6,690 matches
-
3) Pentru că nimeni nu i-a întrebat ce vor de la școală. De ce? (4) Pentru că profesorii și directorii sunt interesați numai de ceea ce se întâmplă în școală, mai ales de parcurgerea programei. De ce? (5). Pentru că în școală exista o cultură organizațională centrată pe profesor aceasta fiind cauza adâncă a problemei respective. j. Metoda celor 5 ,,Cum?” este similară celei de mai sus, dar se concentrează pe moduri, fiind utilă în diagnoza unor proceduri existente dar, mai ales, în stabilirea unora noi. Procedând
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
multidirecțională (cu ,,dublu/multiplu sens”), atunci când emițătorul (emițătorii) și receptorul (receptorii) își schimbă, succesiv, rolurile. Comunicarea educațională nu poate fi, în nici o situație, unidirecțională: relația de formare trebuie să se bazeze pe valorizarea reciprocă de tip partenerial și să se centreze pe maximizarea efectelor de dezvoltare și optimizare la nivelul educabililor. În acest sens, tranzacția, ca mod stabil de reglare satisfăcător atât pentru ,,sine” cât și pentru ,,celălalt”, care angajează valorile, credințele și expectațiile ambelor părți, induce efectul co-evolutiv al comunicării
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
viitori, astfel încât liceul să-și adapteze mixul de marketing în scopul de a le oferi acestora un pachet educațional atractiv. În acest context, ne propunem ca învățarea să treacă dincolo de zidurile clasei, încorporând discipline și tehnologii complexe: Învățarea va fi centrată pe elev, înglobând cele mai noi idei și practici pedagogice Curriculum ul național și local vor trebui să fie aplicate pe cât posibil fără să existe falii la diferite nivele; Accent pe manegementul clasei din perspectiva fiecărui profesor Urmărirea progresului școlar
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
nume. Cupola a fost cel ce-mi venise, dadaist, în minte, și apărut pe loc în revistă. Motivat, întrucîtva, de structura emblematică a vechiului Braunstein, palat numit interbelic, a cărui... cupolă (procopsită, în comunism, cu stea kremlinească pe creștet) îmi centrase, vai mie!, cam cu vreo 40 de ani în urmă compoziția (studențească) lucrată la una din ferestrele de la mansarda bătrînului hotel Traian. De unde să fi bănuit, atunci, că, dată jos de pe... cupolă (și ștearsă furios de pe varianta pictată anul trecut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-și folosească resursele interne în acord cu importanța și dificultatea obiectivă a sarcinii, să facă față situațiilor conflictuale, să suporte chiar și insuccesul etc. Modalitatea principală prin care se formează reglarea psihică este învățarea. Firește, controlul și reglarea psihică se centrează în jurul conștiinței de sine, care se dezvoltă paralel cu dezvoltarea voinței. Prin funcțiile sale, limbajul deține locul central în configurația premiselor determinante ale psihogenezei conștiinței de sine și voinței. Desigur, în funcție de natura activității, autocontrolul și autoreglarea prezintă trăsături specifice. De
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
structurează și restructurează modelele conduitei după parametrii care-și găsesc originea în însăși trăsăturile personalității lor. Se disting ca fiind principale și frecvent întâlnite trăsături ca: favorabile sau nefavorabile opiniile despre procedeele democratice aplicate în școală sau în afara ei, centrate pe procesul predării sau al învățării, după cum elevul este privit și tratat ca obiect (comportament directivă sau ca subiect (comportament cooperativă, operaționale sau nu în direcția înțelegerii superioare a domeniului, a agenților și relațiilor dintre ei, precum și a pregătirii mediului
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
vorba de persuasiuneaă „a persuada” înseamnă „a induce prin argumentare, insistență sau dojană, o anumită poziție mentală sau a câștiga, a învinge făcând apel la rațiunea sau sentimentul cuiva” ( Dicționarul Webster, 1986, apud. Havârneanu, 1998ă, deși termenul de persuasiune se centrează pe argumentare, el este de foarte multe ori analizat ca relație de comunicare. O interpretare mai largă a acestuia include și alte forme de influență socială, precum cele bazate pe simulare, recompensare sau joc de rol. Ea deosebește de alte
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
pot fi eliminate fără a distruge coerența lor cauzal-cronologică. ¶Barthes 1975. Vezi și FUNCȚIE. funcție conativă [conative function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care se poate structura și orienta orice act (verbal) comunicativ; Appellfunktion (K. Bühler). Cînd actul comunicativ se centrează pe DESTINATAR (mai curînd decît pe un alt FACTOR CONSTITUTIV AL COMUNICĂRII), el are (în principal) o funcție conativă. Mai exact, s-ar putea spune că acele pasaje din narațiune care se concentrează asupra NARATARULUI îndeplinesc o funcție conativă: Vei
