1,509 matches
-
ce crezi tu de oamenii din copilăria ta? Tu! cunoști bravura și tertipul. Tu ai văzut moartea în față mai mult de o sută de ori, tu nu știi ce este viața... b) Scrierea se va face în prealabil pe ciornă, deoarece majoritatea enunțurilor așternute pe hârtie, în prima lor fază se dovedesc imperfecte. Compoziția trebuie citită, recitită, corectată, uneori îmbunătățită. La o primă lectură, se caută greșelile de exprimare și cele gramaticale, apoi inconsecvențele de ordin ortografic. Greșelile se corectează
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
dând primele indicii despre ținuta intelectuală a autorului. Scrisul trebuie să fie lizibil, rezultat al unor deprinderi formate, literele să fie egale între el, bine rotunjite și legate unele de altele. Oferim mai jos un model de corectare a unei ciorne după care urmează să fie transcrisă compoziția: O zi trecută fără fapte importante Mândrul soare înfășurat în mantia-i strălucitoare și cu coroana de aur pe cap părăsește bolta cerească pentru a se duce la culcare. Sora lui, argintia lună
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
nu devin cu adevărat interesante decât atunci când autorul se apropie de teme de predilecție cum ar fi denunțul vehement al contrafacerii literare, în texte precum azi am încurajat prostia sau în a fost o bubă oarecare, laudatio adresat proiectului eșuat, ciornei stinghere, poemului ratat în genere: „noaptea aud uneori tăcerea miilor de/fetuși ascunși în viitorul hârtiei ă... ț ei duc mai departe vina de-a fi gângurit/altfel decât poporul/de-a fi încercat cândva o poveste/ei știu“. Centrul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
după 1990. Plus, firește, arătarea cu degetul a nerealizărilor fostului primar, ale fostului șef de Consiliu Județean și așa mai departe. Pentru a fi totuși mai puțin vag și plictisitor decât candidații, care parcă citesc, alegeri după alegeri, de pe o ciornă cu promisiuni neschimbată de aproape douăzeci de ani, mă duc, iată, și spre un exemplu concret. Din Iași. Călătoresc mult fie cu mașina proprie, fie cu taxiul. Iar drumul meu mă face să cobor zilnic Copoul. În ultimii doi ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
scriu și 4-5 pagini pe zi (enorm pentru mine), însă foarte rar. După cum mi s-a întâmplat, destul de frecvent, să mă holbez degeaba câte o jumătate de zi la o pagină cu numai 2-3 rânduri și să mâzgălesc pe o ciornă tot soiul de alcătuiri geometric-simetrice destul de imbecile. Cum va arăta viitorul roman? Asta eu n-am de unde ști, deocamdată. El, romanul, s-ar putea să știe câte ceva. Trăiți din scris? Dumnezeule, nu! Trăiesc dintr-o semeață leafă de profesor de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
Provincia Buenos Aires până la definirea chestiunii Capitale a Republicii, Fabiola, Georgicele (traducere de Ochoa) și De divinatione ( În latină). Moartea Îl surprinde În toiul muncii; după mărturia intimilor, avansase serios În redactarea Evangheliei după Luca, lucrare de sorginte biblică, a cărei ciornă nu s-a păstrat și a cărei lectură ar fi fost deosebit de interesantă*. Metodologia lui Paladión a făcut obiectul atâtor antologii critice și teze de doctorat, Încât o nouă prezentare este aproape superfluă. E suficient să o schițăm În linii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nesigur și mai schimbător: cuvintele. Nimeni nu ignoră că Înseși conotațiile lor variază și că cel mai prestigios cuvânt va fi mâine trivial sau fără temei. Am putut transcrie, de asmenea, cele trei versiuni succesive ale unui vers alexandrin. Pe ciornă, Nierenstein scrisese: Să trăiești pentru memorie și să uiți aproape totul. În Brizele din Fray Bentos - doar ceva mai mult decât o publicație de casă - a preferat: Din plin Memoria strânge materie pentru Uitare. Textul definitiv, apărut În Antologia a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
În ce-i pierdut mai dăinuim noi, care devine În litere de tipar: Să mai persiști sculptat În tot ce curge. Chiar și cel mai distrat cititor va observa că În ambele situații textul publicat e mai puțin onorabil decât ciorna. Chestiunea m-a intrigat, dar avea să mai treacă ceva vreme până să-i prind clenciul. Am plecat oarecum dezamăgit. Ce avea să spună direcția Ultimei ore, care finanțase călătoria? Nu mi-a dat curaj nici lipicioasa tovărășie a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sucomba vigurosul poet, secerat În plină tinerețe și sănătate, ne informează că versul căpcăun sălășluiește folcloric lipsit era la Început mai lung. Fiecare amputare și copilire, una de fiecare vers, a fost necesară În vederea sintezei care ne uimește astăzi. Prima ciornă era sonetistică și suna așa cum strălucește În continuare: Căpcăun din Creta, minotaurul sălășluiește În propriu-i domiciliu, labirintul: pe când eu, folcloric și oacheș, lipsit sunt de-adăpost la orice oră. În ce privește titlul, Să te trezești cu noaptea-n cap, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
