13,334 matches
-
atunci când percep și interpretează mesajele, în funcție de stările și interesele cognitive. Asimilarea informațiilor dobândite presupune o decodificare a mesajelor, o interpretare și o acordare de sens, prin raportare la ceea ce este deja cunoscut, la cultura personală și la structurile comportamentului individului (cognitive, afective, motivaționale). În funcție de acești determinați este procesat conținutului informațional. Modelarea comportamentului de către mass-media Mass-media difuzează imagini, idei, evaluări la care membrii audienței apelează atunci când își construiesc propria linie de comportament. Pun în circulație, de multe ori neintenționat, un anumit punct
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
calități deosebite de inteligență, trăsături de violență și de caracter, de competență profesională etc., pe care tind cu ardoare să și le apropie. Procesul de imitare este posibil pe fondul existenței unor disponibilități interne, potențate de către structurile psihice proprii individului (cognitive, afective, motivaționale, voliționale), susținerea și realizarea acțiunilor specifice modelului ales. Există și riscul unei identificări exagerate, unor preluări necritice, cu consecințe negative în plan caracterial și comportamental. Numeroase cercetări au scos în evidență faptul că mass-media oferă modele simbolice pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
comunicativ de persuasiune, analiza trăsăturilor emițătorului, conținutul mesajului persuasiv, formele acestuia, proprietățile canalului pe care este transmis, trăsăturile receptorului care favorizează predispoziția spre persuasiune. Sunt descrise în continuare două modele psihologice de persuasiune, modele ce explică mecanismele de la baza prelucrării cognitive a mesajului. Tot în acest capitol sunt prezentate metode folosite de persoanele care se ocupă de persuasiune pentru blocarea în receptor a gândirii raționale dar aferent acestora, tot în acest capitol sunt prezentate, modalități diverse prin care orice persoană se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sentimentele noastre constituie o importantă sursă de unitate a tuturor membriilor speciei umane, „probabil cea mai mare sursă de unitate” spunea Mihaela Roco într-o lucrare de specialitate. Cu siguranță, prin analiza istoriei și documentelor sociale putem constata următoarele: procesele cognitive, gândurile, convingerile noastre religiose, politice, culturale, nu ne-au unit, ci, de fapt, ne-au despărțit de prea multe ori, într-un mod tragic și uneori chiar fatal. Vorbind la modul general, sentimentele ne unesc, iar convingerile ne despart. Este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
prin problematica abordată și explicațiile oferite conceptelor acestei discipline teoretice, are menirea unui studiu introductiv în domeniul psihologiei sociale. Profesor la Weston College și Open University, Tony Malim este autorul unor importante lucrări apărute și la noi în țară: Procese cognitive (1999), Psihologie comparată (2000), cea din urmă publicată în colaborare cu Ann Birch și cu Sheila Hayward. Cele șase capitole ale lucrặrii Psihologie socialặ fac referire la aspecte importante din domeniul psihologiei sociale, fiind orientate cu precădere spre cercetările cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
fapte sociale anterioare", nu la filosofie sau la moștenirea genetică"138. Această credință este azi depășită, iar acest cadru de raportare este inadecvat. Fukuyama argumentează: "Științele vii ne oferă însă tot mai multe dovezi că oamenii se nasc cu structuri cognitive și capacități de învățare preexistente, care îi conduc firesc spre societate"139140. Insistăm asupra sintagmei "caracterul natural al conștiinței de sine". Conceptul este unul subliniat de Fukuyama și presupune înțelegerea esențială a legăturii omului cu natura, în înțelesul cel mai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mai bine distribuit în lume...", Discurs asupra metodei, Editura Mondero, București, 1999, p. 7. 16 Fukuiama arată că "Științele vieții ne oferă tot mai multe dovezi că modelul sociologic standard este inadecvat; se pare că oamenii se nasc cu structuri cognitive și capacități de învățare preexistente, care îi conduc firesc spre societate. Cu alte cuvinte există ceea ce numim "natura umană", Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 180. 17 Vezi și Thierry de Montbrial, Acțiunea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
