3,254 matches
-
pentru că oamenii nu se vor identifica niciodată cu nimic din ceea ce nu poartă pecetea omenescului. Indiferent cât de omenești și cât de bine intenționate ar fi acțiunile acelei entități. Abatele își încheie vorbele privind atent în ochii lui Aloim. Acesta clipi repede de două ori, semnalizîndu-i că Rim e gata să ridice problema pe care o așteptau cu atâta încîntare. ― Știu ce vrei să mă întrebi, spionule. ― Mă îndoiesc. ― Am putea pune un pariu? ― Pariu? Adică să mizăm pe ceva? ― Da
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se așeză lângă patul în care tânărul dormea cu sforăituri zgomotoase. Se spunea că atunci când mori, întreaga viață ți se perindă prin fața ochilor. De parcă situația aceea bizară în care se pomenise ar fi inversat rolurile, prin mintea Mariei începură să clipească amintiri vechi: Stin la șase ani rupîndu-și mâna când căzuse din copac, la opt ani când învățase alfabetul, la șaisprezece ani, când se culcase prima dată cu o fată. De o parte și de alta a nasului femeii curgeau lacrimi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Așa a vrut Dumnezeu. Nu poți însă spune că de-a lungul vremurilor v-ați omorât iubindu-ne... ― Bine, nu îți contrazic încrederea în Dumnezeul tău. Spune-mi însă de ce sunt aici. Abatele oftă adânc, privi spre Marii și apoi clipi nervos. ― Dacă lucrurile se vor desfășura așa cum cred eu, va trebui să-l convingem pe quîntul imperial să nu-și ducă misiunea la bun-sfîrșit. Altfel, asupra Universului întreg se va dezlănțui o furie greu de oprit. ― Cred că exagerezi. Abatele
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de generații. ― Și chiar nu vedeți ce s-ar întîmpla? Nu-nțelegeți cum vor reacționa când vor pricepe că au fost sclavii unei religii? Dumnezeule, e vorba de cei O Mie de Voluntari! Abatele nu reacționa în nici un fel și clipi din ochi, netulburat. ― Nu știu despre ce vorbești. În mintea lui Kasser, totul deveni limpede. Undeva, pe parcursul istoriei ei, Abația uitase cine furnizase materialul genetic inițial pentru clone. Frontul Adevăratei Biserici știa însă ce sunt clonele și de aceea susținea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pe unul din maluri, era montată o tribună. În jurul ei stăteau câteva mii de oameni care priveau... o defilare. Oksana își duse mâna la gură, de parcă ar fi încercat să-și reprime curiozitatea. Îl privi în ochi pe Durdrin care clipi adânc. Oamenii se uitau cum, pe fundul văii, câteva grupe de militari făceau o demonstrație impresionantă. Se succedară întîi infanteria, apoi carele blindate și apoi o ceată de animale bizare care incendiară versantul opus al văii. Brusc, imaginea reveni în
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de cap. Maestrul N'Gai Loon nu a găsit pe Z un candidat suficient de dotat pentru a fi transformat în quint. - Posibil, dădu gânditor din cap Airam. Dar, dacă nu-l face fiindcă al cincilea quint există deja? Abatele clipi des, privind chipul hâd al femeii. - Nu cred că așa ceva ar fi cu putință. Unde să existe? - Hai să-ți povestesc ce experiență am avut ieri, spuse Airam, întorcîndu-i Abatelui același ton sfătos, dar ușor disprețuitor. Femeia îi povesti cum
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mai mică măcar o sută și cincizeci de metri. În pofida dimensiunilor ei colosale, sala aceea nu părea defel goală. În ea se vedeau trupurile imense ale mătcilor, agitîndu-și picioarele, scoțând sunete ascuțite și lovindu-se năprasnic una pe alta. Bella clipi des din ochi și îl întrebă în șoaptă pe Zuul: - De ce se bat? - Nu bătaie este. Politețe. Se ating doar pe phshloc. - Ce-i asta? - Greu explică la tine. Lovituri dau putere. Încălzesc sânge cum și tu ai. Bella privi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
aceea pe care o avusese cu quintul imperial fusese cu mult mai mult decât o mediere banală menită să transmită rapoarte militare seci. O asemenea iubire ciudată era maximul care se putea obține de la o viață de operator psi. Alaana clipi des când intră în încăpere și sondă cu disperare în jur. Percepea însă doar mințile celorlalți colegi. Resimțea prezența clonelor, dar, fiindcă erau atât de mulți operatori și cu toții erau agitați, în mintea ei se înghesuiau larme asurzitoare. - Cred că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
