33,474 matches
-
ne amintește că, îndată după căderea dinastiei Ceaușescu, soldată cu fondarea de partide politice, formația cu cea mai furioasă primire de către forțele restante ale unei Puteri numai pe jumătate izgonite a fost P.N.Ț., reînviat sub egida energicului supraviețuitor al cercului manist, Corneliu Coposu. Zece ani trecuți nu șterg într-atât urmele încât să nu ne amintim ferocele manevre prin care s-a încercat mai întâi jugularea acestei formații, ce-și adăugase și titulatura de Creștin Democrată, furtuna de defăimări, obscenul
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
Eu scriu, și în loc de lacrimi, îmi curg cuvinte. De trei zile, asta fac, scriu. Nu mi-e deloc ușor. Dar nu plîng. Fără lumea lui Vlad Mugur ne va fi greu să trăim. Asta știu sigur. Lumea boierilor se împuținează, cercul se strînge în jurul nostru și, dacă nu prețuim valorile și prietenia cît ne sînt prin preajmă, singurătatea ne bate la ușă. Seacă, aridă, umedă. Ca și moartea din spectacolul Hamlet al lui Vlad Mugur. Mincinosul, Livada de vișini, Doi gemeni
In memoriam Vlad Mugur: Toate drumurile duc la München by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15988_a_17313]
-
Ilany Kogan despre acest fenomen are ca fond un interes profund personal - și anume experiența dezrădăcinării din România, în urmă cu mai bine de patruzeci de ani (actualmente I.K. este psihanalistă în Israel. A devenit, se pare, o tradiție în cercurile psihanalitice românești, pentru Editura Trei îndeosebi, "recuperarea" psihanaliștilor străini cu rădăcini românești - a se vedea Roudinesco, Rosenberg, Kogan; ar fi interesantă din acest punct de vedere o explicitare a nevoii psihice autohtone pentru "repatriere" - beneficiile "repatriaților" fiind evidente). Determinantă pentru
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
în scrierile "acuzatului" se simte gheara leului și o originalitate puternică în care nu și-ar găsi loc adăugirile ingurgitate și toate atribuirile din scrisul altor condeieri. E sigur că prozatorul exilat a cunoscut multe povești și relatări auzite prin cercuri amicale din partea unor confrați în general mai vârstnici și cu experiență. Persoane cu veleități certe, dar în dificultate de a scrie, nu fiindcă n-ar fi fost libere, ci fiindcă puterea de pătrundere a talentului lor era mult mai redusă
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
a îndrăznit să tulbure tihna somnolentă a unui anumit loc, așa cum s-a întîmplat cu regretatul Ștefan Drăghici la Călărași, de a cărui dispariție PDSR-ul este responsabil moral din pricina panicii pe care a creat-o în rîndul celor din afara cercului clientelar, sau cu Gavrilă Țărmure din Bistrița, cum apologeții Cîntării României și-au mijit privirea și au început să-și ascută dinții pentru că forfota faptelor și pilda efortului le tulburau iremediabil echilibrul vegetării și al prostrației. N-a apucat bine
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]
-
ajuns repede la ceartă. A urmat un război îndelungat, care a ținut atât de mult încât cei care mai iau și astăzi parte la el au uitat de ce anume a început". Istorioara e specifică celor incluse de Jean-Claude Carrière în Cercul mincinoșilor (Povești filosofice din toată lumea) retipărit la Humanitas, noiembrie 2001 (prima ediție, 1999, a stârnit un foarte viu interes pentru scenaristul și dramaturgul care lucrase cu Bunuel, Milos Forman, Jean-Luc Godard, Peter Brook și care s-a revelat, în ultimul
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
a tuturor"... sau, cum spunea un clasic arab, Ibn al-Muqaffa, înțelepciunea e toată a lui Allah, meritul nostru fiind doar arta cu care înșiruim mărgăritarele). "Mincinoșii", povestitorii, vin mai ales din Orient (acolo e totul poveste, "chiar și istoria"), dar cercul lor (ascultătorii, cei care sperăm schimbare și iluminare, contribuind la reflectarea celor auzite) e alcătuit astăzi din apuseni. În satul global ne oprim din muncă pentru a asculta povești - avem nevoie de evadare, ori ne place să vorbim despre noi
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
nu știți cum să scăpați. Oferă libertatea individuală, stârnesc propria fantezie, răspuns pe măsura fiecăruia. "Suntem asemenea lui Balzac, care-l chema în ajutor pe Horace Bianchon, unul din personajele sale, singurul medic în care mai avea încredere". Jean-Claude Carrière, Cercul mincinoșilor. Povești filosofice din toată lumea. Traducere din franceză de Brândușa Prelipceanu. Ed. Humanitas, București, 2001. Povestiri de o sută de rânduri și o sută de lumi "Trebuie să scriu o sută de rânduri și nici un cuvânt în plus" scria Anton
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
embargou care îi ține departe de teatre pe unii dintre regizorii importanți sub pretextul sumelor mari pe care le solicită pentru o montare. E adevărat însă și că unii dintre regizorii-vrăjitori își fac vrăjile în gînd. S-a născut un cerc vicios, periculos, ale cărui efecte nu întîrzie să se înfățișeze în fondul și forma spectacolelor. Un disconfort psihic dă tîrcoale actorilor angajați într-o instituție de stat. Sînt locuri în care se vîră cu forța două sisteme diferite în aceeași
Vacarmul singurătății by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15632_a_16957]
-
se pot transforma în paranoia, resentiment, închidere ursuză în sine. În general, oamenii din Berlin nu sînt confruntaționali, evită orice prilej de dispută care-ar putea stîrni stînjeneală sau adversitate. Am întîlnit însă atitudinea aceasta peste tot în lume, iar cercurile românești civilizate nu fac excepție. Polemicile se poartă în presă și, din cîte am văzut, este de neconceput să fie purtate-n limbajul crud și pamfletar care infestează la noi chiar și unele reviste literare. Nu știu ce sau cum sînt germanii
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
de caniculă, executată cu rece detașare de către austriacul Ulrich Seidl, interesat de escaladarea violenței și agresiunii la o populație alienată din cauza saturării, a bunăstării în exces. Într-o proximă vecinătate geografică, la limita subzistenței își duc viața într-un adevărat cerc vicios membrii familiei din filmul slovacului Jan Cvitkovic Pîine și lapte/ Kruh in mleko. În pragul disperării, nereușind să obțină dreptul la muncă, se află și eroii din Țara nouă/Det Nya Landet de Geir Hansteen Jörgensten, un somalez și
Speranțele Salonicului by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15649_a_16974]
-
și din stereotipiile meșteșugului este vizibilă de la mare distanță. încercările de evadare către noi modalități de expresie, către foto și video sau către instalație, happening și performance, sînt tot mai evidente, dar ele nu se pot manifesta altfel decît în cercuri extrem de restrînse și aproape în conspirativitate. însă mutațiile care au loc în conștiința și în mentalitatea artiștilor tineri indică limpede faptul că romantismul și jocul cu idealitatea s-au erodat, că autonomia esteticului a devenit insuficientă și că în orizontul
Mișcările unei generații (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15661_a_16986]
-
că nu apar chiar atît de multe cîte am fi tentați să credem, mai ales dacă ne raportăm la numărul de locuitori. Apoi, multe sînt editate de Universități, de Institute, de Academii și n-au, adesea, decît o circulație în cerc închis. Cele mai cunoscute și mai temeinice parazitează cîte un mare cotidian. Extrem de puține își permit, chiar și acolo, ca R.l., să rămînă fidele prin ținuta lor intelectuală unui anumit public, fatalmente restrîns, și să trăiască din cît vînd. Nu
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
la sfârșitul anilor '60 în inima jazz-ului, în Statele Unite; trecând prin Germania, prin avatarurile complicate ale celui ce caută, ale celui ce se caută pe sine însuși, Iancsi produce o importantă imprimare discografică LP, "Identification", imprimare ce atrage atenția cercurilor profesioniste; s-a stabilit ulterior în Atlanta cu sprijinul celebrului publicist american al jazz-ului, cel care a fost Willis Conover. Pentru noi cei ce nu am avut prilejul de a-l fi audiat în ultima vreme, în ultimele decenii
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
petrece vacanțele studioase la Miorcani, moșia părintească din nordul Moldovei, unde află tihnă și mediul ideal de confort spiritual, pentru scris. Este un intelectual nu numai prin înzestrare genetică, dar și printr-o neobosită muncă de informare, acea lărgire a cercurilor ca într-o îndrăgită poezie a lui Rilke, din care, de altfel, Dinu Pillat a și tradus. Tânărul Pillat trăiește astfel în literatură, glosând-o și creând-o, desprins de materialitate, sfidând oboseala unei rase foarte vechi - cele patru veacuri
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
în care a elaborat acele valoroase studii, monografii și antologii ce-l situează printre cei mai însemnați istorici și critici literari ai celei de a patra generații postmaioresciene s-ar putea crede că firul vieții i se înnodase, într-un cerc de lucru specializat exact în centrul preocupărilor sale de literator, între colegi care-l prețuiau și într-o atmosferă de lucru mai descătușată decât în alte instituții de asemănătoare activități culturale. O fericită viață de familie, lângă soția sa Cornelia
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
Oprescu. Humanitas - seria Istorie, București, 2000, 400p. O lume de frînturi Nu se poate să vorbești despre Balcani și să-i ignori pe aromâni. Dar neșansa, poate, face ca aceștia să fie adesea uitați; se știu despre ei, în afara unui cerc restrîns de specialiști, doar puține lucruri, și asta în ciuda faptului că aromânii au fost subiectul a numeroase studii extrem de reușite. Haide, bre! e tot o carte despre aromâni, dar ea nu seamănă cu nimic din ceea ce s-a scris pînă
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
epigonii Simforozei (Revista Română, an II, ianuarie-martie 1942, p. 19-32). Apoi iar și iar în revistele teologice ca, de pildă, în Studii teologice, nr. 7-8, 1951). Pe lîngă toate acestea, atît la București, cît și la Sibiu, am citit în cercul cărturarilor noștri teologi, interpretarea mea cea nouă (pentru mulți uimitoare) a prigoanei lui Saul. Scumpe Dle Președinte, știu azi mult mai multe lucruri decît acum cincizeci de ani. Dar și azi, cînd vă scriu - 14 iulie 1953, știu mai mult
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
Sorescu cel din La lilieci și nu e deci de mirare că a avut succes peste hotare pentru că se știe că străinii se delectează cu exotismul nostru rural. Dar fapt e că proza are miez, subiectul seamănă cu acela din Cercul lui Sorescu, un țăran a văzut ceva și unii îl cred, alții nu. Și biruie bineînțeles cei care nu îl cred, dar biruie cumva mai puțin spectaculos decît în poem și Ioan Groșan se dovedește încă o dată învingător. Chiar și
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
este justificabilă doar tematic: este despre părinți. Despre părinți adevărați, nu cei "multiubiți" pe care i-a cîntat cu sîrg. Această antologie se încadrează perfect într-un spirit al vremii noastre. Se face din ce în ce mai simțită nevoia de a ieși din cercul strîmt și rece al literaturii. Să ieși în lume, să-ți cauți cititorii, să încerci să comunici. S-ar putea spune că poezia este "luată în serios", în această antologie. Petru Romoșan crede că poate "vinde" poezie, vrea să facă
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
Vartic și Sorana Coroamă, 1999) prezintă întreaga operă literară a poetului, prozatorului și dramaturgului Dominic Stanca (Cluj, 1 ianuarie 1926 - 26 iulie 1976, București), stabilind ordinea - reală și editorială - a creației sale. Acceptarea acestui scriitor ca "al patrulea poet" al "Cercului literar" s-a făcut oarecum pe nesimțite - vreau să zic: fără a fi consemnată ca atare de către lumea scriitoricească - la câtva timp după ce perioada de afirmare a grupului nostru (anii 1943-1945) trecuse -, adică la Cluj, în timpul ultimelor zvâcniri ale vieții
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
o sintagmă devenită clasică), o autohtonizare a tematicii poetice și, nu în ultimul rând ca importanță, o diversificare spectaculoasă de ordin lexical. Voi încerca să explic, pe rând, aceste trăsături caracteristice ale creației sale. La cei trei poeți "canonizați" ai "Cercului literar din Sibiu" (Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș și Ioanichie Olteanu) peisajul natural, ca fundal al desfășurării "actului liric și ca fundament al sensibilității poetice, poate fi definit ca impregnat de un decorativism pronunțat, ca o stilizare estetizantă, propriu fiecăruia
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
sunt nici figurile mitologice ale Antichității, nici siluetele misterioase ale unor burguri din Evul de Mijloc, nici personajele de extracție socială modestă, ci chiar profilurile reprezentative ale unei societăți românești identificabilă istoricește. Prin lirica sa, Dominic Stanca face ca poezia "Cercului literar" să evadeze din ceea ce aș numi "rezervația lingvistică" a unui vocabular "nobil", "clasicizat", cult și pretențios (poate chiar prețios aș zice), pe care-l foloseau Radu Stanca sau Doinaș, pentru a se afirma ca o arie extrem de diversificată lexical
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
din lirismul lui Dominic Stanca o expresie poetică marcată de o pecete extrem de personală, inconfundabilă, care-l distinge de cei trei confrați ai săi. Acesta ni se pare a fi sporul de modernitate pe care autorul "Vesperalelor" îl implantează în "Cercul literar". Confrații săi n-au beneficiat niciodată de un asemenea amestec particular de ironie, de detașare lucidă sau angajament sentimental, de această triplă inserție în identitatea națională: în lexic, în istorie, în peisajul natural. În plus, Dominic Stanca scrie o
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
Există, fără îndoială, un pronunțat tradiționalism în lirica lui, dar acesta este supravegheat tot timpul de un ochi calofil. Pentru cei ce l-au cunoscut personal pe omul Dominic Stanca aceste calități nu-i uimesc nicidecum. Dominic a adus în cercul prietenilor săi aceeași fervoare a amiciției. Dar el i-a adăugat un umor tipic ardelenesc, o sfătoșenie plină de haz, o atenție îndreptată fără cruțare spre detaliul amuzant. Beneficiind de o vastă cultură clasică - pe care, nu știu de ce, nu
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]