1,639 matches
-
curge la fel de repede, oamenii sunt la fel, locul gol al Sărindarului e tot cum era, Calea Victoriei e aceeași, numai eu sunt alta. Și de ce-aș fi alta, mă rog? Poate pentru că anul e pe cale să treacă, iar firele din clepsidră se precipită acum, la sfârșit, să cadă de sus - jos. Poate că apele râurilor mele se apropie de cascadă. Poate că îmi adaug un cerc în trunchiul vieții, ca arborii, și cresc (deși n-am mai crescut de la 17 ani
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
SE PREFACE A NU RECUNOAȘTE ACEST LUCRU, CONDUCĂTORII ARSENALELOR NU AR FACE NEAPĂRAT PUBLICĂ CHESTIUNEA. DE FAPT, ACEST STADIU RĂMĂSESE MULT ÎN URMĂ, DACĂ EXISTASE CUMVA CU ADEVĂRAT. SUSPICIUNEA DEPĂȘEA DEJA CERCUL CENTRAL AL CONSILIULUI. E LIMPEDE CĂ NISIPUL DIN CLEPSIDRA LUI ERA PE SFÎRȘITE. DAR IATĂ, GONISH VORBI DIN NOU, CU IUȚEALĂ: \ PARTEA CEA MAI REA ESTE CĂ AU REFUZAT SĂ MĂ ASCULTE CÎND LE-AM PROPUS SĂ MĂ LASE SĂ CERCETEZ EU TOATĂ CHESTIUNEA ÎN CALITATEA MEA DE NEGATIST
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
prin eleganța exprimării, respectul pentru semeni și insistența pentru adevăr. Paginile sunt citite alert, frazele având o fluiditate și accesibilitate deosebită, iar informațiile se succed rapid, nelăsând cititorul să le părăsească. Evenimentele se scurg precum firele de nisip într-o clepsidră, fiecare reprezentând un eseu sau cronică de carte, recunoștința în urma binefacerii, momente pline de conotații relaționale ori amintiri care emană printre rânduri frumoase pilde ori scrise pentru neuitare. Alternanța lor, marcată de trecerea zilelor din calendar, nu segmentează firul narării
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de o pompă pneumatică cu doi cilindri, un soi de alambic și apoi, dedesubt, e o cupă, iar la dreapta e o sferă de aramă. Saint-Germain Își pritocea aici vopselele pentru landgraful de Hesse. Un rastel de pipe cu nenumărate clepsidre mici, cu gâtul alungit ca la femeile lui Modigliani, având Înăuntru o materie greu de precizat, puse pe două șiruri de câte zece fiecare, iar la fiecare umflătura de deasupra avea o Înălțime diferită, ca niște mici montgolfiere care ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Numai subconștientul meu colcăie. Dorm agitat și visez tot felul de lucruri ciudate, mări noroioase, câini cu ochi omenești, pe care, dacă le-aș auzi de la altul, le-aș socoti niște aberații. Într-o noapte, camera mea se umpluse de clepsidre sparte din care curgea nisipul. Și, pe măsură ce trecea timpul, simțeam cum creștea nisipul în jurul meu. Am intrat în panică și am vrut să ies, dar, afară, vântul urla ca o cățea înnebunită că și-a pierdut puii. Am răsuflat ușurat
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
tale, căci le știu pe de rost și mi se par niște idioțenii. Dar câțiva oameni îmi stau la inimă și îmi sunt dragi. De aceea răspunde-mi fără ocolișuri la întrebare: ce vrei de fapt în schimbul secretului? Nisipul din clepsidra care măsoară timpul întâlnirilor noastre e pe sfârșite, va trebui s-o sparg retezându-ți gâtul. A desfăcut brațele precum cel care se resemnează. - Bine, Stiliano, n-ai decât. Ți-am spus și-ți repet, nu vreau decât ca băiatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
văd un cer de flori Flori de lumină, flori de bucurie, Se-nalță aproape pân’ la cer, Și-ajung aproape pân’ la nori Ca să trimită pe pământ Culori și poezie. Timpul Ce e timpul? Timpul secunde, minute, ore... Timpul o clepsidră, Timpul un ceas. Secundele mor, minutele trec, timpul... se duce. Ce rămâne, e doar amintirea, și va rămâne mereu... Doar Timpul Luna Ce noapte frumoasă! Ce noapte senină! Privesc pe fereastră Și o văd! E luna plină. E-mbrăcată în mister
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
îmi mângâie palmele și să mi le picteze în culori ca bucățile de stele căzute în nopțile de vară. Văd vara cum îmi atinge umărul și o aud cum îmi șoptește: visează! Zâmbesc, închid ochii și visez vise aburite în clepsidra timpului. E seară. O seară de duminică. O gară. Și multe peroane unde visele aleargă printre oameni. Privesc oamenii, încercând să le ghicesc poveștile, trecutul, prezentul și viitorul. Privesc cu drag chipuri îmbrăcate în trecut, cu greutăți purtate în suflete
