9,942 matches
-
pentru conștientizarea respectivei probleme și stimularea voinței colective de a acționa. Ceea ce se numește „marketing social” are ca unul dintre obiectivele sale conștientizarea problemelor potențiale. Violența împotriva femeii, între anumite limite, nu este în mod tradițional, în multe segmente ale colectivității, o problemă socială. Adică ea este considerată ca normală, și nu privită ca un comportament anormal care trebuie eliminat. Întrebarea este cum s-ar putea acționa astfel încât violența împotriva femeilor să devină o problemă socială. Latent/manifest Acceptată ca p.s.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
două moduri distincte: latentă sau manifestă. Latentă: p.s.. este considerată ca problemă, ca fapt negativ care ar trebui să fie eliminat sau ca oportunitate ce trebuie fructificată, dar nu există o voință de acțiune pentru soluționarea ei. Cu alte cuvinte, colectivitatea are o atitudine pasivă față de respectiva problemă. Sunt patru situații responsabile pentru situarea în latență a unei probleme: a. deși acceptată ca problemă, acțiunea pentru acțiunea soluționării ei nu este o prioritate în raport cu alte probleme mult mai grave; b. nu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
altor segmente ale societății; d. nu există resursele necesare, iar canalizarea resurselor către rezolvarea problemei ar presupune un efort excesiv, fapt care ar slăbi capacitatea sistemului de a face față altor probleme. Pasivitatea este asociată cu o anumită resemnare: fie colectivitatea nu are o soluție care să-i motiveze acțiunea, fie, din diferite motive, se află în imposibilitatea de a promova soluția respectivă. Corupția poate fi acceptată negativ de către colectivitate, dar cu resemnarea de a nu fi găsit soluții care par
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
față altor probleme. Pasivitatea este asociată cu o anumită resemnare: fie colectivitatea nu are o soluție care să-i motiveze acțiunea, fie, din diferite motive, se află în imposibilitatea de a promova soluția respectivă. Corupția poate fi acceptată negativ de către colectivitate, dar cu resemnarea de a nu fi găsit soluții care par să fie eficiente. Corupția este negativ estimată colectiv, dar într-o stare de pasivitate, de îngrijorare. În starea manifestă, problema devine asociată cu voința colectivă de a acționa, fiind
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de a acționa, fiind formulată ca problemă de soluționat. Se caută identificarea naturii problemei, se formulează soluții și se acționează pentru soluționarea respectivei probleme. Centralitate Starea manifestă a unei probleme poate evolua spre centralitate. O problemă socială este centrală dacă colectivitatea o consideră a fi prioritară: îi acordă atenție investește resursele instituționale, colective și financiare. În poziția de centralitate se poate plasa doar o problemă sau, eventual, un număr restrâns de probleme. Chiar dacă mai multe probleme sunt centrale, una singură tinde
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de centralitate este plasată, la un moment dat, o singură problemă; rar sunt plasate câteva probleme. Rezumând, putem caracteriza nivelele unei p. s. astfel: Nivelul problemei sociale Caracteristici Satre potențială Are toate caracteristicile unei p.s., dar nu este formulată de către colectivitate ca o problemă. Deși nu este prezentă la nivelul conștiinței colective ca o p.s.. în anumite condiții poate fi asumată, în mod conștient, ca problemă. Satre latentă Este considerată de către colectivitate ca o problemă, fiind asociată cu o atitudine pasivă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
toate caracteristicile unei p.s., dar nu este formulată de către colectivitate ca o problemă. Deși nu este prezentă la nivelul conștiinței colective ca o p.s.. în anumite condiții poate fi asumată, în mod conștient, ca problemă. Satre latentă Este considerată de către colectivitate ca o problemă, fiind asociată cu o atitudine pasivă: resemnare, frustrare, anxietate. Stare manifestă P.s., considerată de către colectivitate ca problemă, este asociată cu o atitudine activă: există voință de acționa. Satre de centralitate Este o stare manifestă a p.s., considerată
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nivelul conștiinței colective ca o p.s.. în anumite condiții poate fi asumată, în mod conștient, ca problemă. Satre latentă Este considerată de către colectivitate ca o problemă, fiind asociată cu o atitudine pasivă: resemnare, frustrare, anxietate. Stare manifestă P.s., considerată de către colectivitate ca problemă, este asociată cu o atitudine activă: există voință de acționa. Satre de centralitate Este o stare manifestă a p.s., considerată prioritară pentru a mobiliza atenția și a canaliza resursele disponibile. Factorii determinanți ai dinamicii problemelor sociale P.s. cunoaște
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
p.s. nu durează, este strict limitată în timp, involuând spre o stare manifestă secundară sau chiar de latență. Adesea p.s. inregistrează o involuție de la starea manifestă la cea de latență: adică de la starea de obiectiv de soluționat, aflat în atenția colectivității, la o stare de pasivitate, chiar de demoralizare: „ar fi bine, dar nu se prea poate face nimic”; mai rar, p.s. trece chiar la starea de potențialitate. Factorii care produc involuția unei p.s. sunt: a. O problemă este soluționată total
