2,130 matches
-
este un document istoric și... caracterologic, dar, în primul rând, o lectură antrenantă, un text scris cu vervă satirică, ironia și calamburul colorând pagina prin care debutantului din 1971 i se îngăduie, în fine, să respire! ( Atunci i s-a cenzurat placheta de versuri începând chiar cu titlul: Îngăduiți mi să respir !) Ultimul titlu citat (Capăt de linie) trimite la una din obsesiile tematice ale autorului de „romanțuri”: călătoria, trenul și gările. Explicații s-ar găsi în zona biograficului și a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
se votează ce se propune și se propune ce se hotărăște!), libertatea cuvântului (cu condiția să nu ieși din textul „cuvântărilor” mult-iubitului conducător), libera manifestare a credinței religioase („agrementată” cu demolarea bisericilor și persecutarea unor culte), libertatea presei (condusă și cenzurată de politruci cu experiență, „căliți în focul luptei de clasă”), dreptul la asociere (în sindicate conduse de partidul comunist), dreptul la învățătură (în școala transformată în labo118 rator de formare a „omului nou”, de îndoctrinare și propagandă, cu exerciții zilnice
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
literar foarte accidentat. O dovedesc din plin cele câteva culegeri de versuri publicate între anii 1971-1984. După 1989, poetul ironic si sentimental se regăsește și în proză, scrisă ca un fel de exercițiu de 178 purificare. Cel care și-a cenzurat zburdălnicia fanteziei și galopul ironiei o ia acum de-a dreptul pe „câmpia libertății” din Islazul visului (nu-i așa? - național!), simțindu-se, în fine, liber să depună mărturie. Nu în fața istoriei (care poet realist-socialist o fi clamat această infatuată
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
este un document istoric și... caracterologic, dar, în primul rând, o lectură antrenantă, un text scris cu vervă satirică, ironia și calamburul colorând pagina prin care debutantului din 1971 i se îngăduie, în fine, să respire! ( Atunci i s-a cenzurat placheta de versuri începând chiar cu titlul: Îngăduiți mi să respir !) Ultimul titlu citat (Capăt de linie) trimite la una din obsesiile tematice ale autorului de „romanțuri”: călătoria, trenul și gările. Explicații s-ar găsi în zona biograficului și a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și să folosim diferențele pentru a ne apropia, de fapt, și pentru a ne dezvolta, de ce nu ?! - Suntem în plin domeniu al comunicării, vorbim acum despre comunicare, în general, și revin la perioada de dinainte de ’90 când comunicarea noastră era cenzurată, autocenzurată; aveam mari probleme la nivel de exprimare orală a tinerilor, a oamenilor... Ceea ce a trebuit noi să recuperăm la nivel de comunicare în acești ani de democratizare a societății românești a fost tocmai curajul vorbitorului de a exprima propriile
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
atunci când estetismul primează și se simte nevoia unei poetizări, unei coregrafieri gestuale. În rest, concentrarea corpurilor pe reacții spontane, care alternează agresivitatea cu entertainment-ul, funcționează foarte bine. „Apropierea prea aproape“, vampirizarea spațiului pot produce alienare. Și dependență. Și violență. Pot cenzura orice impuls și pot pune în pericol orice tentativă de eliberare. În spațiul imploziv pe care cabina îl propune, între pereții sonorizați, mânjiți de degetele care îi amprentează, Carmen Coțofană, Mihaela Dancs și Adrian Stoian sunt urme care se șterg
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
pe el facultatea, ca și pe mine, nu l-a învățat mai nimic. Chiar de la început, ei și-au propus doar să facă muzică, atât. Doar muzică pe care și-ar dori s-o asculte. Din cauza asta, inevitabil, au fost cenzurați de nenumărate ori. Cuvintele lor au fost prea grele pentru majoritatea. Mi s-a părut natural să fac lansarea primului meu roman, Pizdeț, cu ei. Și am simțit fiecare album Luna Amară de parcă ar fi al meu. Mi s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
În interiorul căruia diferența specifică Între evenimente e accentuată prin diferite lăsări sau ridicări ale elementelor componente. Umorul e contrapunctul pe care regizorul știe exact În ce situație de tensiune sau totală relaxare (scena În care Eduard al III-lea Își „cenzurează“ poetul) să-l introducă. Eduard al III-lea e un spectacol etic și politic. Un spectacol În care respectarea publică a cuvântului dă peste nas ipocriziei, iar nerespectarea Împinge lama de cuțit În gât. Lui Ion Caramitru Îi reușește foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