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1981; Ryan 1984. Vezi și UNIVERS NARATIV. funcție de autovizare. Vezi FUNCȚIE POETICĂ. funcție emotivă [emotive function]. Una din FUNCȚIILE DE COMUNICARE în raport cu care se poate structura și orienta orice act (verbal) de comunicare; FUNCȚIE EXPRESIVĂ. Cînd actul de comunicare se centrează pe DESTINATOR (mai degrabă decît pe unul din ceilalți FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII), el are (în principal) o funcție emotivă. Mai exact, se poate spune că acele pasaje din narațiune care se concentrează asupra NARATORULUI îndeplinesc o funcție emotivă: Îmi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1960 [1964]; Prince 1982. funcție expresivă [expressive function]. Vezi FUNCȚIE EMOTIVĂ. ¶K. Bühler 1934; Jakobson 1960 [1964]. funcție fatică [phatic function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care se poate structura și orienta orice act (verbal) comunicativ. Cînd actul comunicativ se centrează pe CONTACT (mai degrabă decît pe unul din ceilalți FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII), el are (în principal) o funcție fatică. Mai precis, se poate spune că acele pasaje din narațiune care accentuează conexiunea psihofiziologică dintre narator și naratar ("Cititorule, mă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ți le-am dat?") îndeplinesc o funcție fatică. ¶Jakobson 1960 [1964]; Malinowski 1953; Prince 1982. funcție metalingvistică [metalingual function / metalinguistic function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care se poate structura și orienta orice act comunicativ (verbal). Cînd actul comunicativ se centrează pe COD (și nu pe unul din ceilalți FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII), el are (în principal) o funcție metalingvistică. Mai exact, se poate spune că acele pasaje dintr-o narațiune care se concentrează pe limbajul ce o constitue și o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
obișnuit la gemul de piersici, cel mai rafinat dintre toate aceste frippes". ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982. funcție poetică [poetic function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care se poate structura și orienta orice act (verbal) comunicativ. Cînd actul comunicativ se centrează pe MESAJUL în sine (mai degrabă decît pe unul din ceilalți FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII), el are (în principal) o funcție poetică. Mai precis, se poate spune că acele pasaje din narațiune care se concentrează asupra mesajului și îi subliniază
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sale, "Stanca sta-n castan ca Stan") îndeplinesc o funcție poetică. ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982. funcție referențială [referential function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care este structurat și orientat orice act (verbal) comunicativ; FUNCȚIE DE REPREZENTARE. Cînd actul comunicativ se centrează pe REFERENT sau CONTEXT (mai degrabă decît pe un FACTOR CONSTITUTIV AL COMUNICĂRII sau altul), el are (în principal) o funcție referențială: "Ion este deștept și arătos". Mai precis, se poate spune că acele pasaje dintr-o narațiune care se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
lui Dorfman, o FUNCȚIE CARDINALĂ, un MIEZ, un NUCLEU. ¶Dorfman 1969; Wittmann 1975. naturalizare [naturalization]. Rețeaua de procedee pe care destinatarul unei narațiuni o leagă de un model deja cunoscut al realității și, astfel, îi diminuează stranietatea. Dacă MOTIVAȚIA e centrată pe autor, naturalizarea e centrată pe cititor sau destinatar. ¶Chatman 1978; Culler 1975; Rimmon-Kenan 1983. Vezi și VERIDICITATE. nivel diegetic [diegetic level]. Nivelul la care se situează un existent, eveniment sau act de povestire în raport cu o DIEGEZĂ (diégèse) dată. În
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un MIEZ, un NUCLEU. ¶Dorfman 1969; Wittmann 1975. naturalizare [naturalization]. Rețeaua de procedee pe care destinatarul unei narațiuni o leagă de un model deja cunoscut al realității și, astfel, îi diminuează stranietatea. Dacă MOTIVAȚIA e centrată pe autor, naturalizarea e centrată pe cititor sau destinatar. ¶Chatman 1978; Culler 1975; Rimmon-Kenan 1983. Vezi și VERIDICITATE. nivel diegetic [diegetic level]. Nivelul la care se situează un existent, eveniment sau act de povestire în raport cu o DIEGEZĂ (diégèse) dată. În Manon Lescaut, de exemplu, domnul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
altora care sînt în esență similare), Romberg o adaugă pe aceea a naratorului ca observator comportamentist (Dealuri ca elefanți albi). ¶Uspenski consideră că punctul de vedere se manifestă pe patru planuri diferite ideologic, frazeologic, spațio-temporal (perspectiva spațială a naratorului fiind centrată pe narat și distanța temporală fiind calculată față de narat) și psihologică (distanța psihologică a naratorului față de narat sau afinitatea sa cu naratul) și propune o distincție fundamentală la nivelul fiecărui plan între ceea ce el numește punct de vedere intern și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
profesionist al comunicării (Olliver, B., 1992; Romano, C. ș.a., 1987); Absența intenției comunicative nu anulează comunicarea. Nehotărârea, neliniștea, blazarea, neputința etc. le transmitem elevilor chiar și atunci când nu o dorim. Ele se încorporează în baza relațională care filtrează mesajul didactic centrat pe conținuturile disciplinei. Aceasta și face ca profesori diferiți, cu aceeași clasă și chiar la aceeași temă, să obțină rezultate diferite. Această perspectivă de lucru asupra comunicării, desigur una dintre diversele posibile, impune câteva sublinieri: a) În cercetarea și practica
