KorAP: Find »[drukola/base=clandestin & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...93 >

2,321 matches

Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247

ne concentrăm asupra bucuriilor minimale, ne-a văduvit de bucuriile simple. Nu luxul ne era interzis, ci firescul, traiul tihnit, noblețea calmă a omenescului. Trebuie să adaug că unul din efectele paradoxale ale penuriei era monumentalizarea bucuriilor minimale. Bucuria achiziției clandestine, a mobilizării supraomenești pentru obținerea unei mese bune ajunsese un adevărat sport național. Una din formele rezistenței la dictatură era „rezistența prin mâncare”. Am sabotat furor-ul comunist al austerității printr-un efort uriaș, organizat și solidar, al cărui rezultat a

[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
plus cozile interminabile și mustind de subversiune) au fost forme de rezistență mult mai răspândite decât se crede. În România, unde a avea o mașină de scris devenise o potențială infracțiune, n-a existat decât un singur samizdat: samizdatul alimentației clandestine. Diferența dintre cele două jumătăți ale Europei avea, pentru fericitul care se întâmpla să călătorească spre Vest, inevitabile conotații comice. La primele mele contacte cu piața „capitalistă”, am stîrnit perplexitatea multor negustori punând întrebări de neînțeles pentru modul lor de

[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

și anihila acțiunile antiromânești în aria lor de activitate. Zamfir Husărescu, licențiat în drept, inspector de Poliție și Siguranță, a fost numit în fruntea Subinspectoratului General de Siguranță din Chișinău. Experiența lui în ceea ce privește începutul atacurilor bolșevice asupra României - de la treceri clandestine de frontieră cu materiale de propagandă și până la cazuri de spionaj, sabotaj și atentate pe calea ferată - a fost transpusă în lucrarea Mișcarea subversivă în Basarabia. Este prima lucrare care a abordat pericolul acțiunilor subversive care veneau de dincolo de Nistru

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
din Berlin s-a format și o secție românească, care îi cuprindea pe: Ivu Armeneanu, consilierul lui Koop pentru problemele românești; Heinrich Kaplan, originar din Moldova, dezertor, secretarul secției; Lupu Moscovici, transilvănean, doctor în drept, redactor de ziar și broșuri clandestine tipărite în limba română; M. Kornstein, din Odobești, curier între secția din Berlin și cea din Praga. Guvernul de la Berlin a favorizat și „tolerează” manifestările sovietice, mai ales acțiunile informative îndreptate contra statelor Antantei, deoarece Moscova și-a luat angajamentul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
atrage noi membri, aceștia au decis inițierea unei campanii de presă în favoarea repatrierii românilor aflați și rămași în U.R.S.S. încă din timpul primului război mondial. La 19 ianuarie 1935, organele D.G.P. au identificat în strada Retoride nr. 55 tipografia clandestină a Partidului Comunist, depozitată „de curând” și au confiscat-o. Cu acest prilej au fost arestați Rudolf Nagy din Pradea-Mare, de meserie zugrav, și Irma Geczo, concubina acestuia, de profesie croitoreasă. În urma dizolvării organizațiilor muncitorești de stânga, Partidul Comunist a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
asigurat dotarea necesară a Centrelor Informative și a celor Contrainformative, în vederea asigurării unei legături optime între Centrală și teritoriu. Pe parcurs, specialiștii Biroului au creat ei înșiși sisteme radio performante, posturi de goniometrie, pentru identificarea și localizarea posturilor de emisie clandestine, precum și diferite variante de cifrare a documentelor ce trebuiau transmise. Biroul Cifru s-a ocupat exclusiv de crearea unor sisteme de cifru performante și descifrarea telegramelor și a radiogramelor primite de Centrală de la Centre, rezidenți sau agenți. Biroul Filaj-Corespondență a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
persane (uzitate de revoluționarii croați, macedoneni și comuniști) sau a celor care vin fără oprire din Cehoslovacia, prin Austria și Ungaria, direct în România. De asemenea, măsuri sporite de pază au fost luate la granița de sud, îndeosebi pe „canalurile clandestine” utilizate pentru trecerea ilegală a frontierei de membri D.R.O., V.D.R.O., comuniștii bulgari și români. În cadrul corespondenței cu autoritățile din Iugoslavia și Cehoslovacia, aceștia au trimis omologilor români, la 26 mai 1936, semnalmente, fotografii și alte date de identificare

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
regal român fără probleme spre Cehoslovacia. La 30 octombrie 1937, Inspectoratele Regionale de Poliție, Inspectoratele Regionale de Jandarmi și organele vamale au primit ordinul să accentueze supravegherea elementelor suspecte și controlul călătorilor la frontiere, mai ales în vederea împiedicării unor treceri clandestine la granița cu Ungaria și Cehoslovacia. Totodată, Serviciul Secret de Informații „potrivit regulilor” a deplasat în Cehoslovacia o serie de rezidenți care activau în terțe spații, cu misiunea de a ține în evidență și a supraveghea anumite persoane suspecte. Aceștia

