8,913 matches
-
nr. 161/2003 nu elimină integral neconstituționalitatea vechiului text. Totodată, dat fiind faptul că starea de incompatibilitate se definitivează în momentul finalizării procedurii judiciare de contestare a raportului de evaluare, fiind în situația de facta pendentia, noul text este lipsit de claritate și predictibilitate juridică, putând genera interpretări discriminatorii. Astfel, efectul constatării stării de incompatibilitate generează activarea art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 vizând interdicția de a ocupa timp de 3 ani funcțiile respective, iar „afectând capacitatea civilă, legea nouă
DECIZIA nr. 300 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258727]
-
la excepția de neconstituționalitate. ... 17. Avocatul Poporului, în punctul de vedere exprimat în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.037D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. În acest sens, arată că prevederile criticate nu sunt afectate de vicii care să vizeze claritatea și previzibilitatea normei, însă impun cunoașterea legislației în materie, respectiv a metodologiei de aplicare a legii și, respectiv, de coroborare a conținutului acesteia cu dispoziții din alte acte normative și o interpretare sistematică a legislației. Consideră că aspectele invocate de
DECIZIA nr. 337 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258759]
-
la Legea-cadru nr. 153/2017, care vizează nivelul salarizării pentru 2022. Or, într-o atare situație, întrucât nu se reglementează expres situația unei anumite categorii de personal și maniera de aplicare a unei anumite grile de salarizare, se încalcă grav principiul clarității și previzibilității legii. ... 17. Incertitudinea referitoare la modalitatea de aplicare a legii este generată de art. 36 alin. (1) și art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 și constă în faptul că, deși, aparent, scopul Legii-cadru nr.
DECIZIA nr. 223 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258725]
-
dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. Prin urmare, considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate în prezenta cauză. În concluzie, a arătat Curtea, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut clar și predictibil, care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate care intră în conținutul principiului legalității consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție (a se vedea, în același sens, Decizia nr. 627 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 224 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258726]
-
Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, paragraful 42, în sensul că prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare se încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la claritatea și previzibilitatea actelor normative. Dar, spre deosebire de norma juridică „sancționată“ de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, care făcea trimitere în mod expres la o altă normă juridică ieșită din vigoare, art. 38 alin.
DECIZIA nr. 224 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258726]
-
disproporționată în raport cu „beneficiile“ obținute/consecințele înlăturate ca urmare a dispunerii unei astfel de măsuri. ... 11. În continuare, autorii excepției susțin și faptul că normele prin care se stabilește circulația pe timp de noapte sunt deosebit de ambigue, lipsite de claritate și previzibilitate raportat la ingerința normelor constituționale. În acest sens arată că pe lângă marja cuantumului de amendă în discuție se poate deduce și un puternic element discreționar acordat agenților constatatori, în sensul că aceștia pot să stabilească un cuantum
DECIZIA nr. 342 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258762]
-
analizată nu are un caracter disproporționat față de scopul urmărit de legiuitor, ci, dimpotrivă, constituie o măsură justificată și necesară pentru protejarea dreptului la viață și la sănătate al persoanelor. În ceea ce privește criticile referitoare la caracterul lipsit de claritate și previzibilitate al dispozițiilor art. 5 alin. (3) lit. b), ale art. 65 lit. m) și ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020, instanța face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale cu privire la același act normativ, respectiv la
DECIZIA nr. 342 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258762]
-
drept, și nu dispozițiile art. 5 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 55/2020, al căror conținut nu reglementează aceste aspecte. ... 30. În continuare, Curtea reține că un alt aspect de neconstituționalitate invocat de autorii excepției vizează pretinsa lipsă de claritate și previzibilitate a dispozițiilor art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020, întrucât acestea nu ar prevedea un cuantum fix al amenzii, ci o limită minimă și una maximă, precum și pentru faptul că nu se prevede în mod expres
DECIZIA nr. 342 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258762]
-
prevede în mod expres ce se întâmplă în ipoteza în care o persoană este surprinsă în mai multe rânduri, în aceeași noapte, în afara locuinței. ... 31. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia textul de lege criticat este lipsit de claritate, întrucât nu prevede un cuantum fix al amenzii, Curtea reține că dispozițiile art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 reglementează sancțiunile aplicabile unui set de contravenții prevăzute de art. 65 din Legea nr. 55/2020, respectiv cele menționate la lit.
