2,252 matches
-
1879 prefect de Poliție al Capitalei, iar în 1880 aghiotant al domnitorului Carol I, funcție pe care a deținut-o până în 1892, în 1894 fiind înaintat general în armata cavaleriei. În articolul său Politică și Cultură, Caragiale scrie: " Noi, ceștia chemați grabnic la viața de Stat prin instaurarea principiului naționalităților, ne găsim astăzi, și firește trebuie să fim mândri de aceasta, ca în situația lui Alexandru Machedon - am zis cam, fiindcă este o mică deosebire: pe câtă vreme vârtejul produs de acesta a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
doar de o stare extatică condiționată cultural. Este accesibilă femeilor din anumite sate și doar în cele trei zile de rusalii. „Trezirea” provocată prin dans și muzică nu este aici de natură șamanică. Ritualul este asemănător cu cel al călușarilor, chemați să vindece bolnaviI cu dansurile și cântecele lor, conchide Eliade. XVIII.6. Neoșamanismul relatările și aventurile spirituale ale șamanului nu au dispărut în timpurile moderne. După M. Eliade, șamanul ar fi supraviețuit la nivelul mentalului social. A luat chipul eroului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
duși la Timișoara și judecați la Popa Șapcă. Ați fost anchetată cât timp ați stat În Arad? Sigur! Săptămânal. Au fost perioade când trebuia să merg la anchetă zilnic, dar au fost și perioade când, câte-o săptămână, nu eram chemată. Cum decurgea ancheta? Ce vă cerea să recunoașteți? La prima Întâlnire, anchetatorul mi-a dat o coală de hârtie și un toc, ca să scriu toate cunoștințele mele... Desigur, m-am gândit la colege, la prieteni, dar, sigur, am omis să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Carp scrie cu creionul: „Acest regim nu va sta la cârmă mai mult de 2 săptămâni, fiindcă în acest guvern nu este nici un om de Stat.“ Dar regimul Brătianu a stat 12 ani la putere.* Miniștrii conservatori dați în judecată, chemați ca să depuie în fața Comisiunii de anchetă parlamentară, refuzând să se prezinte, se dau contra lor mandate de aducere. Forța publică este însărcinată să-i aducă. În fața acestei violențe, toți foștii miniștri conservatori se prezintă în fața comisiunii, însă refuză să răspundă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
serie de mici victorii. Comandamentul armatei turcești hotărăște să nu apere Dunărea. Deși Dunărea era privită ca un obstacol militar de întâiul ordin, totuși rușii sunt lăsați ca să treacă nesupărați fără ca să piardă un singur om.106 România nu părea chemată ca să joace nici un rol în acest război. Mica ei armată stătea concentrată în retragere, țara întreagă până aproape de Olt era pe mâna rușilor 107; situația noastră nu era deloc de invidiat. Ceva mai anul 1876 317 104. În momentul mobilizării
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Nu ne vom trezi probabil decât când va fi foarte târziu, dacă nu prea târziu spre a recupera tot ce se pierde prin lipsa acelui spirit iscoditor, dornic să restituie și să conserve valori, cu conștiința „cronicarului”, care se simțea chemat să se Împotrivească uitării. Foarte frumos vă numește domnul Ciopraga „cronicarul de la Fălticeni; erudit, lansându-se În comentarii rotitoare”; cu acea civilitate de rară esență, de a intra În „consonanță cu interlocutorii”, cu inimă, cu rațiune, cu migală și elan
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
președintele cultului penticostal din București, Bochian Pavel, dar amândouă aceste foruri au manifestat o condamnabilă rezervă, invocând motivul că nu pot face nimic și că nu se pot amesteca în treburile organelor de stat. De aici se vede că cei chemați să apere pe cale legală drepturile credincioșilor din țara noastră au dezertat de la datoria lor, de frica de a nu-și pierde poziția și scaunul pe care stau, închid ochii în fața celor mai flagrante încălcări de drepturi ale credincioșilor pe care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
tot ca o șicană. Cei ce vor să se căsătorească sunt astfel puși în situația unor iresponsabili mintal care au nevoie de asentimentul rudelor care rămân în țară. În noile condiții create de situația de la televiziune, foarte mulți dintre cei chemați să-și dea acordul cu un act profund individual se vor gândi și... cine știe. Cum stăm cu prietenia româno-sovietică? Ce vor zice diferiții ruși de la București când vor afla? Altă dovadă a nesincerității regimului. Altă metodă de intimidare. În
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
