46,651 matches
-
Constantin Țoiu Impertinent, agresiv că un infirm. Un individ pe care-l cheamă Juan,... scriitor din Argentina. Un handicapat, un infirm orgolios, foarte dușmănos, cu care încep să mă cert intr-o engleza șubredă, ca și a lui. Profesoară noastră de la Writting-Programm stă și ne ascultă cum ne duelam noi în engleză noastră
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
folosesc și eu ceva mai tîrziu prefăcîndu-mă cînd erau mai mulți americani de față, si se făcea impresie, milionari mai mult, dornici să afle tot așa, "cum arata niște scriitori comuniști". Fumam trabuce, havane, si un milionar pe care-l chema Peter pe numele mic m-a întrebat de unde am eu havane, ca în America nu se găsesc fiind oprite, cenzurate, mă rog, Cuba, embargoul... Îi spun că le-am adus din țară, iar Peter mă întreabă cît fac acolo, si
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
și i-am oferit o havana, atît de jinduita de toți, în ciuda interdicției naționale, ori tocmai de aceea... M-a refuzat. Pe urma Peter s-a aplecat la urechea celuilalt și i-a spus ceva. Al doilea, pe care îl chema Willy, ascultase cu multă luare aminte explicația, ce-o fi fost, pe urmă se apropiase de mine și, prin semne mai mult, mă făcuse să pricep că ar fi vrut și el una, o havana, s-o vadă, s-o
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
curte: mama lui Mardare e o curva mare! Auzise el, pe undeva... Ce-i da prin cap lui Fredi? Se înfige în fața ăluia și-i zbiară în ureche: - Nu-i adevărat! Cea mai mare curva e mama mea! Tovarășa o cheamă pe mama lui Fredi la grădiniță, îi spune și aia ridică din umeri. - Fredi, ia hai încoace! Fredi vine, maică-sa îl mîngîie pe cap și am auzit-o cu urechile mele: - Asa puiule, Mama e întotdeauna prima! Am lăsat
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
că tot n-aveam ce face și așteptăm Iepurașul, daca nu s-ar fi apucat să ofteze. Știți cum ofta? Ofta așa, rar, îmbunata și tihnit, ca atunci cînd mă apucăm să-mi fac gamele la vioară, fără să mă cheme nimeni și ea intra în camera ca să mă mîngîie pe par. Mă înnebunea moșu^ Cretu. Cînd îmi era lumea mai dragă și alții băteau hapucu^, atunci venea el cu scripca, la lecții. Minge nu există decît la Avîntul Cîmpulung; umpleai
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
în talie". Deși așa trebuie să li se fi părut, la început, si personajelor românului Asfalt (Editură Albatros, 1998) al lui Horia Pătrașcu, cei cinci muncitori (patru bărbați și o femeie, purtând toți nume biblice - Ion, Luca, Matei, Marcu, Maria), chemați să repare o conductă de gaze în Piață Română. Cei patru evangheliști de circumstanță (care rămân, în final, doar... doi, Luca dovedindu-se a fi securistul, teroristul, întruchipare a diavolului care o pângărește pe Maria, iar Ion fiind lovit de
În oras se întâmplă ceva... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18025_a_19350]
-
groapă gunoaielor//mînia mi-a stat bolovan căpătîi/ și răbdarea/ lăsînd să mai treacă un lustru, să dea/ minții patina și lustru. a-nvins/ liubovia/ pe cînd silabisea în cenușii facsimile/ ceea ce pentru altul a fost/ urlet pur (...) te-am chemat din străfunduri/ din puterea arcanelor. purtînd noaptea în cîrcă/ și crimă/ că un abces care se coace și sparge./ Puah!// încoronați și desculți să încercăm travestiul/ Desfrînata și Magul/ trași prin inele de flăcări// arghirofili/ încercînd între dinți plumbuiții talanți
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
cînd puțini dintre critici mai prețuiau studiul istoric. Lucrurile n-au stat așa dintotdeauna. Cînd eram noi studenți și îndată după aceea, cu exact un deceniu înainte de vogă structuralismului francez în România, profesorii noștri erau intens preocupați de ceea ce se chema periodizarea istoriei literaturii. Ce înseamna periodizare abia dacă se mai știe astăzi și e bine să adaug că nici ieri, cînd noi am ieșit de pe băncile facultății. Entuziasmul profesorilor noștri nu l-am împărtășit deloc. Altele ne atrăgeau pe noi
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]
-
scrisori a mamei, încît aceasta a revenit în stăruința ei după bani. Dar, în 1923, învățată fiind, Ludovica l-a vizitat, la București, pe fiul ei mai mare, realizîndu-se, poate, necesarele concilieri. Însă, în aceeași scrisoare din martie 1923, îl chema pe Liviu la Cluj pentru a o ajuta să-și găsească altă locuința. Nu s-a dus la Cluj. Dar Liviu îi scria mamei, în acel an 1923, că s-ar angaja să-i acorde 200 lei lunar, cu restul
