3,958 matches
-
Acasa > Poeme > Constiinta > RONDELUL ÎMPĂCĂRII Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 2044 din 05 august 2016 Toate Articolele Autorului Nu este timp de ceartă și de ură, Nu-i timp să năruim ce au clădit, Apune viața, se transformă-n zgură, Uitând să ne-ntrebăm unde-am greșit. Azi doborâm doar cu o lovitură Sudoarea alor noștri, ce-au trudit... Nu este timp de
RONDELUL ÎMPĂCĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379177_a_380506]
-
și de ură, Nu-i timp să năruim ce au clădit, Apune viața, se transformă-n zgură, Uitând să ne-ntrebăm unde-am greșit. Azi doborâm doar cu o lovitură Sudoarea alor noștri, ce-au trudit... Nu este timp de ceartă și de ură, Nu-i timp să năruim ce au clădit... Atâta pizmă, grea încărcătură, Cuvinte grele câte s-au rostit, Pe toți, la fel, părinții ne-au dorit Crescându-ne cu pâinea de la gură. Nu este timp de ceartă
RONDELUL ÎMPĂCĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379177_a_380506]
-
ceartă și de ură, Nu-i timp să năruim ce au clădit... Atâta pizmă, grea încărcătură, Cuvinte grele câte s-au rostit, Pe toți, la fel, părinții ne-au dorit Crescându-ne cu pâinea de la gură. Nu este timp de ceartă si de ură... Rugăciune pentru frați și surori Doamne, Ție mă rog, ține pe Frații mei (ori fratele meu) și surorile mele (ori sora mea); Dă-le lor sănătate, viață lungă și darul Tău cel sfânt, ca să umble în cărările
RONDELUL ÎMPĂCĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379177_a_380506]
-
Ioan despre mulțimi : "De aceea L-a și întâmpinat mulțimea pentru că auzise că El a făcut minunea aceasta - Învierea lui Lazăr" (12, 17-18). Sfanțul Evanghelist Luca mai da si amânuntul: "Dar unii farisei din mulțime au zis către El: Invadatorule, cearta-Ti ucenicii! Si El, răspunzând, a zis: Zic vouă: Daca vor tăcea aceștia, pietrele vor striga" (19, 39-40). Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos in Ierusalim - evoluția compoziției icoanei de-a lungul secolelor Întreaga această mărturie a faptului dumnezeiesc, starea de
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
Ca mereu când se confrunta cu o atitudine frapantă a cuiva, Mira nu reacționa pe loc, ci în timp, totdeauna gândind că trebuie respectată alegerea. Se potrivise bine faptul că nu se manifestase văzând opțiunea verișoarei, fiindcă Mira-Mică îi relatase cearta cu sora Marietei, intrigată și ea de etalarea surprinzătoarei simpatii. De la Marieta aflase apoi că, uluită, sora ei se minunase fără menajamente, totuși nebruscând pe nimeni verbal. Și Mira fusese înștiințată că se încinsese o discuție conducând la ruptura definitivă
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
prin efuziune, pândă, cruzime rece și violență paroxistică, spre a ajunge la ură bestială sau dispreț total. Sub acest aspect romanul conține scene antologice, fără pereche în literature noastră română. De la războiul rece al privirilor de la masă de la Tasea, la cearta și bătaia din birou la vizita la spital, toate scenele merg până la un absurd greu de înțeles. Revelația deziluziilor successive cutremurătoare arată cât de cumplit poate fi infernal iubirii. Marin Preda, călcând pe urmele marelui său admirator, Dostoievski, vede adâncimi
DRAMA EROTICĂ ÎN CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377743_a_379072]
-
a stat și stă de pază, E calea spre Lumina cea firească, În drumul mântuirii - aspră strajă. Versate, încrezute și limbute, Se tăvălesc și își arogă drepturi, În cor afon se vor recunoscute, Prin fel de fel intrigi și de certuri. Te uiți la ele, mare li-e prostia De cred că pot opri în loc Lumina, Maimuța mea, să-ți văd acrobația Când va cădea pe viața ta cortina. Și să nu uiți, să spui că ești ateu, Să te semnezi
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
a stat și stă de pază,E calea spre Lumina cea firească,În drumul mântuirii - aspră strajă.Versate, încrezute și limbute, Se tăvălesc și își arogă drepturi,În cor afon se vor recunoscute,Prin fel de fel intrigi și de certuri.Te uiți la ele, mare li-e prostiaDe cred că pot opri în loc Lumina,Maimuța mea, să-ți văd acrobațiaCând va cădea pe viața ta cortina.Și să nu uiți, să spui că ești ateu,Să te semnezi citeț și
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
dar el este protejat de Ambasada Americană care îl invită aici cu ocazia vizitei la București a subsecretarului de stat Whitehead. Brucan îi contactează pe tovarășii Apostol și Bîrlădeanu, în iunie 1988. Apostol a intrat în partid în 1930, iar certurile lui cu Ceaușescu încep în 1969; Bîrlădeanu s-a format la Moscova, în timpul celui de al doilea Război Mondial; opoziția lui față de Ceaușescu se bazează pe critica extravaganțelor economice. Brucan îi întîlnește pe ambasadorii Statelor Unite și Marii Britanii și apare ideea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu totul greșite de către o seamă din publiciștii noștri, a fost sămânța nestabilității din țară. Fiii de Domni aveau toți dreptul de-a fi aleși, renunțarea unora din ei trebuia răscumpărată, alții trebuiau înlăturați cu arma. Mai periculoase însă decât certurile între fiii legitimi, cari totuși se mântuiau într-un chip oarecare, erau ambițiile liniilor nelegitime și colaterale. După stingerea dinastiilor se începu aceeași vânătoare după tron între boierii cei mari. Acest inconvenient avea, ca toate inconvenientele, și o compensație oarecare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu, să le urmezi povața sau ba; pe ei tot nu-i mulțumești. Daca le dai, îi superi tot atât ca și când le-ai lua. Năzuroșii își cheltuiesc jumătate din viața lor întru a căuta noduri în papură și a face ceartă de vorbe. Daca-i zici "tunsă", năzurosul răspunde "rasă"; daca-i zici "fie și rasă", el răspunde "ba nu, tunsă". Acuma, după ce că e năzuros de fel, închipuiește-ți să mai fie și avocat, apoi țin-te condei să nu te rupi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dă nimic pe vestita acuzație că există reacționari oligarhici și medievali în țara noastră. Noi credem că nu principiile ne deosibesc, ci modul cum le profesăm și măsura de dreptate care o avem unii pentru alții. Dar în cele mai multe cazuri cearta de vorbe și de pretinse principii nu e în sine decât o ceartă de interese și de ambiții personale. Daca din această sumă de antagonism politic s-ar scădea cifrele urelor și esclusivismului, restul de deosebiri, fie teoretice, fie practice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noastră. Noi credem că nu principiile ne deosibesc, ci modul cum le profesăm și măsura de dreptate care o avem unii pentru alții. Dar în cele mai multe cazuri cearta de vorbe și de pretinse principii nu e în sine decât o ceartă de interese și de ambiții personale. Daca din această sumă de antagonism politic s-ar scădea cifrele urelor și esclusivismului, restul de deosebiri, fie teoretice, fie practice, ar fi aproape nul. [ 4 martie 1880] ["ÎN LIBERA ENGLITERĂ... "] În libera Engliteră
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mari cari au avut fericirea de a se dezvolta în linie dreaptă pe pământul lor, războindu-se din când în când, niciodată pe deplin subjugate, nații cu o cultură veche în urma lor, de la cari avem multe de învățat și în certurile cărora nici nu ni se cade să ne amestecăm. Certe-se ei în de ei, căci știu pentru ce, căci interese a zeci de milioane de oameni colidează, dar cu noi să fie toți prieteni, vorba lui Miron Costin spusă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari nu le voi califica eu, ci le voi lăsa dv., d-lor deputați, să le calificați. După inșirări și espuneri lungi, d. Costinescu încheie astfel: Este însă deplorabil ca aceia cari n-au curagiul să-și videze pasiunile și certurile lor în particular să vină să le aducă la tribuna Camerei. (Aplauze) Maiestatea acestei tribune nu-mi permite să arunc apostrofări nimănui și nici voi adresa cuiva verio imputare personală directă; voi zice însă în teză generală că insinuările calomnioase
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
șir de tainice puncte și, mergând în cabinetul Consiliului de Miniștri, care un moment luă caracterul unui altfel de local, trată foarte aspru pe d. ministru de interne, dîndu-i pe lângă altele și drasticul epitet de prostituit. De aci urmă o ceartă mare, scandal în toată regula între dd. Cogălniceanu și Brătianu și o mare turburare în sânul majorității. {EminescuOpXI 120} Oricât de blândă și de disciplinată ar fi această majoritate, la dreptul vorbind nu credem că ar putea înghiți modul cam
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
