29,910 matches
-
Cristian Teodorescu După primul tur de scrutin am citit într-un ziar, nu-i citez numele din jenă, că alegătorii de peste 60 de ani hotărăsc soarta Bucureștiului. Asta potrivit ideii pescuite din sondaje de opinie, că cei care merg pe mîna PDSR-ului ar fi precumpănitor vîrstnici. Dacă ar fi să ne luăm după titlurile
Bătrîni paznici ai democrației by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17031_a_18356]
-
un asemenea efect mai cu seamă în părțile inspirate din Mihnea și babă și în câteva alte texte lirice; aiurea, în potop de compoziții dulcege ce spun cu sprinteneala una și alta ("Ea era așa ceva/ Că când zorile s-arată", citează G. Călinescu)... În segmentul VII, poetul revine la dânsul de fantome, a cărui extraordinară pregnanta merită calificativul de capodoperă. Spre satisfacția cititorului, el nu mai iese din densitatea această pană la sfarsitul poemului, după o cavalcada de 60 de versuri
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
deopotrivă cea literară și cea personală. Plecat definitiv din țară în 1947, Paul Celan alege limba germană ca limbă a poemelor sale, "obscurizînd pînă la pierderea de sens limba celor care îi omorîseră tata și mama", după cum spunea un critic, citat de Crohmălniceanu. În Germania de Vest ajunge să fie considerat în scurt timp unul dintre cei mai mari poeți postbelici. Celan trăiește însă în Franța și se căsătorește cu Gisele Lestrange, fiica unui cunoscut susținător al regimului de la Vichy, antisemit
Paul Celan și prietenii săi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17037_a_18362]
-
mai puternic să continue lupta pentru Cotroceni. Pentru că, am observat, comuniștii români sunt, cu toții, urmașii lui Lăpușneanu: cu cât îi vrem noi mai puțin, cu atât ne vor ei mai mult! Dacă lucrurile ar sta altfel, aș extinde invitația politicianului citat la întreaga clasă politică și la cvasi-totalitatea baronilor presei scrise și ai televiziunilor. La ce să ne așteptăm bun de la oameni pentru care "audiomatul", "ora de maximă audiență" și contul în bancă sunt singurele valori? Ca într-un blestem, vom
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
de limba ziarelor, de funcționalitatea instituțiilor și formelor culturii, forme ce nu corespundeau fondului național. În 1872, criticul publică în Convorbiri literare un studiu de constatări pozitive, intitulat Direcția nouă în poezia și proza română. În acest studiu, Maiorescu îl citează pe Eminescu după Alecsandri: "...în fine poet, poet în toată puterea cuvîntului", avînd "farmecul limbajului". În schimb, tabloul într-un act în versuri Uă noapte pe ruinele Tîrgoviștei de P. Grădișteanu, care conținea versuri ca acestea: "Două împreună/ Noi facil
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
în versuri Uă noapte pe ruinele Tîrgoviștei de P. Grădișteanu, care conținea versuri ca acestea: "Două împreună/ Noi facil putem/ De ori ce furtună/ Să ne apărăm/ Să cercăm unire/ Aici e speranța/ Căci în desunire/ Nu cunoaștem viața?, sînt citate fără prea multe comentarii, întrucît "d. Grădișteanu e un om de spirit"10). De aici începe polemica lui Grădișteanu cu Convorbirile literare de la Iași. La București, devenit centrul politic al României, apare la 1 martie 1873 Revista contimporană. Litere-Arte-Sciințe sub
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
și felul d-lui Andrei Ursu de a evalua situația există câteva nepotriviri. Precizez de la bun început că în articolul cu pricina nu "colportam" nimic. ("Colportorul" e definit în DEX drept "Cel care răspândește știri, zvonuri etc. false"). Or, eu citam, cu ghilimelele de rigoare, un fragment din cartea unui tânăr intelectual român de valoare (deci: nu "un anume domn Cristian Bădiliță"), apărută la o editură prestigioasă ("Polirom" din Iași). Executam, așadar, un act absolut obișnuit în activitatea de presă, academică
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
strategia diversionistă a securiștilor de ieri și de azi". Psihologic, îmi explic reacția fiului: în mintea domniei sale nu exista nici o rațiune să mă refer la rândurile incriminatorii dacă n-aș fi fost de acord cu ele! Ei bine, le-am citat tocmai pentru că enormitățile susținute de dl. Barbăneagră (și făcute public cu inadmisibilă ușurință de dl. Bădiliță, după cum, spre onoarea sa, acesta o recunoaștea în numărul anterior al "României literare") sunt mult mai periculoase dacă rămân nesancționate. Abia ignorarea lor poate
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
să plângă de mila țărișoarei, inventând fapte infame și crime la fel de credibile ca și teoriile sale despre "sacru". Cred, chiar și acum, când fragmentele din jurnalul lui Cristian Bădiliță au fost renegate de către însuși autorul lor, că am făcut bine citându-le. A ignora o realitate nu înseamnă că aceasta nu există. Or, din păcate, rândurile d-lui Bădiliță există! E de preferat să le dăm o replică acum, decât să le lăsăm să treacă netulburate, riscând să devină adevărurile indubitabile
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
sălbatică, autobiografic. Cînd am pășit înaintea comisiei, am spus sus și tare ce scrisei în articolul trecut. Esența, repet, era că, dacă în economie se mai putea face ceva pentru desmoșteniți, în cultură nu exista nici o perspectivă. Și, fără să citez numele lui Troțki, - ceea ce era o blasfemie, - spusesem ce susținea el, și anume că în cultură nici vorbă nu putea să fie de un dirigism educațional, adevărata cultură nefiind de clasă, ci una singură și aceeași pentru toți și pretutindeni
Exact cum a fost by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17062_a_18387]
-
Mircea Mihăieș De la Nichita Stănescu, despre care se știe că era, la modul amuzat-ironic, superstițios, ne-au rămas o sumedenie de vorbe memorabile. O propoziție a lui, intens citată între apropiați - "Cuvintele atrag realul" -, a făcut ocolul lumii literare, dobândind aura unei superstiții de grup. Mă gândeam, în aceste zile, atât la cuvintele lui Nichita, cât și la situația creată de justiția franceză, ajunsă, pe urmele lui Adrian Costea
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
Georgescu, un om de paie? Cîteva ziare centrale, printre care și ADEVĂRUL, au anunțat că în PDSR s-ar pregăti înlocuirea d-lui Ion Iliescu din postura de candidat la prezidențiale. În ediția sa de sîmbătă, 20 mai, Adevărul anunța, citînd surse din PDSR, că partidul a intrat în tratative cu dl Theodor Stolojan. În aceeași zi însă mai marii PDSR-ului au făcut o demonstrație publică de fidelitate față de dl Iliescu. Cel mai apăsat rostitor al atașamentului neabătut pentru actualul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
Să fi devenit cotrocenist ADEVĂRUL care publică declarații prin care dl Adrian Năstase - vicepreședinte al PDSR - recunoaște că ar fi trebuit să fie mai atent cu atențiile de care s-a bucurat din partea lui Adrian Costea? * Apropo de ziare cotroceniste, cităm titlul din CURIERUL NAȚIONAL despre Afacerea Costea văzută prin ochii străzii - cu marginalul Sondaj C.N.: "Nu vor fi implicații, pentru că trăim într-o țară aiurea". Cu alte cuvinte, dacă n-am trăi într-o "țară aiurea" această afacere ar trebui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
tare, cînd mi-a venit rîndul,... am spus-o din senin după martori,... că, în economie, ar mai fi mers cum ar fi mers, dar în cultură deloc. Martore sînt documentele vremii și cei ce mai trăiesc. Fără să-i citez numele lui Trotzki, bolșevicul genial Leiba Bronstein, a spus că o cultură nu poate fi dirijată și că nici cultura de clasă nou apărută n-avea sens, cultura adevărată fiind una și aceeași în întreaga și pentru întreaga omenire. Sacrilegiu
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
auzisem citită cu cîtva timp înainte la susținerea tezei respective. Problema apare cred atunci cînd teza devenită carte păstrează intact reflexul reverențios inevitabil (cred mulți) în contextul relației doctorand-coordonatori. O carte care mulțumește pe aceeași pagină de gardă comisiei, care citează abundent și laudativ din aceeași coordonatori, cîteodată adevărate banalități, pierde inevitabil din rectitudinea și autonomia pe care ar trebui să le aibă ca volum de-sine-stătător. În notele primei pagini apare o mențiune de tipul: "Faptul că la Caragiale se vorbește
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
de tipul: "Faptul că la Caragiale se vorbește mult și că vorbitul în ipostaza de viermuială și trăncăneală devine pentru insul caragialian o adevărată ocupație a fost remarcată întîi de V. Fanache..." Nu importă atît faptul că se poate replica citînd din Comediile d-lui Caragiale, cît mai ales impresia dezagreabilă pe care o produce permanenta gratulație între ucenic și maestru, între notele lucrării și postfața lui V. Fanache. O lectură simbolică a operei lui Caragiale, așa cum propune Ștefan Gencărău, urmărește
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
găsit în moarte coincide cu fotografia-icoană în care, dincolo de lanul în bătaia vîntului, se profilează silueta unei bisericuțe... A fost o săptămînă în care un public numeros a putut constata cum cineaștii europeni folosesc "armele specificității împotriva uniformizării". Ca să-l citez încă o dată pe înțeleptul Zanussi.
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
cu zâmbetul pe buze, încântat că poate vorbi în franceză. Spusele lui, felul lui de a povesti cum au vrut să-l arunce pe fereastră, amenințările pe care le-a rostit împotriva "agresorilor", gesticulația lui, zâmbetul de autosatisfacție când a citat pe Eugène Sue și Misterele Parisului pentru a-i caracteriza pe cei care-i invadaseră biroul, totul a fost grotesc și teribil... Răzvan Th. este personificarea Vidului împodobit cu cultură occidentală (franceză) - un gen de intelectual fără scrupule, avid de
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
care sunt tolerate ele de organele de stat." Avînd o informație completă și temeinică asupra publicisticii românești, ziariștii de la Realitatea evreiască țin să menționeze că există "nu puține publicații admirabile, străine de virusul xenofobiei și antisemitismului", iar dintre acestea e citată la loc de frunte România literară: "...trebuie să subliniem că, deși rare în presa cotidiană, în presa literară articolele consacrate unor personalități evreiești ale literelor, din România sau din alte țări, sunt frecvente și că publicații cum sunt , și <22
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
electorală pentru locale s-a încălzit brusc în Capitală, după ce PD-ul l-a cam obligat, pare-se, pe Traian Băsescu să își verifice popularitatea printre bucureșteni în calitate de candidat la funcția de primar general. Potrivit Tiei Șerbănescu însă, care îl citează pe Traian Băsescu în Breful ei din CURENTUL, nu PD-ul, ci doamna Băsescu l-a împins pe fostul căpitan de vapor să-și depună candidatura. Soția ministrului transporturilor l-a convins pe Traian Băsescu deoarece vine din ce în ce mai furioasă de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
cum directorul acestui ziar face parte din Alianța Civică să zicem că titlul a fost îndulcit. Pentru ADEVĂRUL, această întîlnire a fost o Ciocnire dură Blandiana-Constantinescu, încheiată cu pupături. Același ziar îi ia un interviu lui Valerian Stan cel care, cităm, "acuză lideri ai actualei puteri că au beneficiat de credite neperformante". Același Valerian Stan a acuzat-o de curînd pe Zoe Petre că l-ar fi persecutat oral, pe vremea lui Ceaușescu. Deloc întîmplător dl Stan a demisionat din Alianța
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
simbolul unității românilor de peste hotare și din țară" au fost reluate de ZIUA pe prima pagină, cu litere considerabile și cu o mai mică încercare de impact în ROMÂNIA LIBERĂ, în care tot pe prima pagină, cuvintele patriarhului au fost citate într-un titlu cu ghilimele, fără precizarea autorului lor. într-o casetă, deasupra acestui titlu, ROMÂNIA LIBERĂ titrează: Emil Constantinescu crede în puterea României de a renaște. Altfel ziarele de marți nu au considerat că e cazul să pomenească despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
unde nu are drept parteneri decât calul și codrul. Motivul "închinării" se regăsește în basm și îl va prelua și Eminescu în Mușatin și codrul. Valoarea lui artistică, ne atrage atenția autorul, a fost remarcată încă de Alecu Russo, care cita într-o scrisoare aceste foarte frumoase versuri: "Închinare-aș și n-am cui,/ închinare-aș murgului,/ Dar mi-i murgul cam nebun/ Și de fugă numai bun./ Închina-voi ulmilor,/ Uriașii culmilor,/ Că sunt gata să-mi răspunză/ Cu freamăt
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
una de stadion, iar discursul lui Ion Iliescu "agresiv și neiertător". ROMÂNIA LIBERĂ, la rîndul ei, consideră că PDSR și-a început competiția electorală cu atacuri murdare, CURIERUL NAȚIONAL e de părere că PDSR și-a lansat candidații într-o, cităm: Atmosferă de "meci mare" la Teatrul Național din București. Se poate observa, așadar, că dincolo de campania electorală propriu-zisă, în alegerile locale ziarele se "poziționează" - cuvînt des întîlnit în presa ultimelor zile - într-o manieră mai mult sau mai puțin discretă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
sale personalități. Ținea, permanent, să nu rămînă în urmă, adoptînd, finalmente, noi metodologii, făcînd, totodată, comunicări științifice, îndemnîndu-și colaboratorii mai tineri să procedeze aidoma. În acest fel, tenace, și de o dîrză delicatețe, a creat o mare școală de chirurgie citînd, apoi, pentru verificarea aprecierii, nume de medici iluștri. Printre aceștia se află, deși nu se autocitează, și marele chirurg care a fost (e, acum, pensionar) prof. Dan Setlacec. Nu s-a ivit, așadar, prin generație spontanee, ci a fost expresia
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]