2,061 matches
-
Motiv pentru care majoritatea lucrărilor de gramatică nu înregistrează în interiorul propoziției un circumstanțial consecutiv. G.A. îl discută ca o variantă a circumstanțialului de mod. (vol.II, p.186) În noua ediție a Gramaticii Academiei, “în clasa de substituție a circumstanțialului consecutiv” se înregistrează și realizări infrapropoziționale: "realizări nominale" și „realizări prin forme verbale nepersonale” (infinitivul și gerunziul) (Cf.vol.II, p.573) 39. În G.A., vol. II, pp. 203-204, precum și în alte lucrări de specialitate, cele două aspecte ale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cele două aspecte ale complementului de excepție sunt diferențiate pe baza formei, afirmativă sau negativă, a verbului-predicat și, de aceea, identitatea lor e inversată. 40. În G.A., II, p. 333, pe când și de unde sunt considerate elemente relaționale care introduc circumstanțiale de timp și, de loc, ceea ce ar determina situarea completivelor opoziționale, pe care le introduc, în categoria falselor temporale și, respectiv, locale. De fapt, devenind locuțiuni conjuncționale, adverbele pe când și de unde nu pot introduce decât completive opoziționale, marcându-le astfel
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a denumirii, profesiunii, poziției sociale etc., ca atribut substantival apozițional. Noua ediție a Gramaticii Academiei interpretează, însă, aceste structuri (profesorul Popescu, orașul București) ca „atribut substantival în nominativ”. (vol.II, p. 601) 44. Motiv pentru care G.A. situează atributivele circumstanțiale în categoria atributivelor explicative, în opoziție cu atributivele determinative în care se înscriu cele de calificare și de identificare (cf. vol.II, p. 277 ș.u.). 45. V. Hodiș, Elementul predicativ suplimentar. Contribuții, în LR, 1969, nr. 2, p. 139
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cit., p. 146 ș.u.; I. Iordan și Vl. Robu, lucr. cit., p. 637 ș.u.), atribut predicativ (Gh.N. Dragomirescu, Atributul predicativ în limba română, LL, VI (1962), pp. 99-121), atributiv (G. Pană-Dindelegan, lucr. cit., p. 133 ș.u.), atribut circumstanțial (Mioara Avram, Corespondența..., în SG, I, p. 158), nume predicativ circumstanțial (M. Rădulescu, Numele predicativ circumstanțial, în SG, II, p. 121 ș.u.). 47. Cf. și D.D. Drașoveanu, Despre elementul predicativ suplimentar, în CL, 1967, nr. 2, pp. 241-242. RELAȚII
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cit., p. 637 ș.u.), atribut predicativ (Gh.N. Dragomirescu, Atributul predicativ în limba română, LL, VI (1962), pp. 99-121), atributiv (G. Pană-Dindelegan, lucr. cit., p. 133 ș.u.), atribut circumstanțial (Mioara Avram, Corespondența..., în SG, I, p. 158), nume predicativ circumstanțial (M. Rădulescu, Numele predicativ circumstanțial, în SG, II, p. 121 ș.u.). 47. Cf. și D.D. Drașoveanu, Despre elementul predicativ suplimentar, în CL, 1967, nr. 2, pp. 241-242. RELAȚII DE COORDONARE 48. Când relația de coordonare ar implica numai doi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
atribut predicativ (Gh.N. Dragomirescu, Atributul predicativ în limba română, LL, VI (1962), pp. 99-121), atributiv (G. Pană-Dindelegan, lucr. cit., p. 133 ș.u.), atribut circumstanțial (Mioara Avram, Corespondența..., în SG, I, p. 158), nume predicativ circumstanțial (M. Rădulescu, Numele predicativ circumstanțial, în SG, II, p. 121 ș.u.). 47. Cf. și D.D. Drașoveanu, Despre elementul predicativ suplimentar, în CL, 1967, nr. 2, pp. 241-242. RELAȚII DE COORDONARE 48. Când relația de coordonare ar implica numai doi termeni, absența unuia înseamnă absența
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
secrete pentru a vedea ce se ascundea cu adevărat în spatele întreitului refuz venit de pe batrânul continent (www.evenimentul.ro). Datorită sensului său, numeralul multiplicativ nu cunoaște categoria intensității 1. Prin conversiune, forma de masculin singular devine adverb, îndeplinind funcția de circumstanțial de mod: Pe când voi, cei care greșiți îndoit, întreit mai des și mai grav decât președintele nu aveți nicio scuză, deoarece greșiți stând de pomană sau din postura frânarilor reconstruirii și democratizării țării (www.ziua.ro). 1.3. Numeralele multiplicative
[Corola-publishinghouse/Science/85003_a_85789]
-
evident, azi, că poezia lui Cezar Ivănescu este și va fi în continuare citită, în timp ce a altor colegi de generație, nu. Este tot mai limpede că succesul vedetelor din socialismul real nu se prelungește în epoca democratică, întrucât era unul circumstanțial și contextual; și că, în schimb, cota lui Cezar Ivănescu rămâne neatinsă de ruptura revoluționară de sistem și de fluctuațiile inerente, pentru că ea s-a datorat strict poeziei și valorii acesteia." Daniel Cristea-Enache "Poezia lui Cezar Ivănescu este un lung
