7,540 matches
-
este absolută, fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale, legiuitorul trebuind să dozeze folosirea mijloacelor penale în funcție de valoarea socială ocrotită, cu privire la noul criteriu introdus, “ opinie ori apartenență politică“, autorii sesizării susțin că acesta constituie o cenzură a libertății de exprimare, interzisă expres de Constituție. Mai mult, art. 30 alin. (7) din Legea fundamentală stabilește criteriile care circumscriu inviolabilitatea libertății de exprimare, criteriul „opinie ori apartenență politică“, introdus prin legea supusă controlului de constituționalitate neregăsindu-se printre
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
legea penală a unui criteriu față de care să se considere că incitarea la ură, violență și discriminare ar constitui infracțiune, precum cel al opiniei ori apartenenței politice, „conduce la o adăugare nepermisă de Constituție, de natură a aduce o cenzură dreptului la liberă exprimare“. ... 18. O altă critică de neconstituționalitate vizează faptul că sintagma „opinie ori apartenență politică“ aduce atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), în componenta sa referitoare la principiul previzibilității și clarității normelor, astfel
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
orice mijloace, la violență, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criteriul opiniei ori apartenenței politice nu poate fi calificată drept o cenzură a libertății de exprimare, ci, dimpotrivă, este menită să garanteze la nivel infraconstituțional protecția pe care Legea fundamentală o consacră acestei libertăți. Incitarea la violență, ură sau discriminare pe motiv de opinie politică se circumscrie limitelor constituționale ale libertății de
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este, în parte, întemeiată. Astfel, în ceea ce privește dispozițiile art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, consideră că acestea creează un dezechilibru evident, deoarece petentul nu are posibilitatea de a supune cenzurii unui judecător condițiile și consecințele unei soluții de natură a afecta drepturile sale. Referitor la prevederile art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală, se arată că „această excepție nu are legătură cu prezenta cauză“. ... 7. Potrivit prevederilor art.
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256914]
-
primirea acesteia de către organul competent. ... 15. Așa fiind, Curtea nu a reținut critica referitoare la îngrădirea accesului la justiție, deoarece, odată rezolvată de către procuror, în condițiile art. 327 din Codul de procedură penală, cauza penală este/poate fi supusă cenzurii judecătorului de cameră preliminară - în funcție de soluția procurorului -, astfel că partea interesată are posibilitatea de a critica inclusiv acele acte ale procurorului care au fundamentat soluția dispusă de către acesta din urmă. Astfel, atunci când procurorul emite rechizitoriul prin
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256914]
-
sau vătămate și numai în anumite condiții restrictive temporale; executorul judecătoresc nu poate fi expus unei eventuale sancțiuni disciplinare, în condițiile în care actele de executare sunt valide ca efect al neintervenției părții interesate în planul raporturilor execuționale susceptibile de cenzură din partea instanțelor de executare. Existența încheierii de încuviințare a executării silite este obligatorie pentru executorul judecătoresc și, în consecință, în egală măsură îl protejează de eventualele critici ce îi pot fi aduse activității acestuia din perspectiva verificării sau nu
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
perspectiva verificării sau nu a aspectelor ce intră în sfera de competență a instanțelor de executare. În concluzie, aspectele ce țin de fondul raportului juridic execuțional nu pot forma obiect al controlului profesional exercitat asupra executorului judecătoresc, acestea fiind supuse cenzurii exclusive realizate de instanța de executare. Chiar neuzarea de mijlocul procedural al contestației la executare sau uzarea de acest mijloc procedural și respingerea acestuia din orice motive nu pot determina răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc pentru presupuse neregularități circumscrise raportului
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
motivată de constatare a neregularității actului de sesizare. Această concluzie este susținută și de interpretarea teleologică a dispozițiilor ce reglementează verificarea actului de sesizare în camera preliminară, având în vedere că rechizitoriul a fost întocmit și comunicat inculpaților, fiind supus cenzurii atât pe baza cererilor și excepțiilor invocate de către persoanele trimise în judecată, cât și a excepțiilor invocate din oficiu de către judecător. În plus, nu trebuie omis faptul că procedura prevăzută de art. 345 alin. (2) și (3) din
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