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
în țară în 1982, se dedică în exclusivitate literaturii. Poate fi văzut adesea scriind în faimoasa cafenea ăMerbeyéă de pe muntele Tibidabo, pe ferestrele căreia poate fi admirată o superbă vedere panoramica a orașului. 3) Eixample (cât.) sau Ensanche (cast.) se cheamă Barcelona nouă, construită după dărâmarea zidurilor medievale ale orașului (1854), după un plan urbanistic de ăextindere a propus de Ildefonso Cerdà. 4) Următoarea anecdota este semnificativă pentru mentalitatea ălumii bunea din Barcelona de Belle Époque: În loja lor de la Liceu
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
de bucureșteni s-ar fi dus de cîteva ori la Petroșani, să facă ordine, locuitorii acelui oraș ar fi trebuit să aibă o atitudine rasistă față de bucureșteni? Cît despre atitudinile personale ale senatorului care acuza Bucureștiul de rasism, cum se cheamă faptul că după două mineriade sîngeroase și alte cîteva acuzații lăturalnice aduse lui Miron Cozma în procese care erau pe rol, senatorul bătea mingea cu el, la "Doi cocoși"? * Cîteva ziare din Capitală titrează pe marginea unui presupus conflict între
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
care, acum aproape 150 de ani, i-o dădea Heliade Rădulescu. Pentru Heliade, preferință pentru nume este o dovadă clară de libertate, individualitate și tradițională emancipare a femeii în spațiul românesc; opoziția se stabilește cu Occidentul, în care femeia e chemată mai întîi cu numele părinților, apoi cu cel al soțului: În Europa femeia, ca să fie cum se cade, nu poate avea un nume și, prin urmare, nu poate fi o persoană"; "de se mărită, nu poți să-i zici pe
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
prin urmare, nu poate fi o persoană"; "de se mărită, nu poți să-i zici pe nume, madame Elise or madame Mărie, fără a comite o enormitate, ci cată să-i zici madame Sganarelle, daca pe onorabilul sau consoarte îl cheamă astfel". Elogiile lui Heliade se îndreaptă către femeia neamenințata de modele străine, cea care "simte că i se ofere omagele cele mai respectuoase cînd este onorată cu numele său propriu din botez: cocoana Săftico, cocoana Catinco, cocoana Marito..., jupîneasa Călino
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
se numea prima dumneavoastră carte? - Nu mai știu. E mult de-atunci. Dar am scris și romane... * - ...Caragiale va plăcea? - Stai să mă gândesc la Caragiale asta. Hi! Hi! Da! asta scria lucruri caraghioase. * - ...era și alta fetiță talentata. O chema Cella; Cella Delavrancea. Ea a ajuns pianista. A ajutat-o Delavrancea. Îl știi, nu? - Da, am auzit de el." Aproape nici una din cele 694 de pagini ale volumului lui Dorin Tudoran nu îl plictisește pe cititor. Trecerea a peste douăzeci
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
si tibetana. După incidentul fulgurantului amor cu Maytreyi, profesorul Dasgupta îi cere să părăsească locuința din casa lui, (unde, ca învățăcel prețuit fusese îngăduit) pleacă să stea într-o mînăstire din preajma Himalayei. În decembrie 1931 e nevoit să părăsească India, chemat în țară (unde ajunge în 1932) pentru a-și satisface serviciul militar. Cînd, în 1934, și-a publicat India a precizat în prefață: "Cartea aceasta nu este nici un jurnal de călătorie, nici un volum de impresii, nici unul de amintiri. Cuprinde o
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
sub ochii senini ai celor cărora le-a fost drag. Numai cîte-o babă, cîte-o sora sau nevasta mai slabă de înger șterge cîteva lacrimi. Ceilalți îl privesc și-l fericesc în gînd, că s-a îndurat soarta și l-a chemat din această vale a plîngerii". Ce a rămas, nemistuit din cadavru, e sortit corbilor, care așteaptă posaci sfîrșitul ceremoniei. Cenușă e dăruita Gangelui sfînt. De la Benares se îndreaptă spre India Centrală, pe aceeași căldură toropitoare. Aici la Molo, din apropierea Altahabadului
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
tablouri spiralate ale pictoriței, chinuite precum istoria familiei și psihologia membrilor săi. Seria maura a picturilor sale s-a nascut dintr-un tablou palimpsest, al cărui autor este de fapt Vasco da Gamă (nu întâmplător numit că străbunul lui Moraes), chemat de tată pentru a-i face familiei un portret de grup. Fiind însă îndrăgostit de mama, nu pictează toți membrii familiei, ci doar pe Aurora, șezând pe o șopârla și legănând aer la pieptul sau gol. Înciudat de supărarea tatălui