trăiesc în grupuri și a evoluat ca un mecanism de supraviețuire: Sistemele cerebrale care îi deosebesc pe oameni de alte mamifere au crescut direct proporțional cu dimensiunea legăturii umane primare. Unii oameni de știință speculează că agilitatea socială nu superioritatea cognitivă sau avantajul fizic i-ar fi permis lui Homo Sapiens să eclipseze alți humanoizi. După cum susțin psihologii evoluționiști, creierul social prin urmare și inteligența socială a evoluat pentru a face față provocării lansate de curentele sociale din cadrul unui grup de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
duce la deproblematizarea analizelor, la incapacitatea de a pune o serie de întrebări relevante specifice și a oferi răspunsuri pertinente. Conceptul ne asigură o „decupare” corectă a realului și generează și o „trăire în concepte”, o anumită adeziune și atitudini cognitive și, chiar, psihologice. Se spune că nomen est numen<footnote Bell, Daniel, The Coming of Post-Industrial Society. A Venture in Social Forecasting, Basic Books Inc, New York, 1973, p. 9. footnote>, adică acordarea unei denumiri realului este o expresie a cunoașterii
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
25. footnote> Tabelul 3 Șapte școli descriptive<footnote Ibidem, p. 27, după Minzberg, H. (1998). footnote> Școala Natura procesului Principiul relevant Antreprenorială Viziune Accentul pus pe viziunea asupra viitorului. Relevanța pentru afaceri de tip start-up unde există un lider carismatic Cognitivă Procese mentale Examinarea proceselor mentale și a planurilor conducătorilor. Examinarea aspectelor interne prin care strategia se poate distinge Învățarea Emergență A vedea planurile de conducere a învățării. O întreprindere care învață și se adaptează poate avea succes într-o lume
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Learning Europe, Joint Research Center, European Commission, Seville, 1999, p. 17. footnote>, „capitalul psihologic”<footnote Ibidem, p. 32. footnote>, „capitalul social”<footnote Ibidem, p. 14. footnote>, „capitalul uman”<footnote Ibidem, p. 117. footnote> (noțiuni axate pe „resursa umană de tip cognitiv”<footnote Ibidem, p. 118. footnote>). Un alt factor care modifică mediul de afacere este tendința de proliferare a întreprinderilor mici și mijlocii, de părăsire a modelului bazat pe marea întreprindere. „Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă coloana vertebrală a industriei europene
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
În cazul în care se constată că o serie de caracteristici lipsesc (în grade diferite) se vor lua măsurile necesare asigurării lor (tabelul 6). Tabelul 6 Caracteristicile postului în diferite tipuri de management Caracteristica Managementul taylorist Competențe negociate Organizații intensiv cognitive comportare disciplină inițiativă creativitate abilitate preponderent efort fizic preponderent efort mental efort mental de tip cognitiv experiență experiență a sarcinii la locul de muncă experiență de negociere experiență de puneri și rezolvări de probleme responsabilitate față de echipament față de sarcină față de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
vor lua măsurile necesare asigurării lor (tabelul 6). Tabelul 6 Caracteristicile postului în diferite tipuri de management Caracteristica Managementul taylorist Competențe negociate Organizații intensiv cognitive comportare disciplină inițiativă creativitate abilitate preponderent efort fizic preponderent efort mental efort mental de tip cognitiv experiență experiență a sarcinii la locul de muncă experiență de negociere experiență de puneri și rezolvări de probleme responsabilitate față de echipament față de sarcină față de alții, față de efectele creației proprii cunoștințe limitate la operațiile executate diverse, de produse și marketing superioare
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