unei inițiative procesuale proprii a acestui organ judiciar. O atare activitate procesuală intervine exclusiv la solicitarea judecătorului de cameră preliminară, se desfășoară în limitele strict trasate prin încheierea intermediară de soluționare a cererilor și excepțiilor și este supusă, în fine, cenzurii de legalitate a aceluiași judecător. În condițiile în care legiuitorul a înțeles să atribuie organului judiciar prevăzut de art. 54 din Codul de procedură penală competența exclusivă de a verifica legalitatea trimiterii în judecată și de a solicita, atunci când
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
ierarhic superior, cu unica deosebire că dreptul acestuia de a verifica, în genere, legalitatea și temeinicia soluțiilor dispuse de procurorii ierarhic inferiori este convertit, în cazul rechizitoriului, într-o veritabilă obligație procesuală, a cărei îndeplinire este supusă, la rândul său, cenzurii organului judiciar învestit în camera preliminară. În schimb, dispozițiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt integrate în titlul II al Părții speciale a legii procesual penale, rezervat camerei preliminare, ca etapă filtru distinctă a procesului penal
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
trebuie să guverneze sistemul legislativ al unui stat sunt astfel periclitate. ... 31. Curtea mai observă că, prin Decizia nr. 4 din 8 ianuarie 2009, precitată, a arătat - în mod corect - că hotărârile comisiilor județene de fond funciar pot fi supuse cenzurii instanței de judecată, prin formularea unei plângeri la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, potrivit dispozițiilor art. 53 alin. (2) din același act normativ. Această remarcă nu sprijină, însă, ideea naturii administrativ-jurisdicționale a comisiilor județene. În respectul
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
iunie 1981, pronunțată în Cauza Le Compte, van Leuven și de Meyere împotriva Belgiei, paragraful 51). Însă, acestea nu îndeplinesc cerințele unei instanțe independente și imparțiale în sensul art. 6 paragraful 1 din Convenție, astfel încât hotărârile acestora trebuie supuse cenzurii instanțelor judecătorești; numai în acest fel sunt îndeplinite cerințele constituționale și convenționale referitoare la dreptul la un proces echitabil (a se vedea, în acest sens, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 9 ianuarie 2013, pronunțată în
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
poate depăși 6 zile de la depunerea acesteia, înștiințând Guvernul asupra datei stabilite. (2) Președintele Senatului nu va supune dezbaterii moțiunile simple care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la art. 170 și nici pe cele care vizează finalități specifice moțiunii de cenzură, prezentând Senatului motivele deciziei sale. (3) Moțiunile simple privind probleme de politică externă se supun dezbaterii numai însoțite de avizul Comisiei pentru politică externă și cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. Această condiție trebuie îndeplinită în termen de 3 zile de
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
exercitării credințelor religioase sub nicio formă. Învederează că libertatea credințelor religioase consacrată în Constituție implică și exercitarea cultului, deoarece cultul este o manifestare exterioară a libertății credințelor religioase, iar lipsa sau limitarea acestei manifestări ar însemna că s-ar admite cenzura credințelor religioase din partea statului. În acest sens invocă atât art. 9 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cât și jurisprudența Curții Constituționale prin Decizia nr. 27 din 19 ianuarie 2017 și Decizia nr.
DECIZIA nr. 49 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257875]
-
ofertantul declarat câștigător de către Comisia de evaluare (art. 204 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006). Nu a fost identificată nicio dispoziție legală care să prevadă posibilitatea președintelui Consiliului Județean de a evalua, aprecia, verifica sau cenzura în vreun fel modalitatea de lucru, aprecierile, constatările, concluziile Comisiei de evaluare sau actele emise de către această comisie, ori atribuții de control ale președintelui în alte etape ale procedurii. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a reținut
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
în privința sumelor stabilite cu titlu de penalități de întârziere, prin interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 30 alin. (5) din Legea nr. 51/1995 și ale art. 124 din Statutul profesiei de avocat. ... 51. Apelul declarat împotriva încheierii primei instanțe supune cenzurii în controlul judiciar tocmai această soluție și interpretarea dată de judecătorul fondului normelor de drept cu caracter special cuprinse în Legea nr. 51/1995 și în Statutul profesiei de avocat, prin care se atribuie valoare de titlu executoriu contractului de asistență
DECIZIA nr. 71 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262199]
-
