6,376 matches
-
artist fără un drum lung iar timpul nu a vrut să-i lase închipuirea că glasul lin slobozit peste lume răscumpără măcar o clipă mai mult. A ținut piept împovărărilor oamenilor dar a rămas fără puteri pe niște trepte mozaicate cenușiu. Era făuritor de fraze, împletitor de vorbe, glăsuitor de cântec! Și atunci când vorbea, murmura serenade! Într-o zi nefasta i s-a declanșat o boală despre care nu știuse și care, câteva luni mai tarziu, avea să îl răpună. A
GIL IONIŢĂ. CHITARA A TĂCUT PREA CURÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363843_a_365172]
-
și indisolubilă a românilor monarhiști. Este timpul unirii românilor pe alte baze și animați de speranțe noi. Este timpul răsturnării actualei scale de valori absurde, în poziție firească a scoaterii formulelor glorificatoare socialismului de tip moscovito-comunisto-securist. Este timpul înlăturării eminențelorlor cenușii din rândurile elitelor românești. Toate aceste speranțe se configurează cu fața la tinerimea română, garda de mâine a societății care poate aduce biruința, și o poate apăra spre consolidare. Cu ocazia deschiderii Școlii de vară Leaders România 2012, când împlinindu-se cinci
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
de făptuit ceea ce Robert Turcescu o amenință pe Nadia, cu picioarele! Dacă înțelege ce vreu să spun, colonelul fără armată! Colonelul fără armată nu e deloc un om fără brazde pe mai micul sau mai marele ghem de materie mai cenușie, sau nu... Fulgerat de ideea de a-i da un șut Nadiei, trebuia să cumpănească mai bine faptul că ar putea fi un lux pentru el, numai că locul cu pricina e nu la un idol al României, ci la
CONVOCARE EŞUATĂ, LA ÎNCENUŞAREA NADIEI . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363910_a_365239]
-
rest, puteam respira lejer, nu mă stânjenea nimic. În cadă, apa curgea peste mine, împroșcând faianța, iar aburul ce se ridica înecăcios din baie acopereau pereții și oglinda. Brusc apa începu să miroase a praf iar trupul prinse o năclăială cenușie care se scurgea lăsând în urmă dungi verticale. Ce dracu mai e și asta...?, mi-am zis încercând să închid robinetul. Aparent am reușit să-l închid . Însă apa continua să curgă din ce în ce mai murdară și mai fierbinte. Aburii se ridicau
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
pentru a le determina să se întâlnească înainte ca una din ele să-mi răpească sub velința ei înghețată trupul, mintea și inima fizică, lăsând în urmă o cruce care rănește pământul cu talpa sa goală prinzând rădăcini de piatră cenușie care ar vrea să zboare tot printre colivii. Nu am renunțat și nu voi putea renunța la iluziile pământene cât trăiesc, oricât de departe aș pleca lăsând pe banca gândurilor un rest de izbândă trecătoare și pălăria metaforelor mișcând frunzele
DESPRE IUBIRE DOMOL SE GÂNDEŞTE RAPID SE RESPIRĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362759_a_364088]
-
din 19 mai 2015 Toate Articolele Autorului Priveam necuprinsu-ți, mistuită de mirare, dorind ca trup obosit de uitare să nu se descompună în fragmente iluzorii, dezorientate, să nu fugă anapoda, șiroind dorințe sterpe pe coama anilor pierduți din ochiul timpului cenușiu. M-am văzut strălucind în ochii blânzi ai Soarelui, ce-mi privea imensitatea zorilor. Mă contempla ca pe o carte de căpătâi, necitită, ca pe ultimul poem din Cântarea Cântărilor, atingând spații după spații, rescriindu-ne fericirea pe cerul vieții
FLUTURI NINȘI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362966_a_364295]
-
Este timpul unirii românilor pe alte baze, a tuturor românilor călăuziți de cei animați de speranțe noi. Este timpul răsturnării actualei scale de valori absurde, în poziție firească a scoaterii formulelor glorificatoare socialismului de tip moscovito-comunisto-securist. Este timpul înlăturării eminențelorlor cenușii din rândurile elitelor românești. Toate aceste speranțe se configurează cu fața la tinerimea română, garda de mâine a societății ce poate aduce biruința, și o poate apăra spre consolidare. Cu ocazia deschiderii Școlii de vară Leaders România 2012, când împlinindu-se cinci
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
spusese înainte să mă urc în tren: „ Mamă, ia-mă cu tine, te rog! Nu mai vreau să stau aici. Vreau să merg cu tine...” I-am promis că voi face asta data viitoare... Timpul a trecut ca o umbră cenușie, lăsând în urmă tăcerea atâtor zboruri care n-au cunoscut aerul tare al munților. Dincolo de orizont, aud vuietul alb al valurilor lovite de țărmuri, aud plânsul celui ce m-a pierdut în negura timpului. „Veghează-i , Doamne, nașterea gândurilor, în
VINO, DOAMNE, SĂ VEZI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 898 din 16 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363534_a_364863]
-
