesc într-o recompunere a stării
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
în esență, sentimentul și trăirea sa. Descopăr în Camelia Ardelean un alter ego, citindu-i poemele le simt ca și cum sentimentele mele au migrat în sufletul ei și s-au așezat acolo ca pe o scenă, unde actori cu măști de ceară dau un spectacol impresionant, grandios, un spectacol al singurătății ce vibrează prelung, „... ca o strună într-un ecou prelungit...”, citând un vers propriu. Singurătatea sufletului poetei este redată magistral în metafore tulburătoare, care exprimă grăitor intensitatea trăirilor poetice: „Sunt stația
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
o regrupare a poemelor, subordonată ideaticii comune. Nu vreau să închei, fără a remarca un poem deosebit existent în carte și care, paradoxal, nu e poemul de debut al cărții (din care este extras și titlul volumului - „Când suflete de ceară...”). Este vorba de poemul „La ce sunt buni poeții pe-astă lume”, pe care nu vreau să-l comentez, vreau doar să vi-l citesc: La ce sunt buni poeții pe-astă lume? Croiți dintr-un aluat neînțeles, Sunt surghiuniți
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
suflet nud și patimile-n rate, Atinse de blestemul unor snobi (Priviri de mucava și inimi plate), Rămas-au, printre slove, pașnici robi... Ion Urda La ce sunt buni poeții pe-astă lume? Referință Bibliografică: LANSARE DE CARTE: SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2094, Anul VI, 24 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
fum țărâna din copite Sub trestii albe, mame adumbrite și tați de lut - sub trandafiri. Și-atâta dor e-n ziduri, că te miri cum mai e loc în aer să nu doară Pe masa lor - doar un adânc de ceară și pașii nimănui sub tei subțiri... Tăcând frumos, ca rana îi mai simți cu degete de cretă, peste vânt, scriind scrisori cu dangăt de pământ Si tu adormi, să poți să te mai minți că-n colbul vieții, răscoliți de
EI VIN PLECÂND... de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373860_a_375189]
-
mai buni prieteni schimbau cele mai frumoase ouă între ei pentru a pecetlui prietenia lor veșnică, considerându-se frați, surori de cruce. Magdalena pregătea cu grijă ouăle rămase pentru încondeiere. Avea mereu strânse într-un sertar bucăți te lumânări de ceară, unele rămase de după pomenile morților la care a participat în decursul întregului an, altele rămase de după arderea lor în timpul întreruperilor de electricitate. Se întâmpla să rămână fără electricitate datorită penelor de curent. Lua rămășițele de lumânări și le așeza cu
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
întreruperilor de electricitate. Se întâmpla să rămână fără electricitate datorită penelor de curent. Lua rămășițele de lumânări și le așeza cu grijă într-o cană de tablă în care punea o mănă de tăciune scoasă de pe hornul sobei, așa colora ceara într-o nuanță de negru. Apoi dintr-un lemn moale pregătea chișița, unealta cu care se încodeiază ouăle. Învăța-se de la mama ei această tehnică veche de încondeiere. În vârful chișiței lega cu o sfoară subtire firele din păr de
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
din păr de porc ațezate într-un orificiu de tablă meșterit cu grijă dintr-o conservă, această tablă era preferata ei, putea să o taie ușor cu o foarfecă de grădină cu care curăța primăvara via. Odată ce chișița era gata, ceara era așezată pe plita încinsă iar când ceara era topită Magdalena începea să așeze pe coaja roșie de ou motive florale asemeni motivelor populare de pe cămășile populare dar subliniate cu semnul sfintei cruci. Ouăle deveneau șevaletul pe care putea să
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
de tablă meșterit cu grijă dintr-o conservă, această tablă era preferata ei, putea să o taie ușor cu o foarfecă de grădină cu care curăța primăvara via. Odată ce chișița era gata, ceara era așezată pe plita încinsă iar când ceara era topită Magdalena începea să așeze pe coaja roșie de ou motive florale asemeni motivelor populare de pe cămășile populare dar subliniate cu semnul sfintei cruci. Ouăle deveneau șevaletul pe care putea să picteze cele mai minunate tablouri culese din istoria
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
să picteze cele mai minunate tablouri culese din istoria satului românesc din zona Moldovei. În dreapta ei așeza mereu un castron cu borș plin de huști în care așeza ouăle încondeiate, unul câte unul, dar fiecare ou avea alt decor de ceară. Fetele priveau cu mirare și primeau învățăturile ei cu mare atenție. Fiecare încerca să creeze oul cel mai reușit. Apoi Magdalena le spăla cu huști diluând culoarea roșie de pe spațiile rămase goale. Ouăle deveneau albe ca laptele la bază, iar
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]