familia Brătianu și de ascensiunea nazistă și evenimentele care au urmat în România după 1944. În plus, tatăl meu fiind critic literar (Nicolae Ciobanu), acasă am avut acces la o biblioteca bogată în romane și scrieri literare care nu practica cenzura împotriva anumitor scriitori români. Am încercat să pun cap la cap aceste cunoștințe cu propaganda practicată de presa și televiziunea anilor '80, care proslăveau realizările regimului communist și pe liderii lui. Era o contradicție evidentă între discursul oficial și sumbrele
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
privatizare. Este dificil de spus care metodă ar fi fost mai bună. Dar să nu uităm că nu există numai interese individuale, ci și interese de stat, comune, naționale. În Maestrul și Margareta a lui Mihail Bulgakov există o discuție, cenzurată în versiunea sovietică publicată în anii '60, în care demonii evaluează avantajele noului regim și se întreabă dacă oamenii s-au schimbat pentru că, în mod evident, ei nu se schimbaseră. Ca o paralelă la acea discuție, se poate spune că
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Paris și din provincie. Ziarele din capitală s-au repliat spre sudul Franței. II. Presa sub regimul de la Vichy în zona Sud 1. Regimul presei. Presa a fost cu stictețe supusă controlului autorităților de la Vichy. Prin intermediul serviciilor de informații care cenzura deja știrile și comentariile, ziarele primeau sfaturi și note de orientare. Acestea impuneau publicarea textului unor anumite articole (fixînd și detaliile pentru aranjarea pe prima pagină) și "consiliind" zi de zi dezvoltarea anumitor subiecte. Un bun exemplu pentru această propagandă
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
fi mai multe mijloace, pentru a lupta nu este decât unul, să lovești în adversar” Panait Istrati Pare un blestem pentru istoria, cultura și știința acestui popor tendința perenă de a-i fi orientat parcursul istoric, sau de a fi cenzurat prin imixtiuni, minimalizări sau chiar deturnări, gesturi din partea unora care de-a lungul timpului, vremelnic sau nu, și-au găsit adăpost pe aceste plaiuri binecuvântate de Dumnezeu și populate de un popor pașnic, primitor, dar veșnic aplecat cu fruntea în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a mai întâmplat în istoria noastră după 147, când cei care purtau stindardul bolșevismului pe teritoriul nostru național, ne rescriau istoria (Mihail Roller), ne siluiau limba (Alexandru Graur - alias Alter Grumberg Braurer), dirijau orientarea și critica literară (Zigu Or nea), cenzurau cultura (Leonte Răutualias Lev Oigenstein), ca să nu mai vorbim de orientarea ideologică a culturii (losif Chișinevschi - alias losif Roitman) și mulți alții ca ei. Sub acest aspect protocronismul anilor 70 ai secolului trecut, pe care-l dezavuează cu atâta insistență
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
trebuit să se restrîngă această libertate, iar tipografii și librarii să fie obligați să obțină brevete al căror număr rămînea limitat; dar era vorba și despre o măsură polițienească, nu numai de o organizare profesională. Imperiul, Restaurația, Monarhia din Iulie cenzurau cu ușurință publicațiile ostile politicii lor. Producția epocii este marcată de editarea numeroaselor opere complete, destinate reconstituirii bibliotecilor împrăștiate și formării bibliotecilor noilor burghezi; finanțarea era asigurată prin subscripție, sistem deja folosit de un secol. Aceste publicații importante rămînînd puțin
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
la poziția ambiguă a scriitorilor iluminiști care, desigur, trăiau într-o permanentă tensiune cu ordinea publică, dar beneficiau de o largă susținere în opinia publică și chiar în rândul multor guvernanți. Această situație ambiguă în care cenzura nu este tocmai cenzură de vreme ce opinia publică este în ansamblu defavorabilă cenzorilor, iar cărțile scapă de orice interdicții îi incită pe scriitori să se angajeze în această "pornografizare", care satisface deopotrivă instituția literară și pe consumatori. Stă dovadă, în literatură, fenomenul numit porno chic
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
rolul unei instanțe din Vâlcea. Nu pot da detalii. — Am înțeles. Simțiți o oarecare frustrare din cauză că unele cazuri durează foarte mult? — Acum există și o procedură penală care le permite părților să tergiverseze procesul penal, deși cererile lor pot fi cenzurate de judecător. Firește că îți dorești o hotărâre, oricare ar fi ea, deși nu e întotdeauna de condamnare; esențial este însă să se pronunțe cât mai rapid, fiindcă altul e mesajul. Dacă-l condamni după șapte ani, nu știu ce eficiență mai
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
care vedea în ea continuatoarea „Daciei literare“ căzută victimă cenzurii după doar două numere, îi dăduse informații lui Jean Vaillant să scrie opera La Roumanie. De altfel, se știa dinainte că la suprimare se va ajunge, din moment ce publicației îi fusese cenzurat chiar titlul, încă de la lansare. Așadar, cititorii nu au văzut niciodată o publicație pe al cărei frontispiciu scria „Propășirea“ - o aluzie mult prea periculoasă -, ci „Foaie pentru știință și literatură“. Dar cum cine trebuie să audă are totdeauna urechi, ironia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
