3,274 matches
-
au fost folosite în Franța pentru finanțarea celei de-a doua cruciade. Atacurile asupra evreilor nu au mai avut amploarea celor din 1096. În Anglia, cruciada a treia a fost pretextul pentru expulzarea evreilor și pentu confiscarea averilor lor. Cruciadele ciobanilor din 1251 și 1320 au fost de asemenea prilejuri pentru atacuri impotriva evreilor din Franța, iar în cazul celei de-a doua și a celor din Aragon. Veștile despre atacuri s-au răspândit rapid și au ajuns la urechile evreilor
Cruciada Germană din 1096 () [Corola-website/Science/306513_a_307842]
-
de pecenegi.. Unul din cele câteva cuvinte posiblil cumane păstrat în limba romana este béci (-uri), cu înțelesul de subsol, pivniță. În secolul al XIX-lea interesul romantic pentru "barbarii" cumani este resuscitat. O bizară dar implauzibilă conexiune între mocani (cioban din regiunile muntoase a căror "patrii" originare se situează în imediata vecinătate vestică respectiv sud-estică a Țării Făgărașului) și cumani era vehiculată de Gheorghe Asachi care scria în 1843: Mai recent, interesul în cumani și pecenegi a fost reanimat de
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
și începe perioada de 11 ani a absolutismului monarhic. Evoluția edilitară și urbanistică a localității Dorna este puternic marcată de descoperirea uriașelor rezerve de ape minerale răspândite pe o suprafață de mai multe zeci de kilometri pătrați și cunoscute de ciobanii locului încă din anul 1750, fiind botezate de aceștia „izvoare cu burcut” (nume împrumutat probabil din maghiarul „borviz”). O cercetare științifică a apelor minerale din ținutul Dornelor este cunoscută în literatura de specialitate în jurul anului 1790. Chimistul Hacquette de Nürnberg
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
uneori, din cea a Proilavei, cu sediul la Brăila, dar pe măsură ce treceau anii, numărul musulmanilor creștea, ajungând să fie pe alocuri majoritari. În multe locuri, cultura dispare în profitul ciobănitului extensiv, fostele orașe de coastă devin simple sate de pescari. Ciobani din Ardeal, Moldova, Țara Românească transhumează în fiecare iarnă până la mare (oile apreciind în mod deosebit vegetația puțin sărată), mulți dintre ei ("Mocanii") stabilindu-se definitiv și amestecându-se astfel cu Românii dobrogeni ("Dicienii"). În perioada Imperiului otoman s-au
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
au rămas pe acest teritoriu până în 1940, când, în marea majoritate, au fost strămutați în Al Treilea Reich. Deși istoriografia străină a prezentat litoralul drept o zonă colonizată cu români numai după 1878, în fapt, au existat stâne românești de ciobani transhumanți încă din Evul mediu, fără să mai amintim de băștinașii dobrogeni denumiți tradițional "Dicieni", despre care Vasile Pârvan și George Vâlsan presupuneau că se trăgeau din populația romanizată din jurul masivului Măcinului și a cetății Vicina, menționată în sursele medievale
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
atunci va face oaia un mnel năzdrăvan - spuneau bătrânii - să poată ști tăt ce-ai să pățești” În contradicție cu cele afirmate de Mircea Eliade, Adrian Fochi (1985) susține că defapt mioara nu prevestește viitorul, ci, întâmplător, asistă la dialogul ciobanilor care pun la cale complotul și ulterior retransmite informația moldoveanului. Dar există o bogată literatură de specialitate despre capacitatea de predicție a animalelor, ce depășește sfera speculațiilor. Câinele, pisica, oaia, calul, șobolanul etc. au dovedit că, în anumite împrejurări, pot
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
nord-transilvănene; - adolescent, îndrăgostit, încă aspirant - în variantele din centrul Transilvaniei; - adult, matur, proprietarul unor turme de oi, un inițiat, curat, nevinovat, capabil să dialogheze cu mioara năzdrăvană - în versiunea-baladă din Muntenia și Moldova. Fiecare regiune geografică i-a adăugat ani ciobanului, surprinzându-l într-o altă postură, conservand un strat mental diferit, dar evolutiv. Episodul mioarei a fost introdus exact acolo unde trebuia și când trebuia. Trecând Carpații cu toate aceste achiziții, cântecul se îmbogățește succesiv cu noi episoade. Secvența "larma
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
perdele; / Când simțea de vremuri bune / Trăgea oile-n pășune». Oaia rucăreană este, în alți termeni, o variantă a oii bârsane sau a oiței năzdrăvane din Miorița”. Costea îl prinde și îl ucide pe Fulga, decapitându-l. Eroic, răzbunător, coleric, ciobanul Costea apare în antiteză cu păstorul din Miorița. Singurul fir care leagă cele două balade este mioara - aceleași abilități (istețime, previziune) și același atașament față de stăpân. După "saltul din colind în baladă", o mioară precum cea salvată de Costea devine