religioasă. - O să pârjolim Locurile Sfinte, așa ne-ai spus după ce am părăsit portul, zise Oksana. E rândul meu să mă dezlănțui acum asupra templului ăla. E vremea să arătăm Universului întreg că nu sfinții trebuie clonați, ci conducătorii adevărați. Johansson clipi des, pentru a-și curăța privirea împăienjenită de un început de lacrimi. - Și dacă o să sfârșim prin a recrea un sfânt, o ființă religioasă prin excelență? - Nu o să se întîmple așa. Ai să yezi. Ceea ce am avut noi când nc-am
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
canonic 28. AȘA CUM ANTICIPASERĂ QUINȚI 1, unitatea energetică pe care o adusese N'Gai Loon de pe Z se potrivise fără nici o modificare într-un locaș al misterioasei nave din caverna de pe Kyrall. Imediat ce fusese potrivită acolo, o lumină de control clipise prompt, indicând că e gata să reia furnizarea energiei în întreaga navă. Kasser ținea mâna deasupra a ceea ce părea a fi întrerupătorul general și ezită. - Sunt pe cale să fac acum exact aceeași greșeală pe care comis-o Bella, stârnind mânia
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
istoria e un cerc în care ajungi mereu de unde ai plecat, vei fi neputincios, prea bătrân ca să mai poți schimba ceva. Spre uimirea tuturor, Abatele își însoți ultimele cuvinte cu o palmă sonoră, pe care Xtyn o primi fără să clipească, rămânând împietrit sub privirea de oțel tăios a Abatelui. - De ce m-ai lovit? întrebă răgușit Xtyn. - Crezi că asta e lovitură, hohoti Abatele. N-am făcut decât să marchez un adevăr, ca să-l reții mai bine. Mantia lui Xtyn se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se va fi aflat printre aceia care să înțeleagă ce vrem noi să întreprindem. Dar nu e asta oare, prieteni, esența problemelor noastre? Șovăiala asta pe care o înregistrăm... În momentul acela, întreaga navă se cutremură, iar luminile începură să clipească intermitent. De undeva, de foarte aproape, se auzi o sirenă. - Ce-a fost asta? strigă Durdrin spre Barna, care ridică neajutorat din umeri, făcîndu-i imediat semn să meargă spre punte. Durdrin se năpusti repede pe ușa de unde venise și pătrunse
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
asta mai înseamnă ceva pentru uniforma regală, legile curtoaziei și ale politeții. Eu și frații mei... - Sunteți de-a dreptul depășiți de situație! Tratatele pe care le invoci conțin, știi bine, un amendament general... Clipa Armaghedonului sticlește dintre stele... Abatele clipi de câteva ori, calculând cu frenezie implicațiile insinuării lui Diribal. Încercă să tragă de timp deși știa că e zadarnic. - Nu am auzit ca omul să fi avut vreun contact cu vreo civilizație extraterestră, cu vreun semen inteligent. Diribal se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
capitol.) Vocea naratorului auctorial nu se face simțită din nou pînă la al treilea paragraf, cînd el prezintă gîndurile pe care cerșetorul invalid le stîrnește în mintea părintelui Conmee. Apoi el continuă: [Părintele Conmee] Mergea în umbra arborescentă a frunzelor clipind în soare și către el veni soția domnului David Sheehy, membru al parlamentului. Foarte bine, mulțumesc, părinte. Și dumneavoastră, părinte? Părintele Conmee se simțea minunat într-adevăr. Avea să meargă la Buxton probabil pentru cura de ape. Și băieții ei
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a forțelor culorilor ce se alătură, fenomen direct legat de felul cum "văd" ochii omului culorile. Dacă se ia un cerc roșu și unul verde și privite separat, astupând când unul când altul, apoi privind absolut fix , fără a se clipi, vreme de 30 -50 secunde, doar cercul roșu și închizând brusc ochii se va vedea un cerc verde. Repetând experiența dar de data aceasta cu cercul verde și închizând brusc ochii se va vedea cercul roșu. Această experiență dovedește că
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
mai subtile asocieri de analogii; într-un cuvânt, ni se pare că am picat brusc într-un ceaun cu idei clocotinde, unde totul bolborosește și se învolburează într-o mișcare năucitoare, unde tovărășiile se pot lega și dezlega cât ai clipi, monotonia este ceva necunoscut, iar neprevăzutul pare să fie singura lege (p. 456). Aici, James face mai multe afirmații importante. În primul rând, „tovărășiile” ideilor se pot lega și dezlega cât ai clipi, ceea ce arată că este posibilă orice combinație
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