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
se poate structura pe ideea că aceasta este o comunicare instrumentală, direct implicată în susținerea unui proces sistematic de învățare. Se remarcă faptul că, în această accepțiune extrem de largă, nu apar restricții de conținut (învățarea poate fi în egală măsură centrată pe dobândirea de cunoștințe, deprinderi, motivații, atitudini etc.), de cadru instituțional (poate exista comunicare didactică și în afara procesului de învățământ, în diversele forme ale educației nonformale și informale) sau privitoare la parteneri. Nu prezența „personajelor” profesor-elev/elevi dă unei comunicări
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
o pregătire optimă a organismului pentru efort („încălzire”), atât prin exerciții pe uscat, cât și prin exerciții de înot și de imitare a alergării într-o parte a bazinului unde apa este mai puțin adâncă; pentru a elimina mișcările compensatorii centrate pe menținerea echilibrului în apă, se va utiliza centura de flotabilitate specială pentru acest gen de activitate (în funcție de necesități și obiective se pot utiliza și alte piese de echipament specific); durata alergării prin apă, va crește progresiv, odată cu însușirea corectă
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
la cea reflexivă. Metoda se bazează pe necesitatea de a stabili relații între acțiune și consecințele sale, pentru ca previziunea să fie posibilă. Metoda proiectelor are numeroase avantaje: * Asigură testarea și verifcarea capacităților intelectuale și a aptitudinilor creatoare; * Dezvoltă gândirea plurifactorială centrată pe capacitatea de a aprecia factorii care influențează acțiunea; * Formează capacitatea de a gândi și acționa prospectiv; * Permite evaluarea simultană a cunoștințelor și comportamentelor întrepătrunse într-o formă sintetică; * Are valoare diagnostică și prognostică, pentru că evidențiază aptitudinile pentru munca de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
generale ale brainstorming-ului au fost formulate în Tratatul de creatologie de Traian Stănciulescu, Vitalie Belous și Ion Moraru în forma amânării criticii și autocriticii și asigurării calității prin cantitate. Principiul amânării criticii și autocriticii sau al evaluării amânate este centrat pe ideea osborniană a imposibilității realizării creației și criticii în același timp. De aceea, într-o primă fază, cea a creației ideilor, critica este interzisă. Imaginația, eliberată de constrângeri și cenzură, generează idei, chiar absurde, acceptate fără contestații și fără
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
Constructive - formarea atitudinilor; * Polemice - prezentarea punctelor de vedere și argumentarea opiniilor. În cadrul dezbaterii, elevi formulează ipoteze, expun, explică, analizează și concluzionează. Pentru că părerile sunt subiective prin natura lor, în cadrul dezbaterii punctele de vedere nu se impun. O discuție optimă este centrată pe capacitatea de a accepta părerile celorlalți, de a manifesta receptivitate față de opiniile contrare, calm și principalitate. În ultimă instanță, a discuta este o artă pentru care nu există rețete universal valabile, este sinteza capacității de a exprima idei și
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
unei permanente chestionări constructive. Ea ne ajută să înaintăm spre o înțelepciune conformă cu sfidările majore ale secolului nostru. În primul capitol, îi ofer cititorului nefamiliarizat cu gîndirea lui Lupasco o privire panoramică asupra operei sale. Al doilea capitol este centrat pe noțiunea de terț inclus. Nivelurile de realitate sunt introduse în al treilea capitol, care abordează problema relației dintre subiect și obiect în abordarea transdisciplinară. În al patrulea capitol, Jung, Pauli și Lupasco dialoghează în jurul problemei psiho-fizice. Al cincilea capitol
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
noțiunea de terț inclus. Nivelurile de realitate sunt introduse în al treilea capitol, care abordează problema relației dintre subiect și obiect în abordarea transdisciplinară. În al patrulea capitol, Jung, Pauli și Lupasco dialoghează în jurul problemei psiho-fizice. Al cincilea capitol este centrat pe relația complexă dintre Stéphane Lupasco și Gaston Bachelard. Al șaselea capitol este consacrat raporturilor lui Lupasco cu lumea artei și, îndeosebi, relației lui Lupasco cu André Breton, Georges Mathieu și Salvador Dali. În al șaptelea capitol, analizez rolul terțu-lui
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ținînd cont de recentele reviziuiri aduse de lucrările lui Stéphane Lupasco) ... "3. În această convorbire, Breton face trimitere la superba carte a lui Lupasco, Logique et contradiction 4, pentru care avea o admirație constantă. Într-adevăr, opera lui Lupasco este centrată pe ceea ce putem numi antinomii transfigurate. E tocmai ceea ce îl deranja pe Sartre: "Pentru Sartre, care situează realitatea în chiar cîmpul conștiinței, scrie Mark Polizzotti, tentativele lui Breton de a unifica acțiunea conștientă și acțiunea inconștientă într-"un anumit punct
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]