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
o moarte iminentă, ci una rânduită de destin. În unele variante culese la începutul secolului al XX-lea, în replica mioarei sunt preluate deja toate elementele necesare pentru a reface contextul narațiunii, fârtații fiind îndepărtați. Astfel, balada debutează cu interpelarea ciobanului: “- Mioriță, riță, / Cu lâna prăviță, / Cu gura de țâță, / De trei zile-ncoace / Gura nu-ți mai tace. / Ori iarba nu-ți place? / - Stăpâne, stăpâne, / Rămânem cu tine. / S-a vorbit muntean / Și cu moldovean / Tăt să mi-l omoare
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
pe care le cunosc. Rasa descinde, ca multe alte rase de pază, din câinii de pază persani („Persian Sheepdog”). Rasa datează aproximativ de la 1700, deși nu a beneficiat de actualul nume pană în 1915. Collie au însoțit sute de ani ciobanii care erau cantonați la granița dintre Scoția și Anglia, fiind crescuți în mod special numai pentru abilitățile lor de a munci. Unii crescători au încercat să se concentreze mai mult pe frumusețea lor, dar calitățile rasei au început să scadă
Border Collie () [Corola-website/Science/307972_a_309301]
-
pentru Liceul de fete Al.I.Cuza cu tema "1907 și alegerile de pe vremea lui Caragiale", pictează biserică Adormirea Maicii Dmnului de la Gherla, jud Cluj, pictează gratis această biserică "pentru că Maica Dmnului acum 400 de ani s-a arătat unui cioban și a spus să se facă aici un altar" " În a 3-a zi de Paste, episcopul Teofil al Clujului vizitează mănăstirea și rămâne impresionat de frumusețea picturii" - bibliografie album VASILE PĂSCU O VIAȚĂ PENTRU ARTĂ - autor Roxana Bărbulescu. În
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
limbă de lemn și la stereotipisme ieftine.” Totuși, dacă unele situații nu pot fi dovedite prin menționarea în cronici sau în alte documente istorice, aceasta nu înseamnă că ele nu ar fi plauzibile. Unele aspecte pitorești cum ar fi participarea ciobanilor de pe Muntele Rarău la bătălie pot părea fanteziste, dar este greu de înțeles victoria oștii lui Ștefan împotriva turcilor fără ajutorul oamenilor simpli stimulați de credința strămoșească. Cu toate aceste aspecte expuse mai sus, jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
el a plecat în kibuțul Geva, unde a urmat o instrucție agricolă pentru a lua parte, mai apoi, în 1942 la întemeierea unei așezări cooperatiste agricole numite Alumot, cu statutul de „kvuțá”. Acolo a muncit în grajdul de vite, ca cioban și la casieria așezării. La 1 mai 1945 s-a însurat la Ben Shemen cu Sonia Gelman, fiica profesorului de tâmplărie de la Scoala internat din localitate, în care învățase și care terminase serviciul militar în armată britanică. În anii 1941-1944
Șimon Peres () [Corola-website/Science/304204_a_305533]
-
aici, conform unei legende, consemnata de Alexandru Vlahuță în cartea sa "România pitoreasca", lacul ar fi un loc unde vulturii veneau primăvară să-și învețe puii să zboare. Numele de "Lacul fără Fund" provine dintr-o altă legendă, despre un cioban care și-a lăsat turmă de mioare, a aruncat bată în apă lacului și a plecat. După un an de peregrinari, ciobanul și-ar fi regăsit bată în apele Dunării și mistuit de dorul mioarelor și a locurilor natale, se
Lacul Vulturilor () [Corola-website/Science/315260_a_316589]
-
să-și învețe puii să zboare. Numele de "Lacul fără Fund" provine dintr-o altă legendă, despre un cioban care și-a lăsat turmă de mioare, a aruncat bată în apă lacului și a plecat. După un an de peregrinari, ciobanul și-ar fi regăsit bată în apele Dunării și mistuit de dorul mioarelor și a locurilor natale, se întoarce acasă. Traseu 1 Siriu - Satul Bontu Mare - Cătun Gură Milei - Valea Milea - Lacul Vulturilor Marcaj: triunghi roșu Durată: 5-6 ore Traseu
Lacul Vulturilor () [Corola-website/Science/315260_a_316589]
-
învățătoarea Silvia (Monica Ghiuță), medicul Ovidiu Ghiculescu (Emil Hossu) este concurat de sosirea medicului Vasile Melișor (Virgil Ogășanu) de la Pogoanele, care dă diagnostice corecte oamenilor din sat după ce felcerul Simion (Nae Gh. Mazilu) îi chestionează în sala de așteptare, iar ciobanul șef Liviu Traian (Vasile Nițulescu) s-a însănătoșit și și-a reluat activitatea. Tehnicianul Pompei (Sebastian Papaiani), fostul șef al organizației locale de tineret a PCR, s-a dus și el la fabrică, înstrăinându-se de Paulina (Ileana Iurciuc), responsabila
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