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Roma-Berlin. Directorul general al Poliției, general Gheorghe Liteanu, a propus decorarea a 19 funcționari din Corpul Detectivilor cu medalia „Bărbăție și Credință”, pentru că au dat dovadă „de o siguranță și devotament profesional deosebit” în acțiunile de identificare a organizațiilor comuniste clandestine și teroriste, precum și în descoperirea tipografiei Comitetului Central a Partidului Comunist și a celei aparținând organizației locale din Capitală. Prin Decretul nr. 1359 din 18 aprilie 1940, un număr de 121 de funcționari din D.G.P. și ofițeri de informații din

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pentru a le atrage în acțiunea de subminare a statului român și, eventual, să acționeze armat în cazul unui conflict militar. În secundar, s-a urmărit recrutarea de agenți propagandiști, mai ales dintre intelectuali, a unor agenți de spionaj, introducerea clandestină a manifestelor și broșurilor interzise, atragerea unor categorii sociale de altă naționalitate prin promisiuni irealizabile, inducerea în eroare a opiniei publice internaționale față de situația din Transilvania și promovarea ideii că numai o intervenție armată poate salva populația minoritară. 2. O

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
agenți în regiunile locuite majoritar de populația maghiară (mai 1938), cu misiunea de a provoca discuții și un curent favorabil revizuirii granițelor statului cehoslovac. În plus, aceștia au menținut o stare artificială de tensiune în zonă, prin difuzarea unor manifeste clandestine și recrutarea unor elemente locale - minoritari, nemulțumiți, persoane avide după câștiguri - care să activeze în favoarea intereselor Ungariei. Această acțiune a atras, în scurt timp, mulți intelectuali (studenți, preoți, ziariști, învățători), care au provocat și susținut curente de opinie anti-cehe în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
studenții și elevii care urmau studii în Ungaria, preoții, profesorii și gazetarii maghiari, dezertorii români, proprietarii de pământ din zona de graniță ș.a.m.d. Transmiterea datelor obținute a fost efectuată prin curierii diplomatici ai Legației, prin aparate de radio-emisie clandestine și, în cazuri urgente, prin telefon sau telegraf în limbaj codificat. Cele mai căutate date de către agenții unguri au vizat fortificațiile de la granița de vest, dotarea aviației, noile tipuri de armament introduse în dotarea armatei române și organizarea armatei în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Poliție și Legiunea de Jandarmi au luat măsuri eficiente și au colaborat la paza stabilimentelor industriale, la identificarea și arestarea celor care au difuzat manifestele legionare în zonă. În plus, a fost constatată o revigorare a propagandei revizioniste prin posturile clandestine de emisie din Ungaria, care a produs „o pronunțată agitație a spiritelor” din mediul urban și rural bihorean. Primele efecte vizibile ale acestei acțiuni subversive au fost lichidarea averilor și mutarea în alte zone ale țării a unor familii de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
contracararea oricăror acțiuni contra persoanelor aflate în fruntea statului, Corpul Detectivilor a acționat pe două planuri: în primul rând a desfășurat o acțiune informativă pentru a preveni orice atentat, organizat de diverse asociații, mișcări sau organizații, atât legale cât și clandestine, iar în al doilea rând, s-a acționat pentru paza efectivă a persoanelor, în scopul zădărnicirii inițiativelor izolate de suprimare a conducătorilor țării. Aceste două deziderate nu au putut fi puse în practică decât parțial în ceea ce-l privește pe

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de studii și sinteze asupra problemelor aflate în preocuparea guvernului. Prin brigăzile centrale a fost organizat aparatul informativ, care a adunat date despre mișcările politice, sociale, economice din Capitală, a supravegheat activitatea minoritarilor, străinilor și suspecților, a investigat/descoperit întrunirile clandestine și agitațiile puse la cale de legionari sau comuniști. La nivel teritorial, organele exterioare ale D.P.S. au fost: - la inspectoratele regionale de poliție, Serviciul de Siguranță, cu patru compartimente; - la chesturi, Serviciul de Siguranță, cu trei compartimente; - la polițiile de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
alcătuit din trei subdiviziuni: informații și contrainformații; mișcări sociale; controlul populației române și străine), la care se adăuga câte un detașament de gardieni publici. Biroul Ordinei, condus de comisarul Ioan Florea, avea în atribuții, printre altele, urmărirea caselor de întâlnire clandestine, evidența vehiculelor, „apără libertatea, proprietatea și siguranța persoanelor”, supravegherea infractorilor recidiviști, executarea de razii și descinderi în localuri publice, identificarea, urmărirea și prinderea infractorilor. Biroul Ordinei din cadrul Comisariatului de Poliție Dumbrăveni a instrumentat, de-a lungul întregului an 1941, 141