acest tratat se aduce la îndeplinire, se opune acestui sentiment. Nu prea iubim ceea ce ne stingherește și ne umilește. Din acest motiv, cei doi Domni nu suferă, decât cu mult necaz, subjecțiunea lor către consulul care, la orice moment, îi cenzurează pentru proiectele lor și le impune voința Curții sale. Dar ei știu prin experiență că puterea care i-a ridicat poate să-i și răstoarne, și este firesc ca ei să caute să și-o facă favorabilă, simulând o afecțiune
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de conducere, în conformitate cu Statutele". (Arhivele Naționale Istorice Centrale, fond familial Brătianu, dosar 479/1934, fila 6, 9.) Discursul d-lui Gheorghe I. Brătianu în ședința Camerii de la 18 decembrie 1934 "Acest discurs n-a apărut întreg în ziarul "Mișcarea" fiind cenzurat. Domnule președinte, domnilor deputați, nu am intenția să răspund atacurilor ce ni s-au adus ieri de pe banca guvernului. Pentru lămurirea Adunării și a opiniei publice sunt, totuși, două chestiuni pe care trebuie să le ridic de la această tribună. S-
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
4, 2, 1. 556 Biblioteca Națională, Așezămintele I.C. Brătianu, Colecții Speciale, fond Saint Georges, dosar XIX/4, f. 50-52. 557 Ibidem. 558 Păstrat în Arhiva Ministerului Justiției, textul poartă notificarea "Acest discurs n-a apărut întreg în ziarul "Mișcarea" fiind cenzurat". Arhivele Ministerului de Justiție, București, fond Penal, dosar 10176, vol. 2, f. 1; "Mișcarea Noastră", Piatra Neamț, nr. 21, 2 ianuarie 1935, p. 4. 559 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 6/ 1935, f. 1. 560 Ibidem, f.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la noi. E o pierdere ireparabilă pentru cultura noastră, neobișnuită încă cu asemenea introspecții de profunzime, faptul că ea s-a întrerupt brusc. Abia părți disparate vor putea fi, oarecum, înlocuite de câteva dintre „engrame“ ori de unele dintre pasajele cenzurate din Romanul epistolar. Oricum, chiar și prin atâta câtă este, Autobiografia lui I. Negoițescu va marca, în mod sigur, maniera de a scrie proză subiectivă la noi. PREFAȚĂ Notă asupra ediției I. Negoițescu a transmis pe cale testamentară revistei Apostrof dreptul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
libertățile ce și le permiteau în secret fetițele acolo. Instruită la sursa cosmeticii apusene, era deja expertă în farduri și se boia și acasă, la Cluj, cu tot ce-i stătea la dispoziție în laboratorul maică-sii, care n-o cenzura câtuși de puțin. La recepțiile oferite de consul, cu risipă de luminație și tratație, aveam și noi, cei mici, partea noastră - eram destui, căci invitații își aduceau progeniturile, plasați într un salon special, la dispoziția puștimii. Perechea consulară nu întreținea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
operă de o originalitate totală, cu tot ce implica aceasta ca im pur, năuci tor și irezistibil. În schimb, un mare număr de scrieri în care se răsfață un verb transparent, fără prelun giri sau mistere, un verb supravegheat și cenzurat de nu se știe ce Inchiziție a clarității. Tirania gustului „Nu am destul răgaz pentru a avea bun-gust.“ Vorba aceasta, al cărei autor nu-l cunoaștem, depășește înțelesul unei simple vorbe de duh. Într-adevăr, bunul-gust este apa najul leneșilor
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
iezuiți și devine profesor de filozofie la Toulouse; Voltaire îi descoperă vocația literară și îl invită la Paris, unde are un succes efemer cu câteva tragedii și unde publică Povestiri morale; dobândește însă o celebritate europeană cu romanul Belizarie ă1767), cenzurat de Sorbona ca urmare a poziției tolerante a scriitorului, ostil fanatis mului religios, și cu poemul în proză Incașii sau Destrămarea imperiului peruvian ă1777), rechizitoriu împotriva sclaviei; colaborează la Enciclopedie cu articole privind literatura. Se impune posterității mai ales prin
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
denunțe vestul ca fiind ros de exploatare și decadență. În statele comuniste, cărțile care respingeau occidentul sunt imposibil de numărat, fiindcă orice text scris se folosea de această respingere, fie pentru a parveni social, fie ca mod de a păcăli cenzura și a putea așterne pe hârtie câteva adevăruri indirecte, fragile despre regimul comunist. Nenumărate poeme și romane erau plasate la Paris, Londra, Berlin, Viena, menționând clar locul tocmai pentru a abate atenția cenzorului de la ceea ce era de fapt o descriere
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]