poate depăși 6 zile de la depunerea acesteia, înștiințând Guvernul asupra datei stabilite. (2) Președintele Senatului nu va supune dezbaterii moțiunile simple care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la art. 170 și nici pe cele care vizează finalități specifice moțiunii de cenzură, prezentând Senatului motivele deciziei sale. (3) Moțiunile simple privind probleme de politică externă se supun dezbaterii numai însoțite de avizul Comisiei pentru politică externă și cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. Această condiție trebuie îndeplinită în termen de 3 zile de
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
sunt de natură să limiteze drepturile procesuale ale magistraților vizați, pentru argumentele care urmează. ... 17. Inadmisibilitatea cererilor de intervenție accesorie în procedura disciplinară, prevăzută de art. 49 alin. (5) din legea criticată, conduce la aberații procedurale în fața instanței de cenzură competente, și anume Înalta Curte de Casație și Justiție, care judecă acțiunea disciplinară potrivit dreptului comun, încălcându-se, astfel, art. 1 alin. (3), art. 20 alin. (2), art. 21 alin. (2) și art. 124 alin. (3) din Constituție. Or, inadmisibilitatea
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
19. Totodată, textul art. 49 alin. (8) din legea criticată, potrivit căruia toate motivele de nulitate a acțiunii disciplinare se invocă, sub sancțiunea decăderii, la primul termen de judecată cu procedura completă, conduce la aberații procedurale în fața instanței de cenzură competente - Înalta Curte de Casație și Justiție -, care judecă potrivit dreptului comun recursul [devolutiv, conform art. 51 alin. (14) din legea criticată]. Prin faptul că motivele de nulitate (absolută sau relativă) se invocă doar până la primul termen de judecată
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
a acțiunii disciplinare cuprinse în lege, „în măsura în care nu sunt incompatibile“ cu această procedură. ... 53. În ceea ce privește susținerea că inadmisibilitatea cererilor de intervenție accesorie în procedura disciplinară ar conduce la aberații procedurale în fața instanței de cenzură competente, se arată că norma criticată are ca obiect de reglementare procedura disciplinară în fața secțiilor CSM, iar nu regimul căii de atac a recursului împotriva hotărârii de sancționare disciplinară, care rămâne supus prevederilor art. 51 din lege și Codului
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
la criticile de neconstituționalitate privind procedura aplicabilă în materie disciplinară, autorii sesizării susțin că dispozițiile art. 49 alin. (5) din legea criticată, care prevăd inadmisibilitatea cererilor de intervenție accesorie în procedura disciplinară, conduc la aberații procedurale în fața instanței de cenzură competente, și anume ÎCCJ, care judecă acțiunea disciplinară potrivit dreptului comun, încălcându-se, astfel, art. 1 alin. (3), art. 20 alin. (2), art. 21 alin. (2) și art. 124 alin. (3) din Constituție, deoarece, spre exemplu, asociațiile profesionale ale judecătorilor
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
unor membri, astfel că cererea de recuzare nu ar putea fi soluționată de secție, într-o altă compunere. ... 114. Autorii sesizării de neconstituționalitate susțin că art. 49 alin. (8) din legea criticată conduce la aberații procedurale în fața instanței de cenzură competente - ÎCCJ, care judecă potrivit dreptului comun recursul, încălcându-se regulile aplicabile celor două categorii de nulități, prevăzute de art. 178 din Codul de procedură civilă. ... 115. Potrivit art. 49 alin. (8) din legea criticată, „Toate motivele de nulitate a
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
erorilor de procedură (error in procedendo). În aceste condiții, în cazul în care instanța de apel a analizat toate legile penale succesive și a identificat legea penală mai favorabilă, ca fiind legea veche, stabilirea acesteia nu poate face obiect de cenzură în calea extraordinară de atac a contestației în anulare întrucât o interpretare contrară ar însemna transformarea contestației în anulare, ca și cale extraordinară de atac, într-un apel deghizat, permițându-se, contrar legii, pronunțarea unei soluții diametral opuse, exclusiv pe
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
cauze de încetare a procesului penal constituie o eroare de procedură, potrivit art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, sau dacă aceasta reprezintă o eroare de judecată, iar stabilirea legii penale mai favorabile nu poate face obiect de cenzură în calea extraordinară de atac a contestației în anulare întrucât nu se încadrează în niciunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 426 din Codul de procedură penală. Astfel cum s-a menționat mai sus, chestiunea de drept
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
Deputații Opoziției vor aplica modelul folosit de PDL și aliații săi la ultima moțiune de cenzură, pentru a vedea dacă Puterea riscă să-l trimită pe Dan Păsat în brațele DNA. Astfel, deputații USL vor fi în sală, pentru a asigura cvorumul, dar nu vor părăsi băncile în timpul votului, ne-a declarat Nicolae Bănicioiu. Motivul: deputații
Cum va vota Opoziţia după modelul Puterii în cazul pedelistului Păsat () [Corola-journal/Journalistic/49122_a_50447]