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de diferite organizații - bisericești, de într-ajutorare, culturale sau teroriste - venite din Ungaria sub diferire pretexte. Agenții acoperiți ai Detașamentului au identificat organizarea și dislocarea unităților militare maghiare aflate în Târgu-Mureș, Dej și Bistrița, transporturile și depozitele de muniții, trecerile clandestine de frontieră și „tot ceea ce a interesat siguranța noastră”. Au fost semnalate contrabandele din acest sector de frontieră și au fost prinși, în flagrant, cantonierul Lazăr Bunica și ungurul Istvan Varody în timp ce treceau granița cu mărfuri pe care n-au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și modul de întocmire a planului informativ pentru fiecare problemă în parte. Culegerea informațiilor a implicat, în primul rând, o inițiere a organelor de căutare, deoarece acestea trebuiau să cunoască „precis și complect” problemele urmărite, metodele de lucru ale mișcărilor clandestine și diversele aspecte specifice ale manifestărilor pe teren. Doar datele încadrate „în real și posibil” trebuiau reținute și raportate, pasul următor fiind verificarea acestora, ceea ce conferă o valoarea reală și bine conturată a problemei urmărite. La rândul lor, redactarea datelor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Oradea, centrul informativ își avea sediul principal în localul Tribunalului (camerele 129, 166-168) și în casa Komlos (str. Szaniszlo, fostă Brătianu), atelierul croitorului Novak din str. Vasile Goldiș (loc de întâlnire și confecționare de haine pentru agenții trimiși cu misiuni clandestine în România). Măsurile contrainformative ungare erau coordonate din localul Teologiei Ortodoxe, Palatul Tribunalului Bihor și Detașamentul de jandarmi UZA (str. Brătianu nr. 11). Elementele încadrate și cele recrutate au primit sarcina de a se stabili în orașele Arad și Timișoara

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
care se lucrează; - identificarea propagandiștilor, periculoșilor capabili de acte de violență și de terorism; - stabilirea și manevrarea mijloacelor de supraveghere informativă (mijloace normale și suplimentare). Operațiunea de culegere a implicat cunoașterea completă a scopurilor urmărire, metodele de lucru ale mișcărilor clandestine și alte aspecte de interes ale manifestărilor din teren. Pregătirea profesională s-a bazat „pe discernământul capabil a percepe și elimina instinctiv fantezia și zvonul fără temei”, dar apt a reține datele cu bază reală. Redactarea notelor avea ca elemente

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și subofițeri, în special după anihilarea nucleelor informative Györffy și Dauerbach, împreună cu mijloacele lor de comunicații cu Centrala. A fost documentată o legătură strânsă cu liderii Comunității Maghiare din România, care întrețineau un serviciu de curieri până la Cluj, cu locul clandestin de trecere a frontierei în județul Turda. La Aiud a fost identificată o organizație alcătuită din nouă oameni, aflată în subordinea Centrului de la Mezöberény. În Vechiul Regat nu existau rețele pentru spionaj militar, prioritatea fiind domeniul politic, acest subiect fiind

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
laborator: Biroul 1 Foto, Biroul 2 Desen Tehnic; Biroul 3 Zincografie; Biroul 4 Tipografie; Laboratorul Tehnic. 11. Secția X Radio (maior Nicolae Luca) a asigurat legăturile cu structurile S.S.I. din țară și străinătate (inclusiv secretizarea acestora), a identificat posturile radio clandestine (prin goniometrie, uneori în colaborare cu partea germană), a interceptat și monitorizat posturile străine și mai ales cele inamice. 12. Secția XI Auto (căpitan Ion Gămulea, apoi maior Marcel Iovian) s-a ocupat de asigurarea mijloacelor auto necesare pentru întreg

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
lipsite de curaj”, deoarece nu se simțeau protejate în acțiunile întreprinse și nu își desfășurau sarcinile profesionale în mod real. În partea a doua a memoriului, Cernat a prezentat câteva constatări personale asupra situației nesatisfăcătoare din țară: - persistența unor acțiuni clandestine dezvoltate de „elemente dubioase”, care exploatează neajunsurile existente și a unor spioni, care „cutreieră țara nestingheriți”; - situația deficitară din agricultură, raportarea de statistici false, nemulțumiri ale țăranilor față de măsurile restrictive; - economia suferă „de pe urma șperțului”, iar birocrația afectează sistemul de învățământ

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de reorganizare a Grupului «Răzleți», prin Horia Igiroșeanu, care a încercat să activeze - „crezând că este afară de orice suspiciuni” - prin Asociația Generală a Artiștilor și Tehnicienilor de Cinema din România. Concluzia analiștilor de la Brigada Specială a fost aceea că organizația clandestină legionară se afla într-o stare „de evidentă confuzie” din cauza vigilenței autorităților, a mobilizării liderilor legionari, a internării în lagăre la un loc cu comuniștii și a lipsei de sprijin din partea N.S.D.A.P. Activitatea informativă a condus și la arestarea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și Simion Ghinea, lăsați cu sarcini de organizare a Comandamentului legionar de preotul Boldeanu. Arestarea liderilor Corpului Muncitoresc Legionar „a anihilat” activitatea acestei organizații, în septembrie 1943. O Notă specială a fost întocmită la 15 decembrie 1943 privind evoluția Comandamentului clandestin al mișcării legionare după înfrângerea rebeliunii din ianuarie 1941. Primul șef al Comandamentului a fost preotul Vasile Boldeanu, urmat de avocatul Iosif Costea, recunoscut „ca șef necontestat de toate organizațiile”, până în noiembrie 1942 când a plecat din țară. În locul său

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]