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
tipuri de p.s.: problema-stare (război, cataclisme, conflicte, prăbușire economică etc.) și problema-cauză (factorii care produc/sunt responsabili de starea respectivă). Problemele-stare sunt, de regulă, conștientizate în mod adecvat: epidemiile, criza economică, conflictele sociale. Nici acestea nu sunt toate „vizibile” pentru colectivitate: de exemplu, anumite procese de poluare. Problemele-cauză sunt mai puțin evidente pentru conștiința comună, ele implicând procese cognitive de analiză cauzală. Din acest motiv, colectivitatea poate să-și imagineze p.s. iluzorii, false: lipsa ploii este evidentă pentru populație; pedeapsa divină
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în mod adecvat: epidemiile, criza economică, conflictele sociale. Nici acestea nu sunt toate „vizibile” pentru colectivitate: de exemplu, anumite procese de poluare. Problemele-cauză sunt mai puțin evidente pentru conștiința comună, ele implicând procese cognitive de analiză cauzală. Din acest motiv, colectivitatea poate să-și imagineze p.s. iluzorii, false: lipsa ploii este evidentă pentru populație; pedeapsa divină pentru degradarea moravurilor poate fi considerată de către comunitate drept cauză a problemei. Din acest motiv, definirea problemelor-cauză face parte din ideologia colectivității, așa cum o definea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Din acest motiv, colectivitatea poate să-și imagineze p.s. iluzorii, false: lipsa ploii este evidentă pentru populație; pedeapsa divină pentru degradarea moravurilor poate fi considerată de către comunitate drept cauză a problemei. Din acest motiv, definirea problemelor-cauză face parte din ideologia colectivității, așa cum o definea Engels: „imaginarea de cauze false” datorită incapacității cognitive sau interesului de a identifica alte cauzele decât cele reale. Pe fondul unui deficit de cunoaștere a cauzelor, formularea problemelor-cauză poate deveni un instrument al manipulării de către actorii sociali
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Formularea problemelor-cauză are adesea o funcție compensatorie, oferind o relaxare a stresului social, prin identificarea unor cauze și indicarea unor direcții de acțiune, în speranța că problemele-situație vor fi eliminate. Definirea problemelor-cauză reprezintă un răspuns funcțional la insatisfacția amorfă a colectivității. Iată câteva exemple. Isteria identificării vrăjitoarelor care a durat câteva secole este un caz paradigmatic. Un alt exemplu este antisemitismul ideologiei hitleriste. Criza profundă care a cuprins Germania după primul război mondial, accentuată de criza economică din 1929-1933, a generat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
trebuie să aibă mai multe paliere. 1. Diagnoza problemei potențiale/actuale. În diagnoza problemei potențiale/actuale intră mai multe niveluri de analiză: a. identificarea problemei: delimitarea unui fenomen/ proces care actual sau potențial afectează, într-un fel sau altul, viața colectivității, devenind o problemă pentru aceasta; b. determinarea magnitudinii problemei. Pentru aceasta sunt utilizați indicatori care oferă o imagine a problemei-stare: indicatori ai stării de sănătate, ai economiei, ai delincvenței, ai poluării - nivelul mortalității infantile, gradul de satisfacție/insatisfacție; c. factorii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
formulărilor „problemelor-cauză” de către actorii sociali și funcțiilor acestor formulări. Pentru analiza prezenței în conștiința colectivă a problemelor sociale sunt utilizate metode ca: sondajele de opinie, scale de atitudine, focus-grupuri, dar și analize de conținut (presă, discurs politic). 3. Analiza activității colectivității de a face față problemelor sociale. În primul rând trebuie făcută o listă cu activități/soluții practicate de colectivitate. În al doilea rând, este necesară evaluarea eficacității/eficienței soluțiilor practicate. 4. Identificarea de noi soluții la problemele sociale. Analiza p.s.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
utilizate metode ca: sondajele de opinie, scale de atitudine, focus-grupuri, dar și analize de conținut (presă, discurs politic). 3. Analiza activității colectivității de a face față problemelor sociale. În primul rând trebuie făcută o listă cu activități/soluții practicate de colectivitate. În al doilea rând, este necesară evaluarea eficacității/eficienței soluțiilor practicate. 4. Identificarea de noi soluții la problemele sociale. Analiza p.s. nu trebuie să se mărginească doar la identificarea și explicarea lor și a acțiunilor practicate de colectivitate. Este importantă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
