1,605 matches
-
posesia lui Cațavencu e tot plastografie. Fănică ia decizii În familie, e mai preocupat, la un moment dat, de Joițica decât Însuși soțul: TIPĂTESCU (uitându-se la ceas): Atunci treci, Ghiță, pe la nenea Zaharia p-acasă și lasă-i vorbă coanei Joițichii - nu-i așa, nene Zahario? - să fie așa de bună să nu se supere dacă om Întârzia de la dejun... avem ceva politică de vorbit Între bărbați.” (s.n.). Tipătescu e atent la sentimentele femeii iubite, comite o imprudență și se
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
venerabilului prezident nu vorbește niciodată. Cuplul nu se transformă În familie, iar femeia Își caută fericirea, de cele mai multe ori, În afara căsătoriei sau a coabitării, mai ales dacă femeia e la vârsta promisiunilor amoroase. Cu totul diferit stau lucrurile În cazul coanei Efimița, consoarta atotștiutorului Leonida din Conul Leonida față cu reacțiunea. Efimița e soața unui pensionar, cu o viață molcomă În monotonia ei, depășind sentimental și biologic sezonul flirturilor și al aventurilor. Într-una dintre bucățile În proză, O conferență, despre
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
prescurtată S.P.M.D.R. și, „afară de asta este, cum zice viceprezidenta, «ramolisită»”. Venerabilă În lumea ei este și Efimița, dar orizontul ei e restrâns la spațiul domestic; nu e, nici măcar onorific, prezidentă ori simplu membru În vreo comisie sau societate ori comitet. Coana Efimița e o femeie obișnuită 31, e Mițul lui Leonida („Mițule, nu-i nimica; știi cum ești dumneata nevricoasă, unde am vorbit toată seara de politică...”) ce a Înlocuit-o pe răposata, prima soție, răsfățată și ea conjugal prin hipocoristicul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Au jucat stos, atmosfera e Încinsă, de Întrunire amicală Între bărbați, bazată pe simpatii politice: „PRISTANDA: [...] Așa, mă scol cam pe la douăspce fără un sfert și, pardon, mă dezbrac de mondir, scoț chipiul, mă-mbrac Țivilește și plec... la datorie, coane Fănică. Până să plec se făcuse vreo unul după douăspce. O iau prin dosul primăriei, și apuc pe maidan ca să ies la bariera Unirii. Când dau să trec maidanul, văz lumină la ferestrele de din dos ale lui d.
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mi dă În gând ideea? Zic: ia să mai ciupim noi ceva de la onorabilul, că nu strică... și binișor, ca o pisică, mă sui pe uluci și mă pui s-ascult: auzeam și vedeam cum v-auz și m-auziți, coane Fănică, știți, ca la teatru. TIPĂTESCU (interesându-se): Ei, ce? PRISTANDA: Jucaseră stos. TIPĂTESCU: Cine era? PRISTANDA: Cine să fie? dăscălimea: Ionescu, Popescu, popa Pripici... TIPĂTESCU: Și popa? PRISTANDA: Da, popa și d. Tăchiță, și Petcuș, și Zapisescu, toată gașca
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și Petcuș, și Zapisescu, toată gașca-n păr. Jocul era pe isprăvite... și fumărie de tutun... ieșea pe fereastră ca de la vapor. Mai juca popa și cu Petcuș. Ăilalți ședeau de vorbă. TIPĂTESCU: Și Cațavencu mă-njura? PRISTANDA: Grozav, coane Fănică, pe guvern și pe dv. ... și-și număra voturile. TIPĂTESCU: Dăscălimea, popa și moflujii. PRISTANDA: Curat moflujii! TIPĂTESCU: Las’ că le dau eu voturi. PRISTANDA: Da, să vedeți ce s-a-ntâmplat... coane Fănică. Din vorbă-n vorbă, Cațavencu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Și Cațavencu mă-njura? PRISTANDA: Grozav, coane Fănică, pe guvern și pe dv. ... și-și număra voturile. TIPĂTESCU: Dăscălimea, popa și moflujii. PRISTANDA: Curat moflujii! TIPĂTESCU: Las’ că le dau eu voturi. PRISTANDA: Da, să vedeți ce s-a-ntâmplat... coane Fănică. Din vorbă-n vorbă, Cațavencu zice: «Mă prinz cu d-voastră că o să voteze Cel care e un mărunt trișor e tolerat, dovadă faptul că, deși e cunoscut ca atare și e poreclit Conțina cu 5 Fanți („Îl cheamă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
datorie, a spionat pe fereastră În odaia lui Cațavencu, Îl asigură pe prefect de fidelitatea receptării scenei: „și binișor, ca o pisică, mă sui pe uluci și mă pui s-ascult: auzeam și vedeam cum v-auz și m- auziți, coane Fănică, știți, ca la teatru.”. Polițistul Pristanda Își asumă condiția de spectator al unei reprezentații improvizate, de teatru alternativ, În care opozanții politici („toată gașca-n păr” a lui Cațavencu) devin actori, neconștientizându-și rolurile. Tipătescu, revoltat, o admonestează pe Joițica
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Anica / grammamà ș.a.m.d. E nevoit ca, În absența soției, să ia masa spre miezul nopții doar cu soacra: „Cocoana scoate coșul de subt canapea, slujnica aduce o sticlă de vin, și d. Mialache se pune să supeze cu coana Anica. La supeu, d. Mialache povestește cu de-amănuntul toate peripețiile prin cari a trecut...” (Tren de plăcere). Singura din familie pentru care sfârșitul de săptămână petrecut la Sinaia e o plăcere este madam Mița Georgescu: „.. pe la cinci și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
improvizat cu mezeluri, vermut franțuzesc, marsala, icre moi..., ca o confirmare a unei fericite conviețuiri. Și În D-ale carnavalului În final se improvizează un supeu „cu butelci, pachete de mezeluri și franzele...”, aici petrecerea consfințind concilierea, consacrând triunghiurile amoroase. Coana Luxița la Moși mănâncă „trei ouă răscoapte, o căpățână de miel cu borș, niște stufat, prune cu carne, friptură la tavă și salată de castraveți, trei cincizecuri cu sifon” și o cafeluță, două litre de bragă, doi mititei, turtă dulce
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Dandanache, În timp ce restul lumii e „cu borcane de băutură În mâini.”. Moftangioaica, tip generic, participă - poftită sau nepoftită - la toate balurile curții și... abuzează de mâncare și de băutură. În taverne, fiecare muștiriu de la aceeași masă bea altceva: coana Zamfira - Țuică, domnul Iancu Bucătarul - „rachiu de drojdii cu picături de pelin”, iar domnul Tomița Barabanciu - „rachiu de izmă cu piper”; ultimii doi află În băutură remediu pentru afecțiunile lor (Ultima emisiune...). Tratamentul de cârciumă e administrat cu dichis: domnul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
roagă să iau prânzul deseară la dumnealor”; tot printr-un bilet e invitat și personajul narator din Cadou..., de către nenea Stasache, seara la prânz: „Astă-seară avem pom de Crăciun. Ne-ai promis că vii să prânzești cu noi” etc.), gramamà, coana Anica, supează cu ginerele la miezul nopții (Tren de plăcere), familia Piscopesco urmează să ia „dejunul la castelul Peleș” la ora 1 după-amiază etc. În tren se fumează, dar se și bea (mamița Miței din Lună de miere „primește bucuros
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
o voce bogată, modulată, răsunătoare, de parcă se adresa spectatorilor din fundul sălii. — Ai adus-o pe Lizzie? — Nu. — O scrisoare, un mesaj? — Nu tocmai... — Atunci ce? — Casa asta ciudată e a ta? — Da. — N-aș zice nu la o băutură, coane. — De ce-ai venit? — Dragule, ca să-ți vorbesc despre Lizzie... Bineînțeles, dar dă-i odată drumul! — Despre Lizzie și despre mine. Te rog, Charles, consideră lucrurile cu seriozitate, și nu te mai uita așa la mine, că îmi vine să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Casa cea mai simandicoasă din vremea copilăriei mele, salonul în care nu se aduna decât cuconetul de pe cea mai înaltă treaptă și în care parveniții nu pătrundeau erau casa și salonul mătușei mele Elena Oteteleșanu, născută Filipescu. De când rămăsese văduvă, coana Elene nu mai da baluri, după cum încetase și petrecerile din minunatul parc de la Măgurele, dar toată iarna primea duminica seara, în cerc restrâns și plicticos. În salonul Elenei Oteteleșanu mai circula tava cu dulceață, și către sfârșitul sindrofiei se servea
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
1.21. Camere pentru handicapați, una la ..... camere (uni- tățile exis- tente pot fi exceptate pe o perioadă de 3 ani) 100 100 - - - 100 100 - - - - - 1.22. Spațiile de cazare din unitățile situate în stațiuni vor dispu- ne de bal- coane sau loji 3) x x x x - x x x x - - - 1.23. Culoarele și scările vor avea lățimea minimă de 1,40 m (casă scării va fi separată de culoare) x x x x - x x x x x
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
absolut, mai mult ca perfectul prezintă uneori - în limbajul artistic - acțiunea verbală nu numai împlinită într-un timp trecut foarte îndepărtat dar, eventual, și anulată, în rezultatele ei, din perspectiva prezentului comunicării: „Așa; mi-a murit câinele, mor și eu... - Coane, are a face, că eu îl crescusem de mititel. Mi-l adusese bietul boier, D-zeu să-l ierte, de la niște mocani...” (D. Zamfirescu) Perfectul compus din propoziția: „Eu l-am sfătuit să se ducă acolo.” prezintă acțiunea verbului a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nesiguranței și acțiunea verbului subordonat. Subordonat (în amândouă sensurile: al construcției formale și al planului semantic), unui indicativ, mai cu seamă la un timp trecut, conjunctivul exprimă acțiuni reale și sigure: „Fiindcă am avut norocul să vă întâlnesc pe D-stră, coane Griguță, vă rog să mă ascultați...” (L. Rebreanu) Subordonat, în schimb, unui prezumtiv, prezintă acțiunea ca ipotetică: „...Nici nu prea știa ce ar fi având să vorbească cu Pintea” (I. Slavici) Conjunctivul își afirmă caracterul subiectiv modal, de expresie a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
drăguță, dacă nu te superi, te-aș mai ruga pentru un pahar cu apă...” (I.L. Caragiale) „- M-aș hi rugat la matale de o vorbă - De ce vorbă? întrebă Matei răstit. - Păi eu m-aș fi rugat să-mi dai drumul, coane.” (D. Zamfirescu) Structura morfologică Este un mod construit analitic. Semnul caracteristic este auxiliarul-morfem aș, ar etc., care precede, în sintagma potențial-optativului, forma verbului de conjugat: tema de infinitiv, la prezent; tema de participiu, la perfect. Prin forma de prezent, potențial-optativul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întărește prieteniileʺ, spunea Sadoveanu. „Dar slăbește dragosteaʺ, îl completa Topârceanu, omul măsu rilor im ediate. Pe când se afla odată la Fălticeni, i am arătat lui Topârceanu niște inscripții gotice dezgropate la Bunești, semn că pe la Fălticeni au trăit goții. — Așadar, coane Artur, a zis el, suntem acasă la goți ? Mein Gott ! Noroc că nu-s bigot ! Și nici bigam, l-a completat cu înțeles Sadoveanu. — Lasă, coane Mihai, vine acuși vremea să n e fie lehamite și de monogama legitimă, o să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
niște inscripții gotice dezgropate la Bunești, semn că pe la Fălticeni au trăit goții. — Așadar, coane Artur, a zis el, suntem acasă la goți ? Mein Gott ! Noroc că nu-s bigot ! Și nici bigam, l-a completat cu înțeles Sadoveanu. — Lasă, coane Mihai, vine acuși vremea să n e fie lehamite și de monogama legitimă, o să ne dedăm la anecdote picante, zicând ca Anatole France: „Viața asta îi atât de tristă, încât ne îngăduie să fim încă vese li când nu mai
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
foaie de zestre întreg târgul Vaslui cu toate seliștele de prin pregiur după scrisori. Dezvoltarea târgului Vaslui s-a făcut sub ochii și cu ajutorul proprietăresei. Energică și autoritară, ea era uneori prea apăsătoare pe umerii supușilor ei care-i spuneau Coana Elencuța sau Șubinoia. Există și în prezent «Cișmeaua Șubinoaiei» situată la ieșirea din Vaslui spre Mărășeni. A stăpânit târgul (și moșia Vasluiului) din anul 1825 până în anul 1883, când a fost cumpărat de Gheorghe Mavrocordat (din altă familie mare de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
lui Nica Leon și Dumitru Dincă, pe care SOTI ni-i prezintă cu o căldură care o concurează pe aceea a doamnei Becleanu, mă surprind întrebându-mă, pe urmele cetățeanului turmentat: „Eu pentru cine votez?”. Desigur, ne va lămuri dumneaei, coana Joițica, pe cine va trebui să alegem în cele din urmă, dar până atunci va mai curge multă apă pe Dâmbovița și multă cerneală pe hârtie. Dea Dumnezeu să nu curgă încă o dată și sânge! Fiindcă, lăsând la o parte
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
și Apus! ” Nistrule pe malul tău ”Apă, apă de la care Cerul intră-n sărbătoare Apă, apă curgătoare Apă’n inimi stătătoare Oglindește tăriile Tăriile - veciile Unde sunt mutate: Toate mărturiile! ” La Iași, Împreună cu Miluță Gheorghiu, cei doi străluciți interpreți ai "Coanei Chirița" În scrierile sale - eseuri, poezie, proză, teatru, Arcadie Donos imprimă o puternică notă biografică. La sărbătorirea celor 75 ani face un autoportret În care subliniază elementul esențial al carierei sale - venirea de la Bălți la București pentru Întâlnirea cu gloria
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
ajuns până aici și au rămas. Râul Ponorului se ascunde sub pământ la Vânătare și iese din nou la lumină la Huda lui Papară. Părintele Bradea vrea să continue monografia de unde s-a oprit predecesorul. Scara vieții și a morții Coana preoteasă Silvia este și asistentă la Dispensar. Amândoi aleargă pe văile Ponorului și la ei vin toți sătenii, chiar și atunci când li se îmbolnăvesc animalele. Aici nu există medic veterinar. Și-ar dori o ambulanță și un elicopter pentru bolnavi
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și asistentă la Dispensar. Amândoi aleargă pe văile Ponorului și la ei vin toți sătenii, chiar și atunci când li se îmbolnăvesc animalele. Aici nu există medic veterinar. Și-ar dori o ambulanță și un elicopter pentru bolnavi. Vise! Până atunci, coana preoteasă, părintele și doctorul Ovidiu Constantin cară bolnavii cu scara. Un sătean și-a tăiat piciorul cu coasa. L-au legat de scară și l-au dus. Medicul alerga cu perfuzia pe lângă fuștei. De moare vreun bătrân spre cheile Râmețului
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]