2,672 matches
-
Ediția nr. 2321 din 09 mai 2017. Se umple aerul de cânt, se scalda zarea în culoare, în șir trec fluturii zburând se umple clipă de candoare. Coboară soarele spre glii la muncă miile-i de raze le țin isonul ciocârlii ce trec în zboruri kamicaze. Albastrul cerul stăpânește trec nouri albi brăzdând înaltul un câine umbră își păzește ... Citește mai mult Se umple aerul de cânt,se scalda zarea în culoare,în șir trec fluturii zburândse umple clipă de candoare
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
mereMereu voi fi doar eu cea mai frumoasăCu vântul cald al verii voi fi o drăgăstoasa ;De toamnă, zilele când o să-ți pară terneDin ram, mă voi desprinde, grațioasa,Lasciva și rebela te-oi aștepta-ntre perne.... XXIX. POEM CU CIOCÂRLII, de Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 1175 din 20 martie 2014. Poem cu ciocârlii Cu mine soarele vorbește românește. Îmi petrec viața printre răsărituri, când soarele ajunge în dreptul casei mele își pune în fiecare zi la clop o
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
De toamnă, zilele când o să-ți pară terneDin ram, mă voi desprinde, grațioasa,Lasciva și rebela te-oi aștepta-ntre perne.... XXIX. POEM CU CIOCÂRLII, de Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 1175 din 20 martie 2014. Poem cu ciocârlii Cu mine soarele vorbește românește. Îmi petrec viața printre răsărituri, când soarele ajunge în dreptul casei mele își pune în fiecare zi la clop o bentița tricolora, îngenunchează în ușă bisericii, își face rugăciunea apoi își face o cruce mare în
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
amorțit, plin de tăceri. Când eu te caut, inima îmi este plină, Cerul îi senin, deși viața îmi este un chin, Mult prea mult, pentru o iubire așa mare. DOR DE ȚARĂ Mi-e dor de lacrima visului, de glasul ciocârliei ce cântă pe câmpie la răsărit de soare, de turmele care curg, la vale, adâncind bucuria de a fi, în raiul ăsta mare. Te scald cu privirea pământ umbrit între cer și mare. În suflet doare urma pașilor acestui neam
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
altul moare," restul este vers în cânt tu strigând femeia-n gând tu în zi, femeia- `noapte tu în frunză, ea în șoapte tu-n cuvânt, și ea în cartea ce-o citesc în zori, pe-afară brândușe de primăvară ciocârlia-n drum spre soare apele în drum spre mare dând mereu de înțeles că spre cer e- un singur sens.. ... Citește mai mult două clipe sunt egale,,unul naște, altul moare,"restul este vers în cânttu strigândfemeia-n gândtu în zi
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
și administrându-li-se cele mai monstruoase pedepse fizice. Ei au plecat din această lume cu idealurile frânte... Poetul Radu Gir, trecut și el prin temnițele comuniste, se întreba în versuri: „...Unde sunt cei care nu mai sunt?/ Zis-a ciocârlia: S-au ascuns/ În lumina celui nepătruns...”. Când valorile morale stau alături de idealurile pe care le asociem acțiunilor noastre, putem să sperăm că vom deveni indivizi împliniți, rotunjiți precum o sferă... „Credința strămoșească și idealul moral, spunea tot Nicolae Iorga
IDEE, IDEAL, IDEALISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378457_a_379786]
-
XVIII. CĂMINUL, de Florin Cezar Călin , publicat în Ediția nr. 2169 din 08 decembrie 2016. Căminul unde stau aș cere ca să-mi fie Acolo sus pe deal cu cer să mă-nvelesc. S-aud în zori de zi cântând o ciocârlie Și șuierat de vânt prin brazii ce-mi trosnesc . Acolo eu aș sta să văd în depărtare Cum soarele-mi răsare și-agale se ridică. Apoi îmi asfințește și-o luna ce-mi apare Sau să privesc pe boltă văzând
FLORIN CEZAR CĂLIN [Corola-blog/BlogPost/378416_a_379745]
-
Mi-e dor... Mi-e dor de albastrul din ochii tăi, Mi-e dor de sărutul vântului prin părul meu, Mi-e dor de marea-nvolburată, Mi-e dor de casa ce m-așteaptă! Mi-e dor de cântecul de ciocârlie, Mi-e dor de grâul copt de pe câmpie, Mi-e dor de munții cei înalți, Mi-e dor de bunica ce m-aștepta în prag! Mi-e dor de pâinea din țăstul bunicii, Mi-e dor de laptele Junincii, Mi-
MI-E DOR...DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378873_a_380202]
-
poezie. Când mosul Laie canta-n struna Și fete și băieți s-aduna La nunta care va să fie, Eu spun frumos o poezie. Când, gospodar, mă duc pe câmp, Lucrandu-mi brazda de pământ Și canta-n slav-o ciocârlie, Eu spun frumos o poezie. De-i liniște ori de-i furtună, De-i veste rea ori veste bună, De am necaz ori bucurie, Eu spun frumos o poezie. Când cineva mi-i drag și pleacă Și poate n-o să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