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
în ediții speciale, a salutat "victoria comuniștilor români împotriva regimului fascist al lui Ceaușescu". Vorbind de la tribuna, am spus că nu Ceaușescu a creat regimul, ci regimul l-a creat pe Ceaușescu. Timp de cîteva luni am cutreierat orașele Italiei, chemat de asociații culturale, școli, universități, să explic fenomenul revoluției românești. Am publicat o serie de articole în cotidianul catolic "Avvenire", combătînd ideea lansată de denigratori, precum că revoluția n-ar fi fost decît o farsă sinistra. Le-am replicat că
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
întîlnit cu Iliescu la Ambasada română din Romă, în ianuarie ^91. Mă dusesem să-l contest. Era prima lui vizită în Occident, după revoluție. Am citit în fața ziariștilor italieni și străini discursul de mulțumire pe care l-a adresat minerilor chemați de el. A răspuns că au venit spontan, că el nu i-a chemat. L-am întrebat cine a tras între 22 și 25 decembrie ^89, mi-a răspuns că nu știe. Dacă nu știe el, cine atunci, am zis
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
-l contest. Era prima lui vizită în Occident, după revoluție. Am citit în fața ziariștilor italieni și străini discursul de mulțumire pe care l-a adresat minerilor chemați de el. A răspuns că au venit spontan, că el nu i-a chemat. L-am întrebat cine a tras între 22 și 25 decembrie ^89, mi-a răspuns că nu știe. Dacă nu știe el, cine atunci, am zis. A replicat că nici pînă azi nu se știe cine a tras în Kennedy
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
toate zilele, împuternicește, înnoiește și primenește. Cămașă sufletului vostru n-a fost niciodată atît de albă, ziua nu ne-a mai fost atît de adîncă, mîinile voastre, ca la un cules de stele, vi-s gingașe și curate. El a chemat în jurul Coronei și oamenii și gîndurile și întocmind lumea din nou pe trei datini ale făpturii, trupul, cugetul și truda, o dă veacului ce vine renăscuta"), realitatea de fond la care se referă n-ar putea fi contestată. Regele Carol
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
nu se mai poartă: cotidianele aveau, zilnic, o pagină întreaga de cultură care oglindea sub toate aspectele evenimentele literare și artistice din țară și din lume. Cînd i s-a încredințat această pagină a doua la Ultima oră, Comarnescu a chemat să-l ajute la redactarea ei trei proaspăt bacalaureați, cu ucenicia făcută la Vlăstarul, pe Noica, pe Arsavir și pe mine, dîndu-ne deplină libertate de acțiune. Să vă arăt o poză la care țin în mod special: vedeți, aici sîntem
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
Vulcănescu și au cîștigat procesul, iar noi ne-am bucurat, fiindcă Sandu Tudor era că Vadim Tudor acum, extremist agresiv. - În timpul studiilor ați continuat să publicați poezii și articole? - Da, dar am intrat în conflict cu tata, pe care îl chema tot Barbu Brezianu și era consilier la Curtea de Casație, un rang juridic înalt. Colegii lui îl tachinau, rîdeau de el: "Bine, Barbule, ce-ai vrut să spui cu poezia aia, ce te-a apucat, te știam om serios", și
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
citise nici un rînd din carte. " Tinere - s-ar fi interesat, cooperativ, scriitorul - în cartea dumitale sînt tobe?" "Nu, maestre.", a replicat intrigat aspirantul la glorie. "Dar trompete?" "Nici trompete...", a venit cu promptitudine răspunsul. "Ei bine, atunci cartea o să se cheme Nici tobe, nici trompete!" a tranșat Dumas dilemă, fără să clipească... Am motive absolut temeinice să presupun că, în circumstanțe similare, marea majoritate a autorilor autohtoni de manuale n-ar fi putut revendică pentru compunerile lor un astfel de titlu
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
Miron Cozma s-a ridicat împotriva fostului părtaș la crimele din 1990, ține de logică de totdeauna a banditismului. Despărțirea celor doi (într-o declarație televizată de-acum câteva săptămâni, liderul minerilor a fost extrem de clar: "În 1990, am fost chemat la București de către Ion Iliescu și Petre Român!") se află la originea actului de semi-justitie comis de C.S.J. Simplă condamnare a lui Miron Cozma, fără ca nimeni dintre binecunoscuții complici din viața politică să-l însoțească la ocna e una din
Tehnica desperado nu tine la Stoenesti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18096_a_19421]