este un sport de iarnă olimpic, de echipă, care se joacă cu crose și un puc. Termenul de hochei, cu origini medievale, este disputat de către francezi și englezi. În Bretonia, "hoquet" însemnau bucățile de lemn răsucite la capat purtate de către ciobani. Similar, în Anglia, termenul de "hook" ar putea să fie strămoșul hocheiului de azi. O rudimentara formă de hochei a fost atestata în secolul XVII în Olanda, unde un grup de oameni, pe patine, se jucau cu un mic disc
Hochei pe gheață () [Corola-website/Science/300527_a_301856]
-
Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era descendent din familia unor ciobani vrânceni, "„strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“", devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și "„staroste al cărăușilor din barieră“". Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
(n. 28 mai 1866 - d. 25 aprilie 1925, Păcureți, județul Prahova) este un cărturar din secolele al XIX-lea-al XX-lea din România. (1866-1925) provine dintr-o familie de preoți din Transilvania, care acompaniau pe ciobanii din Munții Apuseni în transhumanța lor. Este străbunicul patern al academicianului Basarab Nicolescu." Bunicul său, Zamfir Ghinoiu, se regăsește asociat cu un boier scăpătat, Ion Constantin Țârul (zis „ocoliciu” pentru că făcuse înconjurul pământului), pasionat de geologie și care a descoperit
Andrei Nicolescu-Păcureți () [Corola-website/Science/325571_a_326900]
-
ține de legendă. Asezarea monahală a funcționat până în anul 1959, când a fost dezafectată și a fost reînființată în anul 1990 ca așezământ de maici. Legenda spune că pe la jumătatea secolului al XV-lea au venit pe dealurile astea doi ciobani din Dobrogea. Trei nopți la rând au văzut o flacără în pădure. Și li s-a arătat Maica Domnului, care le-a spus: «Faceți aici o biserică întru pomenirea mea cu hramul Izvorul Tămăduirii, să se vindece sufletește și trupește
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
Tămăduirii, să se vindece sufletește și trupește cei care se vor ruga aici»". Biserica au ridicat-o cu ajutorul unui ucenic al Sfântului Nicodim de la Tismana, iar altarul l-au făcut acolo unde se arătase flacăra. Unul dintre cei doi frați ciobani s-a calugărit luându-și numele de Amfil. S-a dus la Constantinopol și acolo a primit în dar, de la Patriarh, o icoană care se spune că a fost pictată de Sfântul Apostol Luca. "Se poate să fi fost făcută
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
pentru cele pregătite, îl pălmuiește. Baciul îl blestemă și Codreanu piere în codru fără ca mândra să-l jelească. O altă baladă, "Rafila", prezintă fata de la țară care într-o zi de primăvară, culegând flori, le sărută și dându-i-le ciobanului Nițu, îi spune că dacă ele s-or vesteji, îi vor veni pețitori. Acesta, din dorința de a nu o pierde, îi răspunde: În aceste balade, culese de E. Hodoș, se foloseste repetiția, hiperbola, pronumele relativ-interogativ. În ceea ce privește versificația, este caracteristică
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
pot arenda de la proprietari într-un cadru legal în schimbul banilor sau produselor agricole pe care le stabilesc prin contractul de arendare. În ceea ce privește organizarea stânelor, aceasta se stabilește printr-o adunare cetățenească la care participă toți crescătorii de animale și unde ciobanii fac oferte pentru perioada 1 mai - 30 noiembrie, stabilindu-se cantitatea de brânză, plata pentru fiecare animal, momentul montei. În funcție de ofertele făcute, crescătorii de animale stabilesc la care dintre ciobani încredințează animalele. Urcatul la munte se face între 30 aprilie
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
cetățenească la care participă toți crescătorii de animale și unde ciobanii fac oferte pentru perioada 1 mai - 30 noiembrie, stabilindu-se cantitatea de brânză, plata pentru fiecare animal, momentul montei. În funcție de ofertele făcute, crescătorii de animale stabilesc la care dintre ciobani încredințează animalele. Urcatul la munte se face între 30 aprilie - 5 mai, când ciobanii adună animalele la marginea fiecărei localități. Tunsul oilor se face în perioada 20 martie - 3 aprilie de proprietari sau pe 20 mai de ciobani. Măsura laptelui
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
perioada 1 mai - 30 noiembrie, stabilindu-se cantitatea de brânză, plata pentru fiecare animal, momentul montei. În funcție de ofertele făcute, crescătorii de animale stabilesc la care dintre ciobani încredințează animalele. Urcatul la munte se face între 30 aprilie - 5 mai, când ciobanii adună animalele la marginea fiecărei localități. Tunsul oilor se face în perioada 20 martie - 3 aprilie de proprietari sau pe 20 mai de ciobani. Măsura laptelui se face în 10 iulie, când proprietarii merg de seară la stână iar animalele
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]