era la locul ei. "Mîța-n sac" nu se primește pe acolo, căci consiliul comunal de acolo, compus în mare parte din oameni foarte independenți și foarte onești, nu seamănă deloc cu cel de Brăila sau chiar de București, unde toată cearta consistă în lupta patrioților pentru întreprinderi și daraveri. Consiliul comunal din Iași - de orice coloare politică ar fi fost, numai roșie nu, căci nici jupânul Herșcu Goldner, nici d-nu Gheorghian nu sânt membri în consiliu - a dovedit totdeuna o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Guvernul român a mutat așadar vama de la Ițcani la Burdujeni, ca să nu se facă pricină. A urmat într-adevăr un protest, cam fără cuvânt, din partea negustorilor intermediatori din Ițcani, dar la urma urmelor interesul fiind, se vede, mai puternic decât certurile naționale, onorabilii comisionari a amenințat pe guvernul lor de-a emigra în România, adecă în țara în care n-au drepturi, pe care o urăsc, de-a părăsi adecă prisaca lui Iațco și de-a roi spre fericiții Burdujeni. Se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de rând le e onorabila conștiință când e vorba ca un pătrar de milion de suflete să aibă, cu banii lor și a strămoșilor lor, un neînsemnat institut secundar de învățămînt, un liceu. Deși nu ne amestecăm din principiu în cearta naționalităților de peste Carpați, știind prea bine că orice vorbă bună spusă din parte-ne nu face decât să-ngreuieze lupta conaționalilor noștri cu elementele adversare, totuși, fiind aci vorba de o favoare pe care {EminescuOpXI 239} guvernul nostru o poate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al II[-lea] alegători frauduloși, dacă tot în numele lui o societate de exploatare a pus mâna pe statul român, uzurpând numele de partid politic. Dar nu este acesta sâmburul discuției cu "Steaua Romîniei". Pentru ca discuția să nu devie o simplă ceartă de cuvinte, o logomahie, pentru ca să nu se ignoreze tocmai noțiunea fundamentală de care e vorba, ne întrebăm: ce e reacțiune? O espresie împrumutată din mecanică, însemnînd acțiunea negativă produsă prin una pozitivă. În politică însă cuvântul "reacțiune" s-a întrebuințat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lor în piețe tot atât de mare, un popor poate merge, economicește și altmintrelea, la sleire prin sistemul de idei care-l stăpânește. Căci în viața unui stat ideile predomnatoare sânt o crudă realitate. [ 1 august 1880] ["ÎNCĂ DE PE CÎND NE CĂUTAU CEARTĂ... "] Încă de pe când ne căutau ceartă confrații de la "Steaua Romîniei", fiindcă momentan le venise la-ndemînă de-a ne numi reacționari, am spus că orice discuție e zadarnică, e goală logomahie, daca evită a ne spune ce înțeleg dumnealor prin "reacție
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pofti, tot cumulard și vânător de câștig în socoteala altora va rămânea. Vom reveni asupra cestiunii educației în școalele noastre, precum și asupra rolului ce l-ar putea avea, deși nu-l are, studiul clasicității pentru creștere. Deocamdată observăm numai că cearta care-n Apus s-a încins între partizanii educației și aciia ai utilitarismului la noi nu există, pentru că nu există nici educație, nici utilitarism în învățămînt, ci o grămădire nesistematică de tot soiul de obiecte, o încărcare a programelor cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nici patrie de pierdut, foarte ușor și-ar regăsi cei mai mulți o patrie poate mai proprie undeva dincolo de Dunăre, unde ar începe a se gera în prooroci ca și la noi. Noi credem însă că o atitudine rezervată și modestă în certuri cari nu ne privesc ar aduce fructe bune în orice caz. Biruitorul nu ne-ar putea lua în nume de rău o atitudine care ni se impune prin poziția noastră; biruitul, daca biruit ar fi, ne-ar fi încă și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bine de ani noi românii peste tot luptăm ca să cucerim peste un colț* al modului nostru de-a fi, pentru limba și naționalitatea noastră, un loc la soare, cât de modest, cât de mic, însă totuși un paladiu neatins de certurile și rivalitățile politice. Ei bine, acest loc la soare ni se refuză, oriunde ne-am afla în afară de România liberă. Astfel vedem că românilor din Ardeal, din Țara ungurească, din Bucovina, ba li se impun așa-numitele limbi ale statului, ca și când
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
năvălitori, sub puterea cărora au căzut pe rând cu toate. În urmă le vedem eliberîndu-se una câte una. Dintre toate țările dunărene cele românești singure a putut, prin poziția lor geografică și prin calitatea lor de obiect de {EminescuOpXI 361} ceartă, să-și păstreze o autonomie formală, scump plătită îndealtmintrelea prin condiția de-a fi teatrul de luptă al vecinilor celor puternici. Însă din această autonomie a țărilor românești a răsărit încet reînviarea celorlalte state balcanice. Pe atunci țara noastră a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]