2,111 matches
-
ținutului. Această nedreptate era agravată impunându-le taților acestor recruți improvizați o contribuție de 300 de piaștri pentru a asigura prima echipare și drept garanție împotriva dezertării, caz în care banii rămâneau confiscați. S-a văzut un caz în care coliba părinților a fost incendiată pentru a-i constrânge să-l găsească pe dezertor. Astăzi aceste acte de barbarie sunt aproape suprimate, dar trebuie văzut cum se procedează la recensământ, la înrolare, la inspecție! E oare posibil a se constata contingentele
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
strălucitoare, interior corupt. Pe ale orașului capitală, de unde scriem toate acestea, diverse opoziții vreți să le aflați? Un prinț fără palat, un cler fără morală, o academie fără membri, o bibliotecă fără cititori; străzi imense fără case, locuințe splendide și colibe abjecte, magnifice promenade și băltoace dezgustătoare; apă peste tot, nicio fântână; un râu fără chei și fără poduri; o municipalitate fără cap, o poliție fără agenți... Drumuri publice neîngrijite; tribunale fără justiție... Intrigi fără dragoste, divorțuri fără frâu, soți fără
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
realitate; boierul să renunțe la privilegiile și monopolurile sale; agricultorul să fie scutit de dijmă; acesta să negocieze liber cu proprietarul; produsul muncii să fie împărțit corect; comuna să fie constituită și independentă; pământul pe care țăranul și-a construit coliba să-i aparțină; iată soluția noastră. Țăranul nu cere așa de mult; totuși, în pofida stării deplorabile în care a ajuns, n-a uitat istoria străbunilor săi; a păstrat sentimentul dreptului său, speranța nezdruncinată în dezrobirea sa, dar își cunoaște inferioritatea
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
mai multe feluri în care personajele să relaționeze cu acesta. Și de cele mai multe ori narațiunea sporește oroarea spațiului care copleșește. The Rape of Shavi de Buchi Emecheta povestește despre viitoarea victimă a violului, potențiala regină peste Shavi, care mătură în fața colibei violatorului ca semn de respect. Acest semn, desigur, este interpretat în mod greșit ca fiind semn al unui statut umil și, confundînd fata cu o servitoare, bărbatul își ia libertatea să o siluiască demonstrînd că rasismul, stratificarea în clase sociale
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
această poziție. Prin ignorarea iconografiei, este ignorată ancorarea romanului la o tradiție culturală cu un caracter profund narativ. Best-seller-ul romancierei Alice Walker The Color Purple se referă în mod direct la dubla tradiție a literaturii aboliționiste și identitare, la romanul Coliba Unchiului Tom al lui Harriet Beecher Stowe și la povestirile sclavilor de pe plantații. De exemplu, cînd se aduce în discuție problema educației, sînt evocate ambele tradiții menționate: "De ce nu vine și Tashi la școală?", m-a întrebat. Cînd i-am
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Cînd i-am spus că familia Olinka nu crede că fetele ar trebui date la școală, răspunsul a venit iute ca fulgerul: "Și ei sînt ca albii, care nu vor ca negrii să știe carte". Tema educației este reprezentată în Coliba Unchiului Tom precum în povestirile sclavilor; ea este de fapt discutată de către Frederick Douglas în autobiografia sa, și tocmai existența acestor povestiri ca gen de referință pentru textul persuasiv indică rolul științei de carte în procesul emancipării. Cu toate acestea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
este de fapt discutată de către Frederick Douglas în autobiografia sa, și tocmai existența acestor povestiri ca gen de referință pentru textul persuasiv indică rolul științei de carte în procesul emancipării. Cu toate acestea, The Color Purple face referire directă la Coliba Unchiului Tom și în mod indirect la povestirile sclavilor, fără însă a fi o simplă "repetare" a acestora; ea plasează religiozitatea din Coliba Unchiului Tom într-o lumină adecvată, suprapunînd-o elementelor de cultură religioasă a negrilor. În măsura în care personajele din The
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
rolul științei de carte în procesul emancipării. Cu toate acestea, The Color Purple face referire directă la Coliba Unchiului Tom și în mod indirect la povestirile sclavilor, fără însă a fi o simplă "repetare" a acestora; ea plasează religiozitatea din Coliba Unchiului Tom într-o lumină adecvată, suprapunînd-o elementelor de cultură religioasă a negrilor. În măsura în care personajele din The Color Purple le reiau pe cele din Coliba Unchiului Tom, ele reprezintă o rescriere critică din perspectivă feministă. Celie este o ipostază feminină
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
povestirile sclavilor, fără însă a fi o simplă "repetare" a acestora; ea plasează religiozitatea din Coliba Unchiului Tom într-o lumină adecvată, suprapunînd-o elementelor de cultură religioasă a negrilor. În măsura în care personajele din The Color Purple le reiau pe cele din Coliba Unchiului Tom, ele reprezintă o rescriere critică din perspectivă feministă. Celie este o ipostază feminină a lui Tