105,754 matches
-
ți s-a oferit anume ție această priveliște?" Pe lângă interesul legat de relatarea istorică, de simbolistica și metafizica jüngeriană, cititorul ar putea fi în mod special interesat și de referirile la nume culturale românești, de pildă, la Mircea Eliade... Am citit în ea două studii, unul despre obiceiuri legate de dezgroparea și utilizarea rădăcinilor de mătrăgună, și altul despre simbolismul acvatic. Ambele sunt ale lui Mircea Eliade, editorul publicației, despre care, ca și despre magistrul său René Guenon, mi-a dat
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
nu sînt importante pentru mine cronicile la cărțile mele." Mai mult, ni se înfățișează imediat o poveste cu personaje, din genul celor nerecomandate sub 15 ani: " Criticul este un profesionist, este un fel de prostituată, o demimondenă, dacă vrei. El citește sute de cărți. El mimează (cred, de multe ori) plăcerea, emoția. De sute de ori. Pe mine nu mă intereseasă dragostea profesionistelor (profesioniștilor), deși este mai sofisticată decît dragostea unei gîsculițe (cititor oarecare)." Cu astfel de umor machist, cu asemenea
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
obiectiv, iar tinerii nu sînt serafi imaculați de la care să așteptăm dreptatea absolută. Dar se mai întîmplă din cînd în cînd ca ei să facă și gesturi simple, firești, la lumina zilei, să ia o carte în mînă, s-o citească și să fie entuziasmați sau dezgustați. Alexandru Mușina îi așteaptă pe tinerii "furioși", care să scrie în stil Keruac (cam demodat totuși) și să ceară socoteală "bătrînilor" pentru că au suportat și deci sprijinit comunismul, pentru că deși "boala comunismului e și
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
că dacă am avut profesori care susțin postmodernismul noi nu putem vedea fisurile demonstrației lor sau nu ne putem îndoi de necesitatea sau adecvarea discuției la realitatea românească), astfel de paragrafe ne întorc din drum. Niciodată, din tot ce am citit despre postmodernism, din tot ce am auzit la cursuri sau în diverse discuții, lucrurile n-au fost înțelese așa: postmodernismul n-a fost și nu este considerat o dizidență, nici adepții lui niște eroi ai opoziției. Mesajul subliminal anti-comunist al
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
în România la prezentarea unuia dintre romanele dumneavoastră. Cum ați reușit să învingeți inhibiția de a voiaja? F.Ch.: Cred că, la apariția unei cărți, autorul trebuie să-și joace rolul. Fiindcă alte persoane au avut încredere în mine, mi-au citit cărțile, au cântărit șansele unei viitoare traduceri - cu riscurile și sacrificiile financiare de rigoare - e aproape normal când vine ziua cea mare să plătesc și eu, la rândul meu, cu un efort suplimentar din parte-mi. Nu trebuie să uităm
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
două zile, având ca scop un turism cultural, ne-am cunoscut mai bine. E drept că ne-am văzut de fiecare dată în timpul schimburilor de scriitori, în Elveția sau în România. Mai târziu, în timpul unui sejur în Elveția, mi-ați citit aproape tot ce am publicat. V-ați îndrăgostit subit de această Iarnă lucidă, povestea unei pasiuni la vârsta când alții se pierd. V-ați interesat la început de ultima mea carte, o culegere de nuvele intitulată Cuvintele mele, pe care
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
ci și cititorii apropiați sau îndepărtați, prin magia lecturii, se vor nutri cu temele dezvoltate în cărțile mele, recreând firul istoriei, în funcție de sensibilitatea lor. Dumneavoastră, Magdalena Popescu-Marin, sunteți negreșit cea mai fidelă cititoare a mea, nu numai pentru că m-ați citit cum trebuie, dar ați făcut din romanul meu l'Hiver lucide o iarnă românească! Vă datorez recunoștința mea. Iar cititorilor curioși de a cunoaște povestea unei pasiuni târzii între doi individualiști elvețieni fără pereche - lectură plăcută! M.P.M.: Și în loc de concluzie
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
voia noastră, regretata Andriana Fianu de la România literară, - cea mai bună prietenă din țară a lui Petru Dumitriu, - după ce apăruse în revistă articolul amintit. Prima scrisoare a fost trimisă din Metz la 2 iulie 1996: Dragă Constantin Țoiu, ți-am citit cu mult interes și cu plăcere remarcabilul articol intitulat "Opera magna". Îți mulțumesc pentru constatările literare extrem de pătrunzătoare, de amintirile relatate extrem de viu și regret amintirea contractului rupt în patru pe care ai păstrat-o despre mine... Eu nu-mi
Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15134_a_16459]
-