spun frumos o poezie.Cand mosul Laie canta-n strunaSi fete și băieți s-adunaLa nuntă care va să fie,Eu spun frumos o poezie.Cand, gospodar, mă duc pe câmp,Lucrandu-mi brazda de pamantSi canta-n slav-o ciocârlie,Eu spun frumos o poezie.De-i liniște ori de-i furtună,De-i veste rea ori veste bună,De am necaz ori bucurie,Eu spun frumos o poezie.Cand cineva mi-i drag și pleacaSi poate n-o să se
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1977 din 30 mai 2016 Toate Articolele Autorului Pe cine pot să mântui? Mai port acea tărie întemnițată'n steiuri și-apoi purtată-n slavă pe aripa de vultur, ori tril de ciocârlie, între nadir și ceruri, mirifică octavă? Ar fi să-ncep cu mine, să-nvăț blândețea ierbii, să împrumut clipirea din picurii de rouă îngemănând ca brazii și-n coarnele lor cerbii, lumina dimineții pășind pe calea nouă. Smerit pleca-voi
PE CINE POT SĂ MÂNTUI? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1977 din 30 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378962_a_380291]
-
Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 1973 din 26 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cum tac, când tac Aseară n-am putut să scriu, că mi-a fost dorul călător Și-a fost pribeag prin alte veacuri, pe-aripi de ciocârlii în zbor. Dar astăzi scriu, că s-a întors pe prispă și în atriu drept Și-acuma tare se frământă, să plece sau să-mi stea în piept? Că a venit un zburător, de la vreo câțiva ani lumină Neobosit și
CUM TAC, CÂND TAC de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378967_a_380296]
-
cer În nopți de vară , Un val purtat Pe-ocean , de dor , O pleoapa-nchisa , În fapt de seară . Eu sunt un zâmbet Printre ploi , O frunza-n pomul Veșniciei , Un stop de roua În ulcior , Un cânt zglobiu De ciocârlie . Eu sunt un picur De nectar , Ce vrea să-ți curgă Printre buze . Sunt palmele Ce-ți dau cu drag , Si mângâiere , Și căldura . Referință Bibliografica: Pentru tine / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1969, Anul VI
PENTRU TINE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378986_a_380315]
-
veseli , Brândușele se miră , E soare , primăvara , Izvorul s-a trezit . Se-inalta către soare , Duios murmur de frunze , Prin ramurile grele , Își caută păsări , cuib . Tresaltă codrul verde , De cântec și de viață , De flori înmiresmate , De zbor de ciocârlii . Referință Bibliografica: E primăvară , iarăși / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1967, Anul VI, 20 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
E PRIMAVARA , IARASI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378999_a_380328]
-
și-i senin, Miroase dulce iasomia, Via dospește-n soare vin, Cătând în clipe veșnicia. La noi e pace și-i senin, Se-ntunecă-n reflexe vii, Când rândunelele ne vin La cuiburi seara la chindii. La noi se-aude ciocârlia, Atât în cer, cât pe pământ, Mustește-a primăvară glia, Plină de farmec și descânt. Aici e aripa de vis Pe care o cânt, pe care-o caut, Când dimineața și-a deschis Petala-n cântecul de flaut. Frunzelor înmărmurind
LA NOI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379083_a_380412]
-
planetă. Soarele începe să se înalțe treptat, îl zăresc printre crengile cu frunzele ușor aurite de măiestria toamnei. Asemeni unei prietene, pot să afirm: am fugit din larma lumii, m-am refugiat în șoapta vântului, aproape de orizontul mierlelor și al ciocârliilor. De dragul comunicării cu natura ies desculță pe iarba înrourată, rece, o las să-mi atingă gleznele, înfiorându-mă, stârnind în mine alergarea pe pajiștile gândului frumos. Îngenunchez în iarbă cu privirea spre cer și cu palmele mângâi firele fragede, mărind
RADIOGRAFIA CLIPEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379065_a_380394]
-
construit un lăcaș cum nu a văzut el vreodată ! Se întreba soarele; cum de-au putut face aceste necuvântătoare o asemenea frumusețe de biserică ! Pe sub geana razelor le-a privit uimit cum păsările paradisului; mierle, privighetori, rândunici, lopătari, pescăruși, și ciocârlii, porumbei și pelicani și-au unit aripile iarăși pereții bisericii arătau precum casele românești construite cândva, cu mușcate în ferestre. Ochișorii lor de diferite culori străluceau de parcă icoanele pictate aveau pietre nestemate pe ele. În vârful turlei, pelicanii au prins
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