puneri și rezolvări de probleme responsabilitate față de echipament față de sarcină față de alții, față de efectele creației proprii cunoștințe limitate la operațiile executate diverse, de produse și marketing superioare, de specialitate și nu numai comunicare limitată cu superiorii de negociere de tip cognitiv motivație economică socială (organizațională) de personalitate. În etapa a doua, datele sunt analizate, caracteristicile necesare a fi asigurate resurselor umane se evaluează în raport cu „aprecierea dificultății postului printr-un număr de puncte care rezultă din însumarea punctelor aferente factorilor de dificultate
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
etc.; • Comunicațiile privitoare la serviciu (produs), respectiv: − informații transmise de realizatorul serviciului (produsului); − informații transmise de distribuitorul serviciului; − informații transmise de consumatorul (clientul) serviciului; − informații transmise de potențiali cumpărători ai serviciului; • Imaginea serviciului (produsului), respectiv sinteza reprezentărilor mintale, de structură cognitivă, afectivă, socială și personală ale serviciului, În rândul consumatorilor. Ținând cont de elementele esențiale prezente, În crearea și lansarea pe piață a serviciilor financiar-monetare, trebuie să se țină seama de toate aceste componente, atât din punct de vedere tehnic, cât
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
asociate cu riscuri mai puțin ridicate în privința bolilor cardiovasculare 4, a cancerului 5 și a anumitor boli degenerative ale ochiului (cataracta 6, degenerescența maculei 7), precum și cu o mai bună întreținere a rezistenței sistemului imunitar împotriva infecțiilor 8. Degenerescența funcțiilor cognitive și maladia Parkinson 9 ar putea fi, probabil,și ele prevenite. Declarația de la Saas Fee din 1992 și recomandările Alianței pentru cercetarea asupra îmbătrânirii din 1994 sunt inițiative de anvergură întreprinse de oameni de știință, specialiști în domeniul alimentației și
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
Înțelegem deci interesul pe care îl reprezintă ginkgo biloba pentru îmbătrânire sau pentru cei care își cam pierd puțin memoria. De altfel, în octombrie 1997, faimoasa revistă medicală Journal of American Medical Association publică un studiu ce arăta ameliorarea performanțelor cognitive la pacienți afectați de demență care consumaseră ginkgo biloba. Să însemne acest lucru că ginkgo biloba încetinește și îmbătrânirea creierului? După doctorul P. Kidd, numai fosfatidilserina este universal recunoscută ca supliment împotriva îmbătrânirii creierului și capabil să amelioreze memoria, concentrarea
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
În unitățile lor elementare, adică În valorile și reprezentările care stau la baza edificiului social și cultural. Turner numește aceste entități fundamentale „rădăcini paradigmatice” (root paradigmes) și consideră că ele reprezintă temeiurile filosofice ale unei societăți: Acestea nu reprezintă liste cognitive de reguli pe baza cărora sunt generate diverse tipuri de acțiuni sociale, ci reprezintă modele culturale, recunoscute În mod conștient ( În momente speciale care trezesc conștiința), modele cu caracter metaforic, aluziv, Încărcate emoțional și motivate etic - astfel Încât ele pot da
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dovedite, acceptate de viziunea comună asupra lumii specifice unei anumite colectivități. Acolo unde apare, modul subjonctiv tinde să exprime dorințele, presupunerile, ipotezele, posibilitățile: ar putea sau nu ar putea să fie așa. În cadrele sale expresive, el acoperă atât posibilitățile cognitive, cât și pe cele emoționale. ș...ț Trebuie să recunoaștem Însă că procesele liminale sunt subjonctive sau optative, pentru că ele reprezintă alternative pentru sistemul economic, legal sau politic ce operează În viața de zi cu zi (1977, p. 71; vezi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Political Anthropology: Power and Paradigms, Westview Press, Boulder La Fontaine, Jean, 1985, Initiation, Penguin Books, New York Labande, John, 2003, „Pilgrimage”, În Berard Marthalen (coord.), New Catholic Encyclopedia, vol. XI, Thompson-Gale, Washington Ladd, Kevin; Spilka, Bernard, 2002, „Inward, Outward and Upward: Cognitive Aspects of Prayer”, În Journal for the Scientific Study of Religion, vol. 41, nr. 3 Ladurie, Emmanuel Le Roy, 1979, Le Carnaval des Romans: de la Chandeleur au Mercredi des Cendres, 1579-1580, Gallimard, Paris Laleye, Issiaka-Prosper, 1996, „Religiile Africii negre”, În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
performanței. Introducere Performanța este dependentă de capacitatea totală a individului - capacitatea de performanță, de sistemul bio psiho-social dar apare ca rezultat al perfecționării funcțiilor executorii-reglatorii ale diferitelor subsisteme (morfologic, funcțional, fiziologic, informațional, decizional, psihoreglator etc.) Atenția este un proces psihologic cognitiv care se concentrează selectiv pe un aspect al mediului, ignorând un altul, fiind în strânsă legătură cu procesele perceptive si preperceptive, anticipative, cu rezultate evidente în performanța sportiva. Într-o competiție fiecare jucător se va strădui să obțină maximum de
STUDIU COMPARATIV PRIVIND MOBILITATEA ATENȚIEI LA SPORTURILE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Germina Cosma () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_804]
-
nivel mai ridicat de activare a organismului.Această stare apare atunci când individul se îndoiește de eficiența mecanismelor de coping de care dispune pentru a face față situației stresante. Anxietatea poate fi descrisă ca semnificând modificări specifice la patru nivele: subiectiv, cognitiv, comportamental, și biologic/fiziologic. Activarea (arousalul) reprezintă o stare generală de stimulare fiziologică și psihologică, a cărei intensitate variază pe un continuum de la somn adânc la stare de excitație intensă a întregului organism. Anxietatea cognitivă este componenta mentală a anxietății
PROGRAM DE MANAGEMENT AL ANXIETATII LA JUCATORII DE FOTBAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
specifice la patru nivele: subiectiv, cognitiv, comportamental, și biologic/fiziologic. Activarea (arousalul) reprezintă o stare generală de stimulare fiziologică și psihologică, a cărei intensitate variază pe un continuum de la somn adânc la stare de excitație intensă a întregului organism. Anxietatea cognitivă este componenta mentală a anxietății și este cauzată de expectanțe negative cu privire la succes sau de autoevaluări negative. În sport, anxietatea cognitivă se manifestă cel mai frecvent prin expectanțe negative legate de performanță, autoevaluări negative. Anxietatea somatică se referă la elemente
PROGRAM DE MANAGEMENT AL ANXIETATII LA JUCATORII DE FOTBAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
a cărei intensitate variază pe un continuum de la somn adânc la stare de excitație intensă a întregului organism. Anxietatea cognitivă este componenta mentală a anxietății și este cauzată de expectanțe negative cu privire la succes sau de autoevaluări negative. În sport, anxietatea cognitivă se manifestă cel mai frecvent prin expectanțe negative legate de performanță, autoevaluări negative. Anxietatea somatică se referă la elemente fiziologice și afective ale experiențierii anxietății care se nasc direct din activarea vegetativă. Anxietatea somatică este reflectată în reacții de genul
PROGRAM DE MANAGEMENT AL ANXIETATII LA JUCATORII DE FOTBAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]
-
tehnici de intervenție specifice și ritualuri terapeutice. 3. Program de management al anxietății la jucătorii de fotbal În cadrul unei cercetări doctorale mai ample care a vizat relația dintre anxietate și performanță la jucătorii de fotbal, s-au utilizat tehnici specifice cognitiv comportamentale pentru reducerea anxietății la sportivi. Demersul cercetării a presupus aplicarea unui program de management al anxietății pe un lot de subiecți format din 26 de jucători de fotbal cu vârste de 14-15 ani. S-a investigat în ce măsură aplicarea unui
PROGRAM DE MANAGEMENT AL ANXIETATII LA JUCATORII DE FOTBAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasile Septimiu Ormenişan, Cristina Ormenişan, Ioan Pop, Alexandru Mureşan, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_807]