era încântător în jurul nostru. Mai încolo zărim niște urme de lăbuțe de vulpe în zăpadă. Semănau întrucâtva cu cele ale unui câine, doar că erau cu mult mai mici. - Uite și un iepure! strig eu Corinei, arătându-i o siluetă cenușie căznindu-se să facă salturi prin zăpada pufoasă spre poiana din vale, de lângă pădure. - Vai, sărăcuțul de el! Ce anevoie sare prin zăpadă!... - Hai să-l prindem, vrei? o îndemn eu pe Corina. - Glumești, tată? Ce, chiar așa de ușor
DIAMANTE ÎN ZĂPADĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363558_a_364887]
-
atât de mare Este-n fierbere mereu, în continuă transformare. Stilul de viață al oamenilor se schimbă (cu mai multe sau mai puține carențe) Și astfel apar tot mai multe și mai noi dependențe. TEHNOLOGIA (patima lumii moderne, fără aspecte cenușii, neinteresante,terne) • Este la modă să fii în pas cu tehnologia Nu poți? Este strigător la cer să nu știi să folosești internetul, Maria! • Cu jocurile on-line care fac furori, nu ești la curent? Îmi pare rău ești plafonat, depășit
OAMENI ȘI VICII de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362264_a_363593]
-
Acasa > Poezie > Imagini > AMIAZĂ DE MAI Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1603 din 22 mai 2015 Toate Articolele Autorului E noapte sau zi, Seninul se luptă cu negrul pustiu. E zâmbet de cer umbrit, cenușiu... E zi sau e noapte? Se-ngână colbul cu umedul nor, Se-nșiră pământul sub geamătul lor, Șuieră vântul în șoapte... Ascund ziua de noapte... Fantastic spectacol în luna lui mai Înger și demon se bat pentru Rai E noaptea
AMIAZĂ DE MAI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362346_a_363675]
-
obținerea specialiștilor și condamnabilă ușurință cu care ei sunt lăsați de autorități să plece în străinătate, astfel ca țările bogate (vestice) să devină și mai bogate, iar românii tot mai săraci. Deși se știe prea bine că pământul și materia cenușie reprezintă cele două locomotive de mare forță care trag națiunile moderne înspre prosperitate, iată că România își permite să le folosească doar din când în când și numai pentru manevre. De unde se vede limpede că lucrurile pe aceste meleaguri nu
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
prof. Monica Lungu), de la Liceul „Gh. Șincaiˮ, care a interpretat o suită de colinde, fiind răsplătit de aplauzele entuziaste ale asistenței. Poeții Alin Cucuruzan și Ovidiu Vasile (un tandem binecunoscut clujenilor) și-au lansat cele mai noi volume de versuri, „Cenușiu imaculatˮ, respectiv „Cu patria pe tavăˮ. I-a prezentat Antonia Bodea, care a afirmat că ei scriu „o poezie matură, profundă, expresionistă, de meditație filosoficăˮ, poezia patriotică fiind punctul de convergență al creației celor doi. I. Patca a afirmat că
LIGA SCRIITORILOR LA FINAL DE 2016 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362495_a_363824]
-
ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Prin nisipuri amare și uitări Durerile îmi inundau memoria îmbâcsita Cu umbrele unui vis bizantin ... Creierul găurit de așchiile trădării Își rostogolea căderea în destin . Ziua își apunea genele în gânduri străine, Când în unde cenușii și agitate Când fericirea își stingea lumină , Trasata de cercurile grii . Trebuia să purtăm grijă ramelor Ce ne-au încadrat în același pătrat ... Fără să ne clătinam frunțile răvășite În privirile albe, cu genele uzate de lacrimi . A încremenit între
PRIN NISIPURI AMARE SI UITARI de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362535_a_363864]
-
-Să-ți stâmpăr aș vrea aleanul, Nu te vreau înlăcrimata ! -S-a scurs vremea dragă față, Ne-om vedea sigur la anul! 92.Poem simplu Seară piticii se întorc de la munca Triști sau veseli după cum Ziua a fost mai albă sau mai cenușie. Piticii se întorc în grup; Piticul mare, în frunte, Urmează al doilea pitic, Apoi al treilea pitic, Al patrulea pitic, Al cincilea pitic, Al șaselea pitic, Al șaptelea pitic. În pragul casei îi așteaptă Albă că Zăpadă, Frumoasa ! Intra în
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
când îi vin idei, ochii îi strălucesc. E un maniac al ordinei, lucrează metodic și cam păcătuiește prin vanitate. Posedă un ceas de buzunar mare și demodat care-i asigură puctualitatea. Când vrea să descopere ceva, se folosește de „celulele cenușii”! Ați ghicit despre cine e vorba? Despre detectivul belgian, Hercule Poirot, din romanele Agathei Christie. Ce combinație amuzantă de nume, Hercule, viteazul mitologic care a reușit prin forța sa fizică să execute cele zece munci, asociat cu “Poirot” care înseamnă
POIROT – UN PERSONAJ FASCINANT de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361071_a_362400]
-