din car: toată lumea liniștită? -Toată! a îngăimat mama. Suit în car, tata mi-a arătat peisajul câmpului, tulburător de frumos, cu valurile verzi de grâu, abia crescut de-o palmă, dar care se unduia la alintarea vântului. Apoi, cum cântă ciocârliile, înălțându-se în albastrul imens al cerului și pomii înfloriți din depărtări, ca niște fantome de zăpadă. Cu gura căscată, scăpam din când în când câte un „ăă!”. Și le făceam pe mama și pe soru-mea să râdă cu hohote
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
Arhanghel prăvălit când zboară, Gât frânt de pietrele de moară Și, cea mai groaznică, trezirea... Tu știi cum sfarmă neiubirea? Ca valul scoicile, sideful Țesând cu alge pe ghergheful Adâncului, nemărginirea... Tu știi cum plânge neiubirea? Ca trilul stins de ciocârlie, Țipăt de vultur în tărie, Tăceri însângerând privirea ... *** Referință Bibliografică: Din doruri, dorul doar rămâne ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1726, Anul V, 22 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile
DIN DORURI, DORUL DOAR RĂMÂNE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381869_a_383198]
-
grabă, începe să se-ntindă spre mal, purtând mareea simbol de voluptate, Iubitului să-i prindă privirea în oglindă Și să-i întoarcă zâmbet din unde sărutate. Îmbujorat și vesel escaladează munții, Cernând lumină-n codri, cristale în izvoare, O ciocârlie vornic, a dat semnalul nunții, Între solarul mire și mult iubita-i mare. Au petrecut trei zile, nuntași nenumărați, În aer, pe pământuri și în adânc de ape, Ascunși sub orizonturi, doar norii supărați, Tunau că nu vrea vântul să
ÎMPLINIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382050_a_383379]
-
prin interpretarea sa caldă și nuanțată, originală și veridicală îi aduce un suflu nou, un sprijin neprețuit și convingător în confruntarea care se petrece astăzi, la noi, cu așa zisele manele. Aparițiile sale pe scena de concert a Ansamblului Artistic «Ciocârlia» dar și în turneele întreprinse în țară și peste hotare, precum și înregistrările făcute la radio și tv, pe casete audio și C.D.-uri, sau filme pe D.V.D.-uri, sunt așteptate și primite întotdeauna cu dragoste și interes din partea publicului; ele
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
A activat sau activează ca artistă interpretă de muzică folclorică la Ansamblul „Doina Mureșului” - Orăștie; Ansamblul „Getuza” al Centrului de Creație și Cultură - Deva; Ansamblul „Doina” al Ministerului Apărării Naționale din București; Ansamblul „Doina” al studenților din București; Ansamblul Artistic „Ciocârlia” al Ministerului Administrației și Internelor București - 1992. Consacrarea sa timpurie face ca azi, Maria Stroia să aibă pe lângă un repertoriu și ales și impresionabil, o vitrină cu distincții obținute la concursuri și festivaluri muzicale, pe măsură de strălucitoare ca și
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
și când, prin polenul soarelui, cădeau păsările în gol, ca niște zmeie doborâte de vârteje; s-au dus amiezile acelea dulci când vântul legăna soarele ca pe o floare de cicoare și când eu ascultam sunetele rupte din rai ale ciocârliei sub corul de îngeri ce cântau din alăute versete din Firdusi; s-au dus amiezile fermecate cu codrii foșnind, unde se auzeau centaurii urlând după hrană și unde timpul își purta cerul pe umeri ca într-o cupolă pictată de
S-AU DUS AMIEZILE... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382069_a_383398]
-
-n suflet nu ajung să doară, Sau când, căzând, genunchii mi-am julit- Sunt răni ușoare, fără urme ori povară. Mă cheamă iar, cu dor,copilăria, Pe drum care cu fân să văd trecând Și în văzduh să cânte vesel ciocârlia, Culcată-n iarbă să văd nori pe cer trecând. Mă cheamă iar, cu dor, copilăria, Pe cărarea timpului o caut pribegind, În mine adânc doinește nostalgia Și amintiri veghează-n mine suspinând. Referință Bibliografică: Tărâm pierdut / Nina Dragu : Confluențe Literare
TĂRÂM PIERDUT de NINA DRAGU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380373_a_381702]
-
Visare > PLUTESC Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2174 din 13 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Plutesc pe-un nor! Și viața-i Lan bogat, Cu roșii- maci Și cu cicoare; Înmiresmată boare De auriu Și cânt de ciocârlii. Ne-a dat Divinul, Aripi să zburăm Spre soare, Să ne-nălțăm Din lacrimi și păcat. Plutesc pe-un nor! Mi-am dezlegat Aripile, din lanțuri! Cu zâmbete Mă înfășor, În loc de lut. Am la picioare, Dorul și cuvântul; La cer
PLUTESC de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380376_a_381705]