se pot lega și dezlega cât ai clipi, monotonia este ceva necunoscut, iar neprevăzutul pare să fie singura lege (p. 456). Aici, James face mai multe afirmații importante. În primul rând, „tovărășiile” ideilor se pot lega și dezlega cât ai clipi, ceea ce arată că este posibilă orice combinație de idei. Aceasta duce la concluzia că o anumită experiență acumulată deja nu influențează combinațiile care apar. O deducție similară rezultă din afirmația lui James că procesele gândirii acestor „minți de cel mai
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
că este o reluare a Odiseei, că aparține curentului fluxului de conștiință, că acțiunea are loc la Dublin Într-o zi etc. Și, de aceea, În timpul cursurilor, mi se Întâmplă În mod frecvent să fac referire la Joyce fără să clipesc. Mai mult, așa cum vom vedea mai departe din analiza raporturilor de forță care subîntind evocarea lecturilor noastre, sunt În situația de a putea evoca fără rușine nonlectura mea din Joyce. Într-adevăr, biblioteca mea de intelectual, ca orice bibliotecă, este
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
patriotice, amestecate cu alte tirade despre Marsilia, despre Orient, despre comerțul nostru!” La Întrebarea lui Lucien care se Întreabă cum s-ar fi descurcat Lousteau dacă autorul ar fi vorbit taman despre politică, prietenul lui Îi dă răspunsul fără să clipească, și anume că i-ar fi reproșat că Îl plictisește pe cititor În loc să se ocupe de Artă, Întrecându-se În măiestrie Într-o descriere pitorească a locului. El dispune, totuși, de o altă metodă, ce constă În citirea cărții de către
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
pomenesc nimic de florile de lotus. Trebuia să-mi Închipui că Luke n-o să Înțeleagă. — Uite ce e, iubitule... zic Încercînd o altă abordare. Chiar tu spui mereu: „Dă-le oamenilor o șansă“. — Ba nu-i adevărat. Luke nici măcar nu clipește. — Ei bine, ar trebui s-o faci! spun supărată. Ne oprim la o trecere de pietoni și văd trecînd o femeie cu cel mai cool landou verde, stil era spațială, cu roți Înalte. Uau. Poate că ar trebui să ne
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mă duc să mă culc, Întrebîndu-mă cît mai stă oare Luke. Probabil că se simte foarte bine de stă atît de mult. CÎnd, Într-un tîrziu, ușa se deschide brusc și lumina Îmi intră În față și mă face să clipesc, probabil că dormeam deja dusă, fiindcă puteam să jur că tocmai primeam un Oscar de la regină. — Bună, zic adormită. CÎt e ceasul? Puțin trecut de unu, șoptește Luke. Îmi pare rău că te-am trezit. — E ok. Mă Întind spre
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a făcut rezervări la trei restaurante recomandate de Zagat. Japonez, franțuzesc și al treilea parcă era italian... — Marocan nu-i nici unul? zice Danny, În momentul În care șoferul Îi deschide ușa. O sun imediat pe Buffy, spune Carla fără să clipească. În timp ce urcăm În limuzină, formează un număr din memoria mobilului. — Buffy, Carla sînt. Vrei te rog să lași un pic În expectativă rezervările pe care le-ai făcut și să cauți un restaurant marocan pentru acum, pentru prînz? Marocan, repetă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ai făcut și să cauți un restaurant marocan pentru acum, pentru prînz? Marocan, repetă, rostind cuvîntul cît mai clar. Londra, vest unu. Mersi, scumpo. — Parcă am chef de un latte, se trezește Danny din senin. O mocha latte. Fără să clipească măcar, Carla vorbește iar În cască. — Bună, Travis. Carla sînt, zice. Oprește, te rog, la Starbucks. Repet, Starbucks. Treizeci de secunde mai tîrziu, limuzina oprește În față la Starbucks. Carla deschide portiera. — Doar un mocha latte? zice. — Îhîm, spune Danny
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Sharpness a dat din cap insinuant și a zis „De multe ori, ăsta e doar praf În ochi“. Ce idiot. Evident că i-a intrat În cap că Luke și Lulu au o aventură pasională sau așa ceva. Ia stai așa. Clipesc și mă uit mai atentă la fotografie. Nu se poate... Doar nu... Îmi acopăr gura cu mîna, pe jumătate șocată, pe jumătate făcînd eforturi să nu pufnesc Într-un rîs nebun. Ok, știu că a fost o prostie din partea mea
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
zic Într-un final. Dar o să mă văd cu el mai tîrziu. La ora șase. În foișorul de pe turnul Oxo. O să fie acolo, mai spun și trag aer În piept adînc. Știu sigur c-o să vină. Îmi ard ochii și clipesc cu putere. N-am de gînd să mă fac țăndări aici, În fața ei. — Te simți bine? Fabia mă fixează curioasă. — Azi e... o zi foarte importantă pentru mine. Îmi scot un șervețel și-mi tamponez ochii. — Poți să-mi dai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]