recent asupra primejdiilor unei globale Apocalipse. Performanțele științifice și tehnice ale contemporaneității par În acest context, ca și În situații precedente, complice teribilelor dezarticulări. Cât despre literatură, ea fusese deja evacuată de câteva decenii spre spectacolul de larg consum și chemată, sub reflectoarele pieței planetare, doar să aureoleze și ea, ca ingredient pitoresc, reclama momentului. Virgil Duda a stat În fața adversităților noi, ca și În fața celor vechi, fără alt scut decât consistența de caracter. Inteligența, vocația, stăruința exploratoare și lipsită de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și firescului care nu agreează marile „monumente” funerare și nici nu consideră că ele ar trebui să fie pe „măsura” (mai curând, imaterială) a meritelor marilor dispăruți. În această delicată chestiune, americanii preferă „instituțiilor” individul sau grupul care se simte chemat să Împlinească asemenea datorie. Aducerea rămășițelor lui Eliade În țară ar fi, cine știe, un incitant Început pentru a se face același lucru cu Enescu, Brâncuși, Brauner, Marcel Iancu, Eugen Ionescu, Cioran, Saul Steinberg, Perlea, Celibidache, Silvestri, Tzara, Celan și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
greșelilor de până acum nemții au încercat să-i momească pe legionari să formeze unități de voluntari în armata germană. Alcătuită din ei și din prizonierii români de pe frontul de vest. Răspunsul a fost ferm și clar: discutați cu cei chemați, adică cu cei competenți. Și astfel, cei din Buchenwald, cât și ceilalți din alte lagăre, în frunte cu Horia Sima, s-au întâlnit la Viena, unde s-a creat acel guvern național român. Nu voluntari în armata germană, nu încadrare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în mod natural (șomerul se poate angaja, tânărul neșcolarizat se poate înscrie la cursuri etc.), într-o altă categorie socială și evita astfel participarea la programul de muncă în folos obștesc”. Cu alte cuvinte, nici măcar includerea evreilor în populația României chemată să anime sistemul muncii naționale nu reușește să atenueze statutul lor real de persoane excluse din societate. Faptul că „munca de interes obștesc” a fost aleasă ca denumire de propagandă cu potențial mistificator pozitiv reiese dintr-o frază introductivă a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
instituționale. Responsabilitatea covârșitoare revine armatei (doc. nr. 37), iar în anumite etape s-au asociat Ministerul de Interne și cel al Muncii. Această continuă reorganizare, revenirile și completările din legislația antisemită au fost observate în epocă și de unele instituții chemate să aplice aceste discriminări. Acestea au fost puse pe seama grabei de a promova politici antisemite și a contextului internațional. Istoricul Florin C. Stan, analizând raportul armatei din octombrie 1941 intitulat „Studiu și propuneri asupra problemei evreiești în România” referitor la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Se exceptează numai medicii, farmaciștii, veterinarii, inginerii și arhitecții întrebuințați în armată, care vor purta uniforma și semnele distinctive prevăzute în decizia ministerială Nr. 23.325 din 27 Ianuarie 1941. Brasardele se confecționează de cercurile de recrutare. Art. 24. - Evreii chemați la munci de interes obștesc local, nu pot fi folosiți decât în localitatea unde domiciliază. În acest caz, ei vor lucra sub comanda unui militar numit prin grija garnizoanei respective, având dreptul să ia masa și să doarmă în familie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
obștesc: a) Foștii ofițeri, subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști activi evrei; b) Foștii ofițeri, subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști de rezervă evrei. De aceste scutiri nu pot beneficia specialiștii considerați indispensabili pentru anumite lucrări de interes obștesc. Art. 30. - Evreii chemați la munca de interes obștesc, foști ofițeri, subofițeri, maeștri, submaeștri și gagiști activi și de rezervă, foștii tineri cu termen redus grade inferioare și acei care au recrutat după promulgarea Decretului-Lege relativ la Statutul Militar al Evreilor și posedă cel puțin
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreilor ce urmează a fi chemați la munci de interes obștesc în afară de sancțiunile prevăzute de articolul 570 din Codul Justiției Militare, pentru infracțiuni relative la pregătirea mobilizării, care le sunt de asemenea aplicabile. CAPITOLUL VI Dispozițiuni finale Art. 37. - Evreii chemați pentru nevoile armatei, sau pentru munci de interes obștesc, sunt supuși regimului și jurisdicțiunei militare, ca și militarii sub arme. Art. 38. - Toate abaterile dela prescripțiunile regulamentului de față se judecă și se pedepsesc potrivit dispozițiunilor prevăzute în Codul Justiției
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pentru cei înstăriți, regim de favoare, etc. Orice intervenție pentru favoruri este interzisă, indiferent de calitatea celui ce intervine, iar acei ce vor interveni, vor fi raportați nominal Marelui Stat Major, pentru a se lua măsuri. 4. ORGANIZARE a) Evreii chemați la munca de interes obștesc, vor fi constituiți în tabere de muncă, a căror încadrare, hrănire, cazare, etc., cade în sarcina autorității ce-i folosește, hrănirea făcându-se conform art. 23 din Regulament; b) Pentru detașamentele mai mari de 250