nemulțumiți că în rafturile librarilor nemulțumiți sunt atâția scriitori noi nemulțumiți, publicați de editori nemulțumiți, încât nu știu ce să mai facă și se decid să cumpere un DVD. Mă întreb dacă înțeleg bine. Se scrie atât de mult în lume? Se citește atât de mult? Ca să scrii un roman ai nevoie de ani. Să faci un volum de versuri îți poate lua o bună bucată din viață. Atât de mulți oameni, care merită a fi citiți, se dedică scrisului? Am impresia că
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
atât de mult în lume? Se citește atât de mult? Ca să scrii un roman ai nevoie de ani. Să faci un volum de versuri îți poate lua o bună bucată din viață. Atât de mulți oameni, care merită a fi citiți, se dedică scrisului? Am impresia că singurii care sunt mulțumiți, în această mare a nemulțumirilor, sunt producătorii și vânzătorii de hârtie și de cerneală tipografică; și tipografiile, legătoriile, producătorii de mașini de legat, machetatorii de cărți, camionetele de transportat cărți
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
oferă unui librar care nu va avea spațiu ca să-l expună și, de aceea, va fi obligat să-l returneze, cald încă, editorului, asta e deja altă poveste, atât timp cât există cititori care, în ciuda acestor lucruri, îl vor fi cumpărat și citit, chiar dacă vor fi nevoiți, și ei, să-l pună pe urmă-ntr-un colț al casei, fiindcă nu au loc. 1 Din 1930, ziua de 23 aprilie, Sfântul Gheorghe (și ziua morții lui Cervantes), este sărbătorită ca Ziua Cărții în
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
ajunge, apoteotic, să scoată din cont muzică angelică, dar nu suportă tensiunea și "le lipi îngerilor de frunte câte o bancnotă de un verde american, întrebându-i cu smerenie "bre băieți, nu vă supărați, da ceva muzică lăutărească nu știți?" Citindu-l pe Cătălin Mihuleac îmi vine în minte Mrozek, cu al său umor spumos și amar. Sunt texte atât de agreabile, încât nu te poți abține să le citești pe toate, admirându-le rotunjimea fiecăruia, stilul curat, exersat, cu nerv
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
bre băieți, nu vă supărați, da ceva muzică lăutărească nu știți?" Citindu-l pe Cătălin Mihuleac îmi vine în minte Mrozek, cu al său umor spumos și amar. Sunt texte atât de agreabile, încât nu te poți abține să le citești pe toate, admirându-le rotunjimea fiecăruia, stilul curat, exersat, cu nerv, fără minusuri, și toate apocalipsele și mântuirile lui de confetti. îmi place mai ales ireverența prozatorului, îndrăzneala lui de a-i băga în aceeași oală și pe călugări și
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
de Dorohoi etc. Aceiași inși autentici, rămași cu gura căscată în fața reclamelor luminoase. Cinstiți călugări care stropesc cu aghiazmă către ele. La această inventivitate epică extraordinară se adaugă talentul de a face din orice subiect ceva absolut original (a se citi Un miros proaspăt de verdeață și gâză tânără îi însuflețea gura), precum și talentul expresiei deosebite. Cătălin Mihuleac face dintr-o metaforă o narațiune. Și-a intitulat volumul Bar de stepă, prin "contaminație" metaforică de la "lup de stepă" și "stepă financiară
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
curînd slugos decît curtenitor suferă și posturi de televiziune care se prind numai în anumite cartiere ale Bucureștiului. Nărăvașă a rămas doar o parte a presei scrise: anumite ziare care nu se lasă controlate, vorba dlui Mircea Pașcu. Încît cine citește și ziarele poate avea impresia că trăiește simultan în două realități paralele. Una rozalie pe care i-o oferă pe întrecute televiziunile și alta mai degrabă scandaloasă despre care citește în cîteva publicații cotidiane. Ceva mai complicată e rezultanta așa-
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
nu se lasă controlate, vorba dlui Mircea Pașcu. Încît cine citește și ziarele poate avea impresia că trăiește simultan în două realități paralele. Una rozalie pe care i-o oferă pe întrecute televiziunile și alta mai degrabă scandaloasă despre care citește în cîteva publicații cotidiane. Ceva mai complicată e rezultanta așa-numitei imagini a României în presa străină. Din 2001 încoace și președinția și guvernul au avut tot timpul din lume pentru a se convinge că despre România s-a scris
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
și minorității. Vă considerați scriitor postmodern? Colm Tóibín: Nu sînt și nu am fost implicat în această dezbatere, nu am urmărit teoria. Tot ceea ce am făcut în această perioadă postmodernă a fost să lucrez intens, să călătoresc mult și să citesc doar la ce lucrez eu. Nu sînt afiliat la nici o universitate, nu sînt profesor, ceea ce înseamnă că nu am nici o idee despre această teorie. Abia înțeleg la ce se referă termenul. în ce privește dezbaterea sînt ca un om al peșterii. Locuiesc