practicate de colectivitate. În al doilea rând, este necesară evaluarea eficacității/eficienței soluțiilor practicate. 4. Identificarea de noi soluții la problemele sociale. Analiza p.s. nu trebuie să se mărginească doar la identificarea și explicarea lor și a acțiunilor practicate de colectivitate. Este importantă și adoptarea unei orientări constructive. Sociologia trebuie să contribuie la producerea de noi soluții, la selectarea lor pe baza preevaluării acestora, la implementarea și corectarea lor. Creșterea capacității colectivităților de înțelegere a p.s. și de evaluare a soluțiilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
identificarea și explicarea lor și a acțiunilor practicate de colectivitate. Este importantă și adoptarea unei orientări constructive. Sociologia trebuie să contribuie la producerea de noi soluții, la selectarea lor pe baza preevaluării acestora, la implementarea și corectarea lor. Creșterea capacității colectivităților de înțelegere a p.s. și de evaluare a soluțiilor adoptate reprezintă o contribuție majoră la creșterea capacității de dezvoltare socială. Proces planificat de schimbare - Sergiu Bălțătescu Conceptul desemnează o schimbare controlată care urmează un plan dinainte realizat. În cele ce
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
atenția asupra tuturor factorilor care o determină. În același context, autorul sublinia faptul că accentul cade pe lipsa resurselor, pentru că s. este o stare de lipsă permanentă a resurselor necesare asigurării unui mod de viață considerat decent, acceptabil la nivelul colectivității date (Zamfir, 2000a, p. 29). De fapt, evaluarea ține de aprecierea din partea comunității și apoi de cazul în sine. O precizare necesară este aceea că o societate normală poate fi percepută diferit de către membrii săi și că este mult mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dacă ei nu pot accesa, deloc sau în mod suficient, condițiile de viață, adică alimentația, bunurile și serviciile care să le permită îndeplinirea rolurilor, relaționarea cu ceilalți, practicarea obiceiurilor care sunt așteptate de la ei în virtutea faptului că sunt membri ai colectivității” (apud Luzzi, 2005, p. 2). Opiniile cercetătorilor cu privire la s. relativă conturează ideea că, deși persoana supraviețuiește biologic, aceasta nu poate participa la viața comunității din care face parte. În acest caz, persoana poate fi ori marginalizată, ori exclusă. Evaluarea s.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
relativă conturează ideea că, deși persoana supraviețuiește biologic, aceasta nu poate participa la viața comunității din care face parte. În acest caz, persoana poate fi ori marginalizată, ori exclusă. Evaluarea s. relative se află în strânsă legătură cu ceea ce impune colectivitatea, respectiv cu coordonatele pe care aceasta le stabilește și față de care membrii săi sunt sau nu săraci (Zamfir, 2000a, p. 28). Sărăcia absolută Studiile pe care le-a întreprins Rowntree (1899, 1901) evaluau, de fapt, s. absolută, raportarea făcându-se
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Sărăcia structurală Concomitent cu identificarea tipurilor de s., studiile întreprinse au urmărit un aspect deosebit de important, cel legat de cauzele care determină apariția acestora. În abordarea oricărei probleme importante, cu efecte negative asupra mai multor persoane sau a unei întregi colectivități, poate apărea întrebarea: cum a fost posibil sau de ce? Necesitatea identificării cauzelor apariței s. a dat naștere la explicații referitoare atât la categoriile sociale vulnerabile, dar mai ales la procesele sociale specifice unei societăți. Holman (1973) argumentează legătura directă dintre
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a s. corelată cu nivelul de dezvoltare economică și, implicit, cu distribuția corespunzătoare de resurse ale bunăstării. Corelația este una directă și simplă: dacă o economie este prosperă, atunci distribuția de resurse va fi echitabilă, menită să asigure standardul dorit de colectivitate pentru membrii ei, diminuând sau eliminând s.. În situația opusă, resursele sunt insuficiente, iar nivelul de viață propus de colectivitate, din lipsă de oportunități, poate fi unul redus. În acest caz, nu numai individul se face responsabil de starea de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și simplă: dacă o economie este prosperă, atunci distribuția de resurse va fi echitabilă, menită să asigure standardul dorit de colectivitate pentru membrii ei, diminuând sau eliminând s.. În situația opusă, resursele sunt insuficiente, iar nivelul de viață propus de colectivitate, din lipsă de oportunități, poate fi unul redus. În acest caz, nu numai individul se face responsabil de starea de s., ci întreaga comunitate. Sărăcia subiectivă Evaluarea subiectivă a s. este făcută atât de către persoanele în cauză, care se simt mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acest caz, nu numai individul se face responsabil de starea de s., ci întreaga comunitate. Sărăcia subiectivă Evaluarea subiectivă a s. este făcută atât de către persoanele în cauză, care se simt mai mult sau mai puțin sărace, cât și de membrii colectivității din care acestea fac parte. Estimarea s. doar la nivel individual nu a fost considerată relevantă, ceea ce a impus necesitatea evaluării și de către alte persoane decât cele în cauză, fără de care concluziile nu ar fi complete și corecte. Inițial, individul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]