venea cu un număr mai mare ori cu un kil mai mult fusese înalt se vedea pe negura nopții ce se putea scufunda acolo în vreme de dor ducea luna în raniță după mesteceni când fuma zburau rațe cu guler cenușiu până unde putea marea să cuprindă cu ochiul era evident după despărțitura în silabe a degetelor că a fost mai subțire cu o femeie dezvelise acest luminiș până la poala oftatul ei dacă aplecai urechea îl auzeai când șoptea arunca codițele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
probat-o îmi venea cu un număr mai mare ori cu un kil mai multfusese înalt se vedea pe negura nopții ce se putea scufunda acoloîn vreme de dor ducea luna în raniță după mesteceni când fumazburau rațe cu guler cenușiu până unde putea marea să cuprindăcu ochiulera evident după despărțitura în silabe a degetelorcă a fost mai subțire cu o femeie dezvelise acest luminișpână la poala oftatul ei dacă aplecai urecheaîl auzeaicând șoptea arunca codițele cuvintelor ca niște sâmburi de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
chiar poeta însăși: “Un nume doar murmura pentru sine Alejandra / în 1956, anul când eu am fost concepută. Patruzeci / de ani mai târziu citesc numele în / minuscule alejandra , / în gura celui care a stăpânit moartea precum fetița ce / sub vânturi cenușii așteaptă celălalt țărm, și scrie: / “dedesubt sunt eu / alejandra”. (I) Legătura tainică dintre cele două personaje, unul real și altul fictiv este atât de puternică încât adeseori ele se confundă: “Alături de ea alta, înamorată de negură, zice că nu crede
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
lumina înăuntru” (III). Citându-și misteriosul personaj, Rosa Lentini creează cadrul desfășurării experienței cruciale prin care trece, nu fără a-și lua măsuri de precauție: Tăcerea ți-a luat în stăpânire poarta / șanțul și golul. Cineva trece / ca un lup cenușiu în noapte / cu puii săi jupuiți / în timp ce moartea îi cioplește oasele / ca pe niște sculpturi, ca pe niște flaute. / Tăcerea-i de argint, muzica / de diamant și moartea nu e / un pumnal de aur” (III). Excelentă metaforă a morții! În cadrul
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
imitatoare ale imaginarului. Este o vagă impresie a profanului că această ființare nu este împlinită; atâta timp cât creierul perpetuu inițiat a concentra difuzia, într-un plan nemărginit al gândirii literatului, s-a îndestulat cu imagini văzute sau citite iar prin materia cenușie a creat, în noi dimensiuni existențiale, prezentul imaginar. Stafiizarea o accept ca un termen nou în definirea a ceea aș dori să însemne desprinderea eului de trupul care rămâne lipsit de umbră pe pământ, alburiul care se zbate între ceea ce
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
limiteze scârbavnicele pofte sodomice în contra artei. El nu dă valoare creației din neputință, pentru că viața lui, lipsită de importanța timpului viitor, e nonvaloare. Este un consumator al prezentului și un îngrășământ împuținat al teluricului veșnic, distrus odată cu pierderea umbrei sale cenușii: Dihănii negre / ne adulmecă din urmă / și blânde mâncă țărna / unde am călcat și unde am stat. Cât de mult mi-aș fi dorit să fi trăit într-o lume a luminii și a zâmbetului, să fi avut puterea înălțării
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
cerului porți Să intre cohorta de îngeri și sfinți Schingiuiți și flămânzi, umiliți și cuminți, Cu ochi mari de lumini în orbite de morți, Cu fețele supte, cu oasele rupte, Cu urme de cizme pe piepturi strivite, Sub asprele zeghi cenușii, zdrențuite. Deschide-le, Doamne, și ultima ușă. În prag lepăda-vor trupul lor de cenușă Și vor intra ca un abur cu un nimb de lumini, Fără răni sângerânde, fără urme de spini. Ascultă-i, Părinte, eternule Domn, Și dă-
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
Guvernul, era concluzia la știre, ar putea lua drept punct de reper, în evaluarea „coșului zilnic” mărunțișul din poala ne(fericitei) femei. O, tempora! • Se fac demersuri pentru botezarea liceului din Rucăr. Nașul râvnit? VICTOR SLĂVESCU, fiu al locului, eminența cenușie a științei finanțiste românești din perioada interbelică. Poate de la botez să ne vină mândria de-a fi rucăreni. Că n-am fost oricine și nici preș în spiritualitatea și știința românească. Judecând lucrurile post-factum, gestul, diligențele au rămas încremenite în
SATUL MEU ÎN TIMPURILE DIN URMĂ, CU BUNE ŞI RELE !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360848_a_362177]
-
franțuzească colorată, ornată cu modele demne de copiat; veranda conacului, din care intri într-un antreu cu miros de istorie; acoperișul în stil brâncovenesc, cu lucarne mari, prin care ziua de afară pătrunde în podul imens, luminând păianjenii veacurilor, lăcașurile cenușii muncite cu greu de viespile veninoase, bufnițele orbecăinde aciuate de-a lungul anilor, care ies noaptea, înghețând împrejurul cu luminile reci ale ochilor imenși; iar din când în când o cucuvea cântă a reîntoarcere din moarte a vreunui apropiat al
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]