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]
-
interesat, și nici dezbaterea recentă. Ori de cîte ori am văzut ce se întîmplă, am avut lucruri mai presante de făcut și nu am luat parte la dezbatere, iar romanele mele nu reflectă această dezbatere. M.T.: Am înțeles acest lucru citindu-vă romanele. Am fost intrigată, de aceea am întrebat. Totuși sînt niște sugestii. Inevitabil, scriitorul este legat de ceea ce se întîmplă în jurul lui. C.T.: Ei bine, în peștera mea sînt conectat la lume. Evident, ce plutește în aer își face
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]
-
secunde. M.T.: Ori de cîte ori se vorbește despre Irlanda și literatura irlandeză sînt menționate nume importante. De exemplu, nu poți vorbi despre romanul modern fără să nu te referi la strălucitul distrugător al romanului tradițional, James Joyce. V-am citit cîteva eseuri în care remarcați legătura dintre Ulise și proza irlandeză tradițională, deși romanul și-a constituit propria tradiție. Citindu-vă romanele, mi-am dat seama că proza dumneavoastră se apropie mai mult de Oameni din Dublin. Așa, în sinea
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]
-
poți vorbi despre romanul modern fără să nu te referi la strălucitul distrugător al romanului tradițional, James Joyce. V-am citit cîteva eseuri în care remarcați legătura dintre Ulise și proza irlandeză tradițională, deși romanul și-a constituit propria tradiție. Citindu-vă romanele, mi-am dat seama că proza dumneavoastră se apropie mai mult de Oameni din Dublin. Așa, în sinea dumneavoastră, preferați Oameni din Dublin? C.T.: Da. Dar nu cred că mai poți, ca romancier, să mai scrii în afara umbrei
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]
-
asta nu poate rămîne așa. Și cum să corijezi acest lucru? Foarte simplu, invitați o femeie să scrie. M.T.: Ce părere aveți despre corectitudinea politică aplicată unor scriitori de genul lui Francis Stuart, cunoscut pentru vederile lui pro-fasciste? V-am citit eseul "The Wartime Broadcasts of Francis Stuart edited by Brendan Barrington" (Emisiunile din timpul războiului ale lui Francis Stuart, publicate de Brendan Barrington) și mi s-a părut extrem de nuanțat. C.T.: Francis Stuart a plecat de bună voie în Germania
Colm Tóibín - "Ca romancier, sînt captiv pe undeva, prin secolul al XIX-lea" by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15139_a_16464]
-
răspuns unor sugestii din presă și mass-media cu privire la securiștii de sub pulpana d-sale (unii au zis, malițios, de sub epoleții d-sale, expresie pe care Telefil o condamnă cu hotărîre) printr-o scrisoare oficială de amenințare. Dl Pașcu nu l-a citit, probabil, pe Miron Costin, și nici Biblia, dar talentul polemic l-a condus exact spre una din formulările cele mai celebre referitoare la scurta viață a lumii. Le-a spus anume ziariștilor că viața, ca și firul de ață, se
Mustrare severă cu avertisment by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15161_a_16486]
-
pace", în cadrul mascaradei ordonate de sus (în timp ce România făcea un profitabil export de arme). Nu mă puteam eschiva fiindcă tocmai refuzasem să compun o telegramă de felicitare pentru tovrășu' și eram în pragul disidenței. Colegul meu, om mai în vârstă, citind "compunerea" îmi reproșează lipsa totală a referirilor la dictator. Mă surprinde fiindcă de obicei îl ponegream împreună la cele mai înalte cote. Nu poate concepe, "...totuși, orice ar fi, așa se obișnuiește. Nu va merge...". A mers. Parte din discurs
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
umblă pe uliți să strige: Iată eu sunt Dreptul! Eu sunt Dreptatea! Dreptul și Dreptatea sunt ceea ce spune brahmanul...". Pandrea, jurist și filozof antifascist (!), apropiat al ideilor marxiste, nu avea cum să "urască" Orientul. Într-un fascinant roman de călătorii citim: "Popoarele Asiei...! Popoare în veșnică șerbie, care în istoria lor de mii de ani n-au trăit nici un ceas viața în libertate, fiind cele dintâi care consideră democrația drept ceva absurd, ceva opus ritmului existenței... care nu sunt virtuoase decât
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
teanc masiv de ziare, învelite în folie de plastic (să nu le plouă, la o adică), de care nu se sinchisește cîtuși de puțin. Deși presupun că ar trebui să le vîndă. În mînă ține un exemplar pe care îl citește absorbit cu totul, într-o manieră originală, ca însăși apariția lui la capătul podului. Capul se mișcă odată cu ochii, de la stînga la dreapta, pe rîndurile articolului. Ziarele de deasupra nu se clintesc în acest du-te vino neobișnuit. Parcă este
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15157_a_16482]