2,739 matches
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > E GREU SĂ NE MÂNTUIM? Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 381 din 16 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ne-am întâlnit pe internet, roman, cap. 14 Septembrie plin de căldură, ca un cireș bogat. Ca o iubire împărtășită, ajunsă la maturitate. Cu bunici care ies, ca primăvara gâzele la soare. Octombrie ne ia însă prin surprindere cu vânt subțire care ne aduce aminte de odiseea cămării, niciodată îndestulată. Covor de frunze, peste care
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
Publicat în: Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Să m-astepti Când ploaia , trece , Am să vin tiptil , Așa , ca un zâmbet , Ca o rază , Ca un zbor de rândunea . Să m-astepti Pe potecuța , Sub cireșul copt Și greu . Am să vin , Să nu ai teamă , Dor al sufletului meu . Am să vin , Cănd ploaia , trece , Ca un vânt , Să te adii , Ca un murmur printre Frunze , Ca un cânt de ciocârlii . Referință Bibliografica: Să m-
SA M-ASTEPTI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378777_a_380106]
-
în temelia cu amintiri. La această adresă, cândva, în marș nupțial, a poposit dragostea în veșmânt de sărbătoare și brațele pline cu flori. Îngeri cu zâmbetul cât jumătate de cer jucau șotron cu tristețile trecătorilor. În valsul primăverii, flori de cireș albeau strada copilăriei cu petale de lumină. Printre zorele, vrăjiți de bucuria celor ce locuiau acolo, ochi lacomi de viață furau clipe de magie. La acesată adresă, ca și cum nimeni n-ar fi locuit vreodată, liniștea provoacă durere. Vândută ca orice
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
treacăt,Ascunde-n tine culpa din priviri,Dorinței să-ți mai fiu... îi pune lacăt, Poți cerne doar trăiri din amintiri.De-ai să te-ntrebi unde îți sunt acum? Sunt tot aici, dar sufletu-i departe...... XXIX. AU ÎNFLORIT CIREȘII..., de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1580 din 29 aprilie 2015. Au înflorit cireșii, O,Doamne, ce splendoare! Și-au pus hlamide albe Brodate-n roz de soare. Sărută cerul floarea Când vântul o răsfiră Și se cunună zarea
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Poți cerne doar trăiri din amintiri.De-ai să te-ntrebi unde îți sunt acum? Sunt tot aici, dar sufletu-i departe...... XXIX. AU ÎNFLORIT CIREȘII..., de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1580 din 29 aprilie 2015. Au înflorit cireșii, O,Doamne, ce splendoare! Și-au pus hlamide albe Brodate-n roz de soare. Sărută cerul floarea Când vântul o răsfiră Și se cunună zarea, Iar fluturii conspiră. E-atâta frumusețe La nunta de petale, Dar simt cumva tristețe Când
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Când văd cum ramuri goale, Umile-ngenunchează Tot sărutând pământul Și tremură a groază Când rău, nechează vântul. Ne-asemănăm cu ei În mândra tinerețe, Pe trupuri ca de zei, Veșminte îndrăznețe. În florile dorinței ... Citește mai mult Au înflorit cireșii,O,Doamne, ce splendoare! Și-au pus hlamide albeBrodate-n roz de soare.Sărută cerul floareaCând vântul o răsfirăși se cunună zarea,Iar fluturii conspiră.E-atâta frumusețeLa nunta de petale,Dar simt cumva tristețeCând văd cum ramuri goale,Umile-ngenuncheazăTot
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
el de-a privi serii întregi de lucruri. Toată istoria unui popor - în orice privire - e înmagazinată în prezentul lui și toate calitățile și defectele lui sânt dezvoltări ale unui și aceluiași germene fundamental, ale unui și aceluiași sâmbure. Mutând cireșul sub zonele cele mai deosebite, el se va modifica, însă tot cireș o să rămână, și numai altoii inoculați în trunchiul lui vor da alte frunze, alte roade. {EminescuOpXI 158} E însă mult mai ușor a deosebi frunzele și roadele decât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în orice privire - e înmagazinată în prezentul lui și toate calitățile și defectele lui sânt dezvoltări ale unui și aceluiași germene fundamental, ale unui și aceluiași sâmbure. Mutând cireșul sub zonele cele mai deosebite, el se va modifica, însă tot cireș o să rămână, și numai altoii inoculați în trunchiul lui vor da alte frunze, alte roade. {EminescuOpXI 158} E însă mult mai ușor a deosebi frunzele și roadele decât a le descrie esența, a le reduce la germenele primitiv. Oricare din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
2 căldărari, pietrari, stoleri etc. La 1 ianuarie 1855, numărul lor era de 107 familii dintre care 20 fierari, 7 pietrari, căldărari etc.. Se știe, deasemenea, că „meșterii cantacuzineștilor” au făcut, cu prilejul mișcărilor din 1848, arme și tunuri din cireș. La 22 decembrie 1848, Mihail Sturdza era încunoștiințat despre mersul cercetărilor întreprinse pe moșiile cantacuzineștilor, pentru a se afla „cât și unde anume sunt ascunse armile și un feliu de tunuri ce se lucrase acolo din porunca proprietarilor”. Investigațiile colonelului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
propus s-o utilizeze polonezii, și invers. Deși privită cu neîncredere și chiar blamata de unii emisari polonezi din afara partidei democratice, tabăra poloneză a cunoscut un început de organizare, de înarmare (cu puști și chiar cu tunuri din lemn de cireș), neajungând însă la încheierea pregătirilor și declanșarea acțiunilor din cauza reacției țariste. Reacția comandantului armatei țariste de ocupație, ajutat de autoritățile locale, s-a produs fără întârzieri și în mod hotărât. Țăranii moldoveni, comunica Korsak într-un raport din 11 septembrie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Adrian Neculau Vă voi dezvălui că domnul Adrian Neculau se cațără uneori prin copaci. L-am văzut cu ochii mei și nu-mi venea să cred. Are o Îndemânare nemaipomenită. Primăvara, devreme, dar mai ales vara și toamna. În pruni, cireși, vișini și meri. Alteori, adună vreascuri, frunze uscate, gunoaie, face foc și se bucură ca un copil de fumul gros, Înecăcios Împrăștiat În jur. Domnului Neculau Îi mai place să contemple Îndelung cum cresc florile, iarba, straturile de legume sau
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
casei suferind pentru dudul de la poartă, care tocmai a fost stâlcit de un vânt nemilos. Am citit pe chipul său o mare tristețe și atunci când mărul a fost retezat de o altă furtună. L-am văzut Însă bucurându-se de cireșii și vișinii Încărcați de belșugul verii, Îmbiind mândru pe cunoscuți să se cațere și să se Înfrupte din rodul copacilor săi. Între desele plecări În străinătate, cosește iarba, gândindu-se poate, În pauza dintre două brazde, la Radu, fiul său
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și articole din această categorie, alături de altele de teorie a literaturii, comparatistică etc., Al. Dima, N. I. Popa, Al. Teodorescu, I. Lăzărescu, Dimitrie Costea, Dan Mănucă, Remus Zăstroiu, Leon Volovici, Horst Fassel, Gabriela Drăgoi, Stănuța Crețu, Florin Faifer, Lucia Berdan, Lucia Cireș, I. H. Ciubotaru, Algeria Simota, Rodica Șuiu, Silvia Ciubotaru, Gh. Hrimiuc-Toporaș, Victor Durnea, Andrei Corbea, Ioan Holban, Ofelia Ichim ș.a. Cu studii privind literatura română sau diverse literaturi străine, istoria culturii, istoria mentalităților, cu cercetări de imagologie, genealogie, naratologie ș.a.
ANUAR DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
cu piesa Coroană pentru Doja (montată la Teatrul Național din Timișoara, stagiunea 1972-1973, și la Televiziunea Română, 1972), urmat de reprezentarea și a altor piese: Appassionata (Teatrul Național din Timișoara, stagiunea 1974-1975; Teatrul de Stat din Oradea, stagiunea 1975-1976), Turnul de cireș (Teatrul de Nord din Satu-Mare, stagiunea 1976-1977), Tentația (Teatrul Național din Timișoara, stagiunea 1983-1984; Teatrul Național din Cluj-Napoca, stagiunea 1984-1985). În 1989, volumul Tentația. Coroană pentru Doja adună o bună parte din dramaturgia lui A., a cărei temă predilectă este
ARDELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285432_a_286761]
-
ilustrată”, „Cumpăna” (1909-1910, scoasă de cei doi împreună cu M. Sadoveanu și Il. Chendi), un material bogat și extrem de variat. Volumele lor se succedă cu repeziciune: Legenda funigeilor (1907), Cometa (1908), Caleidoscopul lui A. Mirea (1908 și 1910), Carmen saeculare (1909), Cireșul lui Lucullus și Portrete (1910), precum și mai multe traduceri. Primele trei cărți au fost premiate în 1909 de Academia Română. În această perioadă, A. publică singur un al doilea volum de versuri, Fantazii (1909), și traducerea piesei Amorul veghează de Robert
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
încercând osmoza între lirism și verva spumoasă. Protagonistul acestei povești de dragoste, Titi Roznov, este, într-o măsură, un alter ego al autorului Fantaziilor. Probând încă o dată putința metamorfozării, A. abordează și domeniul prozei, experimentând diverse formule. Primele două volume, Cireșul lui Lucullus și Portrete, sunt semnate împreună cu St. O. Iosif, dar stilul și materialul de viață îi aparțin în mare măsură. Cel dintâi conține proză scurtă, variată ca structură și atmosferă. Personajele și conflictele din nuvelele Cireșul lui Lucullus, Răsplata
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
Primele două volume, Cireșul lui Lucullus și Portrete, sunt semnate împreună cu St. O. Iosif, dar stilul și materialul de viață îi aparțin în mare măsură. Cel dintâi conține proză scurtă, variată ca structură și atmosferă. Personajele și conflictele din nuvelele Cireșul lui Lucullus, Răsplata lui Criton, Răzbunarea lui Arghir și Ochiul diavolului ilustrează epic o idee, totuși scriitura îngrijită, finețea privirii, prospețimea descripției le detașează de proza vremii. Rețin atenția Umbra casei și Scrisoare veche, în care ficțiunea abia dacă modifică
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
O. Iosif), Iași, 1907; Cometa (în colaborare cu St. O. Iosif), București, 1908; Caleidoscopul lui A. Mirea (în colaborare cu St. O. Iosif), I-II, București, 1908-1910; Carmen saeculare (în colaborare cu St. O. Iosif), București, 1909; Fantazii, București, 1909; Cireșul lui Lucullus (în colaborare cu St. O. Iosif), București, 1910; Portrete (în colaborare cu St. O. Iosif), București [1910]; Povestea celor necăjiți, București [1911]; Fantome, București, 1911; Oglinda fermecată, București, [1912]; Triumful vieții, București, [1912]; Steluța, București, [1913]; Războiul (în
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
bibitus), bețiv (bibitivus), a îmbăta (imbibitare). Termeni în grădinărit: ceapa (caepa), aiul sau usturoiul (alium), varza (virida) sau curechiul (caulicus), ridichea (radicula), napul (napus), pepene (pepo), lăptuca (lactuca), lintea (lentem), legumă (legumen). Pomi fructiferi: pom (pomum), mărul (melum), părul (pirus), cireșul (cerisius), prunul (prunus), piersicul (persicus), nucul (nux-cis), alunul (aluna), gutuiul (cutoneus), corn (cornus), pomăt (pometum). Alți termeni: moară (mola), a pisa (pinsare), piuă (piela), făină (farina), a cerne (cernere), ciur (cibrum), apă (aqua), aluat (allevatum), cârpător (crepatorium) sau țest (testum
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Papadima, București, 1970; Constantin Mohanu, Fântâna dorului. Poezii populare din Țara Loviștei, București, 1975; Poezia obiceiurilor calendaristice, îngr. și pref. N. M. Băieșu, Chișinău, 1975; Constantin Brăiloiu, Emilia Comișel, Tatiana Gălușcă-Cârșmariu, Folclor din Dobrogea, pref. Ovidiu Papadima, București, 1978; Lucia Cireș, Colinde din Moldova, Iași, 1984; Flori de măr. Din poezia obiceiurilor de iarnă, îngr. și postfață Sabina Ispas, București, 1987; Colindă-mă, Doamne, colindă! Colinde populare românești, I-II, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 1992; Ioan Bocșa, 1484 de
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 132-171; Nicolae Bot, Funcțiile agrare ale colindatului, AMET, 1977, 311-337; Traian Herseni, Forme străvechi de cultură poporană românească, Cluj-Napoca, 1977, passim; Octavian Buhociu, Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească, București, 1979; Lucia Cireș, Aspecte ale colindatului în Moldova, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Mihai Coman, Izvoare mitice, București, 1980; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 267-394; Monica Brătulescu, Colinda românească, București, 1981; Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
I, București, 1981, 267-394; Monica Brătulescu, Colinda românească, București, 1981; Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr. Silvia Ciubotaru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983; Mihai Coman, Sora Soarelui. Schiță pentru o frescă mitologică, București, 1983; Lucia Cireș, Funcția funebră a colindatului, ALIL, seria B, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Petru Caraman, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Constantin Brăiloiu, Sabina Ispas, Sub aripa cerului. Comentarii etnologice asupra colindei și colindatului, București
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Poeți ai expresionismului, îngr. și pref. Petre Stoica, București, 1971 (în colaborare); Haiku. Lirică niponă (secolele XVI-XX), I-V, pref. trad., București, 1974; Tanka-haiku. Antologie de poezie clasică japoneză, pref. Ion Acsan, București, 1981 (în colaborare cu Ion Acsan); Țara cireșilor în floare. Poezia Japoniei, București, 1995 (în colaborare cu Ion Acsan și Ioanichie Olteanu). Repere bibliografice: Edgar Papu, Perfecțiune dinainte atinsă, SXX, 1968, 9; Al. Covaci, Dan Constantinescu, „Unde”, F, 1969, 2; Gherghinescu Vania, Dan Constantinescu, „Unde”, AST, 1970, 6
CONSTANTINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286369_a_287698]
-
Incursiune în etnologia românească a riturilor de trecere, Iași, 1999; Totemism românesc. Structuri mitice arhetipale în obiceiuri, ceremonialuri, credințe, basme, Iași, 2001; Mitologia cuvintelor, Iași, 2003; Cântecul popular epic eroic din Moldova, Iași, 2003. Culegeri: Decântece din Moldova, introd. Lucia Cireș, Iași, 1982 (în colaborare cu Lucia Cireș); Balade din Moldova, introd. edit., cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1986. Traduceri: Arnold van Gennep, Riturile de trecere, introd. Nicolae Constantinescu, postfața trad., Iași, 1996 (în
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
trecere, Iași, 1999; Totemism românesc. Structuri mitice arhetipale în obiceiuri, ceremonialuri, credințe, basme, Iași, 2001; Mitologia cuvintelor, Iași, 2003; Cântecul popular epic eroic din Moldova, Iași, 2003. Culegeri: Decântece din Moldova, introd. Lucia Cireș, Iași, 1982 (în colaborare cu Lucia Cireș); Balade din Moldova, introd. edit., cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1986. Traduceri: Arnold van Gennep, Riturile de trecere, introd. Nicolae Constantinescu, postfața trad., Iași, 1996 (în colaborare cu Nora Vasilescu), Formarea legendelor, introd
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]