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și dădeau ocol clădirilor imense. Mașinile nici nu trebuiau să le atingă, pur și simplu levitau și aveau un pilot automat, deci, chiar și copiii puteau conduce. Arhitectura clădirilor era extraordinară. Construcții simetrice cu tot felul de forme, ca niște clepsidre care aveau niște limbi ce ieșeau din loc în loc în relief, fiind parcări sau clădiri în formă de discuri, cercuri, globuri, înalte și răsucite, cu adevărat construcții extravagante. Animalele aveau ochi bionici și-i puteau roti în cap și îi
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
frumos palat. Apropiindu-mă de ea, teama a început să îmi recuprindă sufletul. Am întrebat-o de ce era tristă, iar ea mi-a răspuns că în al cincilea anotimp l-a prins pe „călător” și încă îl ține prizonier în clepsidra de chihlimbar, dar cu toate că e lângă ea, privirea lui o întristează și faptul că îi e aproape de suflet nu o mângâie deloc. Știind povestea lor și înțelegând că nici unul dintre ei nu era fericit, am sfătuit-o pe Metafora să
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
dintre ei nu era fericit, am sfătuit-o pe Metafora să îl elibereze, deoarece lumea nu mai era ca la început, iar plăcerea de a-l avea aproape pe neînduplecatul Timp nu îi mai alina durerea ca odinioară. Spărgând astfel clepsidra cu puterea imaginației, Timpul a zburat, iar eternitatea s-a transformat în an, anul în lună, luna în săptămână, săptămâna în zi, ziua în oră, ora în clipă și astfel nimeni nu a mai putut opri Timpul în loc,iar de
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
clipă și astfel nimeni nu a mai putut opri Timpul în loc,iar de aceea “cel dintâi vis al anului” a dispărut parcă. Pentru a putea însă să gustăm din farmecul acelui anotimp trebuie să-l prindem pe veșnicul “călător” în clepsidra inocenței și astfel vom putea savura eternitatea unei clip Din acea zi am înțeles că naivitatea noastră se luptă cu timpul, aflând totodată că “cel dintâi vis al anului” este visul cel dintâi al Metaforei, vis ce întruchipează prinderea Timpului
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mai înalt decât mine, ca să nu mai vorbim și că e mai slab. O să arăt ca o lumânare în biserică. Draga mea, îmi reproșa Hugo. Nimeni n-ar putea să spună că ești bondoacă. Că ai corp în formă de clepsidră, da. Bondoacă, nu. Cu siguranță, unul dintre avantaje, atunci când porți alb, e că toată lumea întoarce capul după tine. Probabil că așa se simt blondele. Janey pluti prin mulțime ca să ne îmbrățișeze, cu Helen pe urmele ei. Helen era mai frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ploaie de toamnă Sunetul toamnei - dintre castane ce iar cad culeg amintiri Ursuză ploaia plânge-n grădini hohotind greierii-au tăcut Fluturi galbeni se desprind ușor de copaci - valsul frunzelor Răpăit de stropi reci și castane arămii - jazz-ul toamnei Clepsidra vegetală - ultima frunză cade din copac Trecut pastelat în zbor - vântul șuieră desfrunzind copacii Ploaie-ndârjită cu șiroaie la streșini - tulbure vreme Noiembrie - lumina arțarilor în liniștea clipei Troiță cu ochi triști de Crist și-un mic buchet de nu-mă-uita
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
Cherbel Lavinia Se sting clepsidrele arse de soare, Se sparg paharele pline cu timp, Se-nchin imensele bolte de sare, Se tulbură-n ape un alt anotimp. Mă uit în oglinda albastră din zare, Aud tărâmul, mă strigă-n răstimp, Te-aștept, trecător cu vorbe
Sacrificiul uman. In: ANTOLOGIE by Cherbel Lavinia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/249_a_525]
-
de somn eteric. Și în liniștea profundă a nerostitului Cuvânt, mă afund în neuitare, transformându-mă în Cânt ce se aude-n depărtare, adiat pe-aripi de vânt. Ochiul meu dă să -și închidă pleoapa, de îndurerare, se transformă în clepsidră ce se pierde în Uitare lăsând lacrima să plângă în Oceanul de Visare.