DECIZIA nr. 342 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258762]
-
în simple deziderate. Întrucât nu există o definire a „motivelor temeinice“ și nu există nici garanții împotriva aplicării arbitrare a situațiilor de excepție privind principiul continuității completului și cel al repartizării aleatorii a dosarelor, dispozițiile legale criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate, încălcând principiul securității juridice. ... 9. În continuare, se susține că art. 139 din Legea nr. 304/2004 încalcă prevederile art. 126 din Constituție potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe
DECIZIA nr. 644 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267222]
-
justiție sau la cauze în care această secție a fost sesizată și, eventual, a emis rechizitorii. ... 6. Prin motivele de recurs formulate în scris s-a arătat că norma criticată este neconstituțională prin faptul că este lipsită de previzibilitate și claritate, întrucât componența instanței pare a fi stabilită în mod arbitrar, iar nu cu respectarea principiului legalității procesului penal, prin prisma reprezentării Ministerului Public în cadrul procedurilor judiciare ce impun criterii specifice de competență după calitatea persoanei. ... 7. Înalta Curte de
DECIZIA nr. 645 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267231]
-
art. 7 din Legea nr. 77/2016, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 52/2020. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că sintagma „reprezintă impreviziune“ din cuprinsul art. 4 alin. (1^1) este lipsită de claritate, întrucât nu se înțelege dacă reglementarea Legii nr. 77/2016 a avut în vedere condițiile impreviziunii, astfel cum sunt stabilite de art. 1.271 alin. (2) din Codul civil, ceea ce încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție și normele de
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
obligației de către debitor. De aceea, efectul prezumțiilor de risc supraadăugat trebuie să fie lăsat la aprecierea instanțelor judecătorești. ... 7. În ceea ce privește neconstituționalitatea art. 4 alin. (3) din Legea nr. 77/2016 se afirmă că textul este lipsit de claritate și previzibilitate. Totodată, textul este vădit neconstituțional în măsura în care este interpretat în sensul că, per se, simpla notificare de dare în plată face să se prezume impreviziunea, independent de conținutul concret al notificării și de realitatea cauzei de
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
intervenției legislative, pun de fapt în lumină lipsa de fundament a acesteia, care, în absența unor argumente solide în expunerea de motive, se constituie într-o intervenție legislativă ad-hoc, cu o motivație și o rațiune de reglementare lipsite de claritate. ... 7. Cu privire la motivele de neconstituționalitate intrinsecă formulate, autorii sesizării susțin că legea criticată contravine art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta referitoare la previzibilitatea legii, precum și principiului securității raporturilor juridice. În acest sens, învederează că, potrivit
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
legislative, pun de fapt în lumină lipsa de fundament a propunerii prezente, care, în absența unor argumente solide în expunerea de motive, se constituie într-o intervenție legislativă ad-hoc, cu o motivație și o rațiune de reglementare lipsite de claritate. ... 30. Din perspectiva unor astfel de critici, în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 28 iulie 2020, paragrafele 36-39, Decizia nr. 564 din
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
acesteia nu este doar o modalitate de intrare în vigoare a actului administrativ, ci și o confirmare a faptului că procesul de informare și consultare s-a făcut și că au fost respectate prevederile legale. ... 46. Referitor la cerința de claritate a normei juridice, prin Decizia nr. 12 din 14 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 11 martie 2020, paragraful 43, Curtea Constituțională a subliniat că, având în vedere considerentele de principiu dezvoltate în
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
de contencios constituțional pune, în mod esențial, accentul pe respectarea exigențelor de calitate a legislației interne, legislație care, pentru a fi compatibilă cu principiul preeminenței dreptului, trebuie să îndeplinească cerințele de accesibilitate (reglementarea trebuie să aibă caracter de normă primară), claritate (normele trebuie să aibă o redactare fluentă și inteligibilă, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie), precizie și previzibilitate (lex
DECIZIA nr. 40 din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266736]
-
esență, că dispozițiile art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și ale art. 38 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 încalcă principiul securității raporturilor juridice, în componenta privind precizia și claritatea legii. Se arată că aceste dispoziții, care nu au precizat cuantumurile drepturilor salariale la care fac trimitere, au dobândit un caracter imprevizibil și neconstituțional, determinându-i în același timp pe destinatarii legii să ultraactiveze coeficienții de funcție/de grad profesional și
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
să conțină o reglementare substanțială, reprezintă tot norme de trimitere care, în final, regresează la legislația de salarizare valabilă în anul 2009 și abrogată de la 1 ianuarie 2010, cu consecința ultraactivării acesteia. ... 7. Fiecare normă criticată este lipsită de claritate și precizie, întrucât nu reglementează efectiv cuantumurile drepturilor salariale vizate de reglementare, ci face trimitere la o altă normă de trimitere, care trimite la o altă normă de trimitere. Fiecare normă criticată trimite la și ultraactivează, totodată, normele de salarizare
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
stabilesc prin norme juridice de forța legii. O normă care trimite generic la niște cuantumuri dintr-o lună precedentă care, de altfel, nu sunt precizate nici în normele de salarizare care au precedat-o nu întrunește exigențele de precizie și claritate care caracterizează un act normativ și creează insecuritate juridică, destinatarii legii fiind în imposibilitatea de a-și adapta conduita exigențelor legii. ... 9. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale privind criteriile de
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
în vigoare încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. În consecință, considerentele acestei decizii nu sunt aplicabile în prezenta cauză. În concluzie, Curtea a constatat că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 38. Referitor la critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție
DECIZIA nr. 576 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266698]
-
și achizițiile publice sunt adecvate obiectivului propunerii de regulament; ... 3. apreciază că sunt necesare anumite clarificări care să asigure o implementare adecvată și care să nu lase loc de interpretare; ... 4. atrage atenția că: a) este necesară o mai mare claritate a definițiilor, acestea având un rol important în înțelegerea prevederilor din propunerea de regulament; ... b) este important să se facă anumite clarificări care să permită aplicarea corectă a prevederilor, astfel încât să nu fie loc de interpretare. Printre acestea se
HOTĂRÂRE nr. 43 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267465]
-
este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că dispozițiile de lege criticate îndeplinesc criteriile de claritate a normei legale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 26 august 2019, pronunțată în Dosarul nr. 18.954/299/2019, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 655 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267368]
-
ordin de protecție, întemeiată pe Legea nr. 217/2003. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că noțiunea de „violență psihologică“ prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 217/2003 nu întrunește condițiile de claritate și precizie. Or, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite cerințe calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. În mod evident, definirea violenței psihologice
DECIZIA nr. 655 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267368]
-
act normativ trebuie să îndeplinească anumite cerințe calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. În mod evident, definirea violenței psihologice nu întrunește exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, contravenind astfel dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Exigența previzibilității legii privește modul de receptare a conținutului actelor normative de către corpul social, în sensul de înțelegere a acestora, norma juridică trebuind să fie clară, inteligibilă
DECIZIA nr. 655 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267368]