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
precizări: - Când evreii titrați specialiști lucrează în cadrul muncii de interes obștesc, în perioada în care sunt obligați a presta această muncă, au aceleași drepturi ca și ceilalți titrați nespecialiști (drepturi de hrană și întreținere, sau hrană în bani); - Când sunt chemați - după ce au executat perioada obligațiunii ce au, ei vor fi considerați rechiziționați, cu toate drepturile și obligațiile ce decurg; - Când, indiferent din ce cauză, evreii nu au fost chemați la munca de interes obștesc, atunci sunt obligați la plata taxelor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
când evreii titrați specialiști sunt folosiți în cadrul muncii de interes obștesc, în perioada în care sunt obligați a presta această muncă, au aceleași drepturi ca și ceilalți titrați nespecialiști (drepturi de hrană și întreținerea, sau hrană în bani): - când sunt chemați - după ce au executat perioada obligațiunii ce au, ei vor fi considerați rechiziționați, cu toate drepturile și obligațiunile ce decurg. - când indiferent din ce cauze, evreii nu au fost chemați la munca de interes obștesc, atunci sunt obligați la plata taxelor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Detașamente exterioare lucru. O altă parte din acești infractori au fost trimiși în judecata Curții Marțiale pentru abateri mai mici, li se apli că la unii și pedeapsa corporală conform instrucțiunilor. Până în prezent nu s’au constatat abuzuri din partea celor chemați să le aplice. Față de măsurile bine venite de a se trimite în Transnistria toți evreii infractori recidiviști din Detașamente în special, starea disciplinară s’a îmbunătățit în bună parte și chiar randamentul de lucru a crescut. B. DETAȘAMENTE LOCALE. 1
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
supus obligațiunilor legii pentru Statutul Militar al Evreilor, este îndatorat a se prezenta pentru prestarea muncii obligatorii la autoritatea indicată la ziua fixată în ordinea de chemare. Chemarea se va face prin încunoștințarea individuală înmânată sau afișată la domiciliul celui chemat, ori prin înștiințare în comună prin strigări, publicațiuni sau orice alt mijloc de aducere la cunoștință publică. Art. 2. - Evreul, care chemat fiind în condițiunile articolului precedent, în afară de cazurile de forță majoră, nu se prezintă la autoritatea indicată în termen
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
individuale fie prin alt mijloc, prevăzut la articolul 1 din Legea Nr. 59 din 3.II.1943. Acei care nu vor înștiința Cercurile Teritoriale despre lipsa nemotivată dela lucru, cât și acei care nu vor trimite Cercurile Teritoriale pe evreii chemați, căutând a-i reține prin orice mijloc (intervenție scrisă sau verbală, reținerea ordinului de chemare individual, etc.), vor fi dați în judecata Curților Marțiale pentru „instigare la nesupu nere sau dezertare”, după caz, conform art. 218 din Codul Penal. 2
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fie prin orice alt mijloc prevăzut de art. 1 din Legea Nr. 59 din 3.II.943. Acei cari nu vor înștiința Cercurile Terit. despre lipsa nemotivată la lucru, ca și acei cari nu vor trimite Cercurilor Terit. pe evreii chemați, căutând a-i reține prin orice mijloc (intervenție scrisă sau verbală, reținerea ord. de chemare individuală, etc.) vor fi dați judecata Curților Marțiale pentru instigare la „nesupunere sau dezertare” după caz, conf. art. 218 din Codul Penal. Înștiințările către Cercurile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Cercului Teritorial București, să aplice tuturor celor vinovați pedepsele cele mai severe. Nu se poate tolera, ca atunci când fiii națiunii române luptă cu atâta vitejie pe câmpurile de bătălie, sacrificându-și viața pentru Națiune și Cruce, evreii din interiorul țării - chemați să presteze o muncă de folos obștesc, - să saboteze dispozițiunile Guvernului, lucrând în derâdere și bătae de joc. 2) Cu această ocazie atrag atențiunea conducerii Comunității Evreilor din București că are îndatorirea de a pune în vedere și a îndemna
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
În conflict, costurile de aplicare a regulilor formale vor crește (Goodin, 1998; Soto, 2000). Voi ilustra această categorie de soluții prin exemplul clasic al parcului. Astfel, să presupunem că se pune problema construcției unui parc Într-o comunitate oarecare. Arhitectul chemat să realizeze lucrarea are de ales Între trei procedee: 1. El poate proiecta aleile astfel Încât să descrie cele mai frumoase forme geometrice. Se va observa, Însă, că, odată parcul terminat și dat În folosință, oamenii care trec prin el În
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]