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Sunt statisticile citate valide? Sunt precedentele relevante? Vor reacționa liderii străini în maniera anticipată? Cum vor răspunde celelalte popoare? Invazia din Golful Porcilor nu a decurs conform planului, pe de o parte fiindcă CIA a presupus pe baza unei dovezi circumstanțiale și a presupunerilor ideologice că majoritatea populației cubaneze l-ar răsturna pe Castro cu prima ocazie. Câțiva ani mai târziu, America nu a reușit să anticipeze revoluția Iranului deoarece am presupus că un ayatollah radical nu s-ar bucura de
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
pămînt pe Ahille [e1], APOI ei l-au tîrît [e2], APOI ei l-au azvîrlit [e3]. Faptul divers jurnalistic din T2 pe care l-am citat în introducere prezintă și el o interesantă construcție detașată gerunzială (P2), foarte diferită de circumstanțialele simple de tipul celei întîlnite la începutul lui P5. În schimb, ea nu diferă mult de construcția gerunzială cu relativă din P8: [P2] Reușind să-și procure pistoale, ei luară cu forța cheile unui paznic și se repeziră afară din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care plecă cu toată viteza, în timp ce gardienii trăgeau cu pistoalele în direcția fugarilor. [P8] Un glonte lovind de moarte calul care trăgea trăsura, gardienii putură să se apropie și îi găsiră pe deținuți morți, cu trupul ciuruit de gloanțe. Spre deosebire de circumstanțialul de loc din P5, cele două CD gerunziale constituie fiecare o predicație, adică o unitate de sens ce trebuie memorată deoarece condiționează lectura a ceea ce urmează: Deținuții și-au procurat pistoale (P2), Un glonte a lovit de moarte calul care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de gloanțe [e3'] Construcția gerunzială din P8 [e1] permite exprimarea anteriorității unui enunț și deci o înlănțuire de predicate succesive. Astfel este introdusă o succesiune temporală de acțiuni și de legături de la cauză la efect (cum nu este totuși cazul circumstanțialului din P5). Cu acest tip de construcție intrăm într-un domeniu care va fi abordat ceva mai departe, și anume problema segmentării enunțurilor minimale. În cele două versuri citate, Blaise Cendrars propune un decupaj al materiei verbale foarte diferit de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cimitirului din Panti. [P2-e2] Dujardin rătăcea gol pușcă prin Saint-Ouen-l'Aumône. [P3-e3] Niște nebuni, se pare. Din punct de vedere semantic [A], cele două fraze-propoziții din T9 construiesc deja două reprezentări discursive (Rd1 și Rd2) prin enumerarea succesivă a unui circumstanțial de loc: Între Deuil și Épinay și La Carrières-sur-Seine (constituent periferic, în poziție de temă proprie, care răspunde la întrebarea referențială Unde?), apoi a unui subiect gramatical: se și Dl. Bresnu (în poziție de temă și care răspunde la întrebarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mult sau mai puțin intenționată a agenților: [Ei] Îl tîrîră (T4) comparat cu Chevrel strănută (T11) sau de simple evenimente precum Pasarela s-a prăbușit. La acest nucleu propozițional se pot adăuga constituenții periferici mai mult sau mai puțin autonomi: circumstanțiale ca în În lacul din Annecy, Între Deuil și Épinay, sau construcții detașate (CD) ca în Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile și Căzînd din carul cu fîn, care au rolul de a tematiza partea predicativă a unei propoziții a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
umane. Acești factori de diversificare ne permit să înțelegem de ce pragmatica se prezintă ca un conglomerat de domenii reciproc permeabile, toate preocupate să studieze "limbajul în context"2. Françoise Armengaud 3 propunea discutarea a patru tipuri de contexte: 1) Contextul circumstanțial, factual, existențial, referențial, preocupat de identitatea interlocutorilor, de locul și de timpul comunicării; 2) Contextul situațional sau paradigmatic, ce are în vedere practici discursive comportând o anume finalitate și rutină, specifice unei anumite culturi, ca de pildă: o liturghie, o
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a locului enunțării. Acest lucru este și mai evident în cazul faimosului "no man's land" din teatrul "absurdului". Deicticele temporale se raportează la momentul enunțării, la prezentul lingvistic. În această clasă nu sunt incluse doar elementele cu funcție de "complemente circumstanțiale", ci și mărcile de "timp" înscrise în morfologia verbală a indicativului: "Doar paradigmele indicativului pot avea o valoare deictică". Deicticele temporale sunt dominante în tehnica monologului interior. În cazul narațiunii literare, este necesară stabilirea relației între locul și momentul enunțării
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cu demonstrativele cu valoare anaforică, prin care se reia o unitate deja introdusă în text (cf. "acestei fântâni" din fragmentul din Paul și Virginia sau "acestea" de la începutul fragmentului din Les lauriers sont coupés). Deicticele adverbiale cu statut de "complemente circumstanțiale" se distribuie în diverse microsisteme de opoziții: aici / acolo, aproape / departe, în fața / în spatele, la stânga / la dreapta etc, decodându-se în funcție de felul în care enunțătorul lor se înscrie în spațiu. Ajunge ca enunțătorul să se întoarcă numai, și "în fața" devine "în spatele