Cânt. In: Anotimpul culorilor by Marioara Vişan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/277_a_526]
-
obstacol, se numără și Constantin Brin. Titlurile pe care le vom menționa numaidecât sunt, credem, deictice: Tatăl nostru, Spălarea creierului, Limba noastră, La mintea cocoșului, Acasă, Merge și așa, Cuvântul magic, Memoria, Echilibru, Cheia succesului, Granița, Rădăcini, Iarna, Calitatea, Babilon, Ariciul, Clepsidra. Româncele, citind această operă literară, se vor bucura enorm, când vor afla că autorul le consideră cele mai frumoase dintre câte femei a văzut În cele 27 de țări din trei continente, pe care le-a vizitat de când, fugind de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
-l : decimat, stors, cu obrajii în flăcări, epuizat ca după o bătălie ratată ce faci, nefericitule, îl întreb, ai sărutat sînii domnișoarei ? poemul se bîlbîe, nici nu știe de unde vine întrebarea a devenit un ciudat instrument de inventat timp o clepsidră formată din doi sîni 41. „Dacă ei nu vor să iasă, atunci nu voi ieși nici eu”. X deschide frigiderul și dulapurile din bucătărie. orez, tăiței, spaghetti, cîteva kilograme de carne congelată, legume în conservă, trei kilograme de cartofi și
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ele au început să lovească, să fiarbă curentul de larg puternic îl dezechilibrează dar nu se lasă dovedit. Valurile se zbat printre ei, câteodată trec mânioase pe deasupra lor. Simte prin tălpi nisipul măcinat cum se scurge neîncetat ca dintr-o clepsidră uriașă. Apa sapă întruna în jurul lor, îi poate acoperi însă nu îl interesează are picioarele puternice, valurile furioase plonjează și huruie neîntrerupt. Deodată marea hotărâtă îi protejează. Zbuciumul ei s-a astâmpărat pe neașteptate. Au nimerit într-o depresiune de
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
cantitatea de glucoză (principalul „carburant” al creierului) crește în timpul veghii și scade în timpul somnului, pentru a fi transformată în rezervă (glicogen) sub formă de astrocite (celule gliale în formă de stea). Ca și ciclul oxigenului, acesta ar putea servi drept „clepsidră” pentru a determina ritmul ceasului nostru biologic. Pentru mai multe detalii Denis, P., „Neuropeptides et œil”, în Y. Christen et al. (ed.), Neurobiologie de la rétine, Les Séminaires ophtalmologiques d’IPSEN, vol. IV, Elsevier, Paris, 1992, pp. 19-35. Fraisse, P.; Siffre
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
împietrită formă de viață. Însa să privim ambele scene. Principală era cea a lui Gavriel iar secundară era cea în care se găsea Moartea și noul său partener teribili de plictisiți de scena ce le-o oferea Gavriel. În afară de asta clepsidra timpului acum un trup din care săngele se scurgea lăsănd în așternuturi doar materie, sugeră că timpul acordat schimbării era pe sfărșite. Moartea sau Griul și noul Gavriel își zămbiră iar printr-un acord mutual uniră partea de lumină cu
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
de nebuni, cum le zicea Tommaso. Cu un fluierat ușor îl făcu atent pe Carlo. Prietene, îi spuse dacă într-o zi, mai devreme sau mai târziu, te-aș lua cu mine într-o cetate unde totul funcționează ca o clepsidră și unde cuvintele nedreptate, dezonoare, necinste, pizmă, gelozie, violență ar fi izgonite, ai veni? Cu ochii-nchiși. Am încredere în tine. Poate însă exista o cetate fără răutate și fără violență, bazată doar pe dragoste? Dacă nu există, o vom
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Dar, dacă încerci să uiți, nu să înțelegi, e degeaba, spaimele apar din nou. Numai că eu și spaimele mele trăiam în două lumi care nu erau niciodată simultane, dar aveau legătură una cu alta. Cum ar fi jumătățile unei clepsidre, dacă știi ce e... Pavel Avădanei se arătă nedumerit de dovada acestei explicații pe care, de altfel, o înțelegea prea puțin : o piatră pe care Rada o așeză la mijlocul mesei. O scotea uneori și o privea, rezemată de perete sau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de verificat traducerea la Sein und Zeit ― și l-am înțeles!). Perioada asta a avut rotunjime. Ies din ea avînd-o în urma mea ca pe o bucurie. Fiind un timp bine delimitat, i-am putut simți curgerea ca într-o mare clepsidră: am respirat zilele în calitatea lor începătoare, apoi în echilibrul mijlocului lor și, în sfârșit, am început să cobor și să apun cu ele. Numai că în partea de jos a clepsidrei nu se adunau cadavrele clipelor căzute din partea de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
am putut simți curgerea ca într-o mare clepsidră: am respirat zilele în calitatea lor începătoare, apoi în echilibrul mijlocului lor și, în sfârșit, am început să cobor și să apun cu ele. Numai că în partea de jos a clepsidrei nu se adunau cadavrele clipelor căzute din partea de sus, coaja lor lipsită de miezul consumat, ci "mierea" lor, fapta mijlocită de ele și, astfel, împlinirea, și nu destrămarea mea. De aceea ies din timpul acesta fericit și fără regrete. A
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]