o modernă elipsă a secularului și mereu proaspătului proverb Nu se crapă de ziuă mai devreme, oricât de cu noaptea-n cap te-ai trezi, deja Înregistrat de Correas În stare larvară. Și acum, la roman. Herrera ne-a vândut ciorna acestuia, care constă În patru volume manuscrise, și ne-a interzis să le publicăm pentru moment, așa că așteptăm să moară, pentru a o Înmâna bătrânului tipograf Rañó. Chestia-i de durată, căci constituția atletică a autorului, care e din ăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
noaptea mai În cap ca mandea; Cufărașu dase d-acu la semnat anteproiectu la prima iediție dân Zilele lu Folcloru dă Provincie, care o să să ție În capitalile dă provincii dân țară. Io, călcând pă urma lui, i-am strecurat ciorna la o notă pentru Itindență, unde proponea, după sentimenți mai actualizați, să să schimbe numele la unele străzi. Cufărașu și-a trântit vizualii pă ea. Otostrada Repatrierea Rămășițelor și Avenida Furnica Neagră s-a bucuratără dă atenția lui preferată. Atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
argentinieni practicau cu voluptate o formă activă și agreabilă a lenei: șueta nocturnă inteligentă, o horbotă spumoasă de cuvinte schimbate Între prieteni, Împletite după criteriul drag mai ales lui Borges: cel hedonist. În fina ei țesătură detectăm azi nu numai ciornele mentale pe care Borges era obligat să le practice din pricina miopiei sale avansate, ci și talentul În plină formare al lui Bioy. Uluitorul Honorio Bustos Domecq se naște Într-o zi, pe când Borges și Bioy prânzeau În casa părinților acestuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
lui Assir în Insula morților, spectacol ce poartă pecetea unui „déjà-vu” datorită căruia impresia de real devine extraordinar de intensă, iar ficțiunea „mai mult decât adevărată”. În această piesă a lui Strindberg (de fapt, un fragment rămas în stadiul de ciornă și care are ca decor același tablou al lui Böcklin din finalul Sonatei spectrelor), lui Assir, mortul ce-și întâmpină fostul maestru coborât și el în lumea întunericului, i se mai spune Silueta, ca și cum ar fi un personaj din teatrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
în funcție: ochi iscoditori, urechi mari, gură mică - își chemă toți stolnacealnicii la raport. Sosise un ucaz de la Sankt Petersburg. Ceva mai târziu, când piseții tocmai se aplecau scârțâind de zor cu penele înmuiate des în călimări, ca să transcrie, după ciorne, sprafca, otnoșenia sau sdelca cerute urgent de șefii lor, ușile pocniră date de pereți și se auzi glasul Marelui Komandir. Kutuzov năvăli cu mantaua veche pusă direct peste cămășoiul de noapte, nebărbierit, cu părul răsculat. Săriră toți în picioare, strigându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și-a petrecut dimineața În buzunarul vestonului, unde a stat În contact fizic intens cu o bucățică prăfuită de biscuit cu unt de arahide. După-amiaza Amory a scos-o la lumină cu un oftat și, după puțină gândire și o ciornă preliminară scrisă pe spatele manualului Limba latină - anul Întâi, de Collar și Daniell, a compus un răspuns: „Dragă domnișoară St. Claire, A fost pentru mine o adevărată Încântare să primesc azi dimineață invitația dumneavoastră pentru serata de joia viitoare, seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și aceasta și de fiecare dată avea sentimentul că în întunericul acestor încăperi uneltirile japonezilor stăteau la pândă ca niște umbre. Cu smerenie ne înfățișăm Sfinției Sale, Papa Paul al V-lea al Romei, stăpânul tuturor creștinilor. Un bătrân grămătic citea ciorna pentru scrisoarea Stăpânului. Purta haine negre ca ale preoților budiști și era ras în cap, spre deosebire de înalții oficiali care stăteau, la fel ca și data trecută, pe locurile de onoare, seniorul Shiraishi șezând drept în mijlocul lor. — Venind în țara noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
se află tare departe de țara noastră, dar noi nădăjduim să statornicim legături cu acest ținut și de aceea implorăm pe Sfinția Voastră, care are mare trecere, să ne sprijine ca să ne împlinim această voință a noastră. Grămăticul puse încet ciorna scrisorii pe genunchi și își ridică apoi capul ca un vinovat în așteptarea sentinței. Seniorul Shiraishi își duse pumnul la gură, tuși de două-trei ori și zise: Ce părere ai, senior Velasco? — E bine. Însă am doar două lucruri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
În blocurile cartierului, dar și din vechea circumscripție. Trei ani mai târziu, la 15 septembrie 1971, Într-o zi ploioasă, dar vestitoare de rod bogat, se deschideau larg porțile unui nou local pentru Școala Generală Nr. 10, acesta din strada Ciornei nr. 18-20. Aici urmau să Învețe carte, pentru Început, o bună parte din elevii școlii situate În strada Vasile Lupu. În localul acesteia, urma să funcționeze Școala de Aplicație, subordonată Liceului Pedagogic Vasile Lupu din Iași. După o existență zbuciumată
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
de inteligență și zăpăceală, tristețe și pasiune, ascuțime a spiritului și neajutorare, profunzime și bufonerie pe care o Întâlneau la Fima. În afară de asta, te puteai oricând baza pe el, ca să te ajute la corecturi sau să-ți dea sfaturi În privința ciornei unui articol. Pe la spate, ziceau cu căldură: Ăsta-i omul, ce se poate spune, original și bun la suflet, dar ce să-i faci dacă e leneș. Lipsit de ambiție. Pur și simplu nu se gândește la ziua de mâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
lumina, se sculă și se așeză În indispensabilii săi lungi și Îngălbeniți pe podea, În fața dulapului maroniu. Fu nevoit să folosească forța pentru a deschide sertarul de jos, care era blocat. Scotoci vreo douăzeci de minute prin carnete vechi, reviste, ciorne, fotocopii, articole și tăieturi din ziare, până dădu peste un dosar din carton gros, pe care scria: Ministerul de Interne - Departamentul de Servicii Municipale. Extrase din dosar un teanc de scrisori vechi, băgate În plicurile lor originale. Începu să verifice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
idee ce-o să citez și ce nu, spuse Fanny, vizibil enervata. Bănuiesc că mai întâi o să ascultați toată casetă, insistă Adrian. — Mi se pregătește transcrierea ei. — Și pe urmă faceți un decupaj pe calculator? Sau mai întâi vă faceți o ciorna scrisă de mână? — Va radeți de mine, nu? îl chestiona ea. Nu! Deloc! se împotrivi Adrian. Întrebarea aia era din manualul pentru gazetarii handicapați mintal, se stropși Fanny. Din O sută de intrebari plictisitoare pentru un autor. „Scrieți ceva în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
nu știa prea bine când îi venea rândul. Apoi s-a trezit că stătea lângă Moni în fața ghișeului. Toți ceilalți păreau fericiți și mergeau către viitor cu bonurile înainte. Trecutul nu mai conta, trecutul fusese și trebuia distrus ca o ciornă pe care ai notat ceva, trecând apoi totul pe curat. Alex zăbovea în prezent. Și Moni din golul ei zăbovea. Apoi golul veni spre el și prinse contur. — Ai număr? — Nu. — Nici eu. Așa a început. Un timp au vorbit
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
suntem oaspeți, am găsit și microfoanele a căror existență o bănuiam. Lângă camera de recepție, un birou adăpostea și șeful de stat major al agenților care ne supravegheau. Am investigat discret locul, iar Milou a găsit hârtiile mototolite ce cuprindeau ciornele rapoartelor lor către doctorul Simba. Fuseserăm puși sub urmărire încă de la urcarea pe pachebot, iar toate mișcarile noastre sunt cunoscute în avans. Vocea din bazar știa despre toate acestea. Noi nu. Dar niciodată nu este prea târziu spre a fi
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
or, eu refuzasem să schimb fie și o virgulă. „Ce am scris, am scris!” a fost răspunsul meu; chiar și Pilat se ținuse tare, respingând - tot așa - o propunere oarecum asemănătoare: nu puteam să mă cobor sub nivelul lui. Aveam ciornele, fișele, aș fi izbutit să refac fiecare manuscris, dar forma inițială - până la ultima literă - nu mai eram capabil să o repet. Mi-ar fi scăpat ceva; aș mai fi adăugat un cuvânt. M-aș fi implicat într-o autocompilație. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
a rămas la vedere două-trei minute. În local era numai puștime, nu te cunoștea nimeni. Un burlac, aproape bătrân, venit să soarbă o cafea trucată, jumătate orz. Nu ai aruncat la coș nici o hârtie; nici acasă nu faci așa ceva, azvârli ciornele, bucățele, numai la toaletă. Ți-e teamă să nu transpire ceva înainte de tipar. În reviste ai publicat doar fragmente „neutre”, alese cu toată grija. Ai o perioadă proastă. Durerile de cap, insomniile... A nins. Neobosită, pajura albă plutește deasupra Stațiunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]