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
infinitate de date diferite, în timp ce cu o zi înainte de plecarea sa nu va putea fi schimbat atunci când se fixează momentul corespunzător plecării sale. Nu putem totuși să limităm clasa deicticelor temporale la elemente a căror funcție este cea de "complement circumstanțial" și al căror statut este cel al unui adverb (mâine) sau al unui grup prepozițional (peste câteva luni). Alături de ele, există un triplet de deictice pe cât de esențiale, pe atât de discrete: mărcile "timpului" înscrise în morfologia verbală, fie că
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
zăreau..."). Însă, el se poate baza pe o serie riguroasă de paralelisme sintactico-semantice: primele patru fraze sunt organizate identic: niște grupuri nominale subiect non-definite și care indică ființe omenești, urmate de un grup verbal; fiecare dintre fraze are un element circumstanțial de loc introdus printr-o prepoziție; textul nu are nicio subordonare, ci numai două coordonări prin și ale căror poziții arată astfel: (1) grup nominal grup verbal și grup verbal. (2) frază simplă. (3) frază simplă. (4) grup nominal grup
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ea spuse (v.14), el spuse (v.19), ea spuse (v.24) sau prin verbul a invoca urmat de două puncte (v.18). Aceste fragmente conțin deictice al căror referent este interpretabil datorită cotextului; de pildă, aici (v.4), cu circumstanțialul la fereastră (v.3) sau eu (v.4) cu spuse animalul, din culcușul părintesc gonit (v.5) Discurs indirect: o singură ocurență: Dama cu nas ascuțit răspunse că pământul / Era al ei, că-l ocupase prima (v.9). Completiva directă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
țări comuniste, Ceaușescu avea nevoie de o libertate ideologică deplină. Fundamentele teoretice invocate de Ceaușescu, în prima parte a conducerii sale, se opreau, de cele mai multe ori, la o variantă simplificată a marxismului. Lenin, ca și Marx sau Engels, erau amintiți circumstanțial, de obicei pentru a sprijini ideea unei libertăți depline de a alege căile spre socialism. Apelul la istoria românilor, ale cărui începuturi se întrevăd din faza de acumulare, a avut rolul de a umple golul conceptual lăsat de respingerea apriorică
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
p.63]. Important pentru demersul nostru este faptul ca Baudelaire face din modernitate un vector de frumusețe: "Frumosul este alcătuit dintr-un element veșnic, invariabil, a cărui cantitate este peste măsură de greu de determinat, precum și dintr-un element relativ, circumstanțial, care va fi, dacă vrem, rând pe rând sau în întregime, epoca, modă, morală, pasiunea" [Baudelaire, 1971, p.184]. Baudelaire menționează că fiecare epoca își are "costumul, pieptănătura și chiar gestul, privirea și zâmbetul ei", care "sunt desăvârșit de armonioase
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pentru fibrilație ventriculară (FV) și protejează împotriva dezvoltării FV în cursul ocluziei coronariene [Kopia et al., 1987]. Deși există date experimentale consistente privind rolul activării sistemului nervos simpatic ca factor declanșator/favorizant al FV, evidența la oameni este mai degrabă circumstanțială. O relație interesantă între activarea SNS și apariția fibrilației ventriculare la pacienții cu interval Q-T prelungit (care deci au risc crescut de FV) a fost descrisă deja în deceniul [ase al secolului trecut [Jervell et al., 1957]. Anomalii ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a noi "posibilități ale vieții"49. Dacă teoriile artei postmoderne, care pot include relatări actuale ale teoriilor estetice, se constituie prin situarea artei într-un complex de relații cu diferite alte forme de cunoaștere și activitate, apreciind-o contextual și circumstanțial, în mod interdependent față de o varietate de atitudini și acțiuni umane, condiții în care se reconsideră autonomia artei, atunci teoria formei, prin care Bourriaud încearcă să descrie valoarea relațional estetică a artei, nu ar fi decât o re-denumire a accepțiunii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
propunând în schimb o abordare constructivă. Avantajul criticii și, tocmai de aceea, prevalența sa asupra esteticii, constă în referirea sa concretă la evenimente și opere de artă contemporană. Opera / evenimentul de artă este analizat(ă) în matricea unei teorii construită circumstanțial pornind de la datele concrete ale mesajului său. Sunt identificate (adică create) anumite concepte cheie care motivează intenția operei. Coincidența dintre prevalarea și crearea unui concept este una dintre condițiile strategice ale unui act critic reușit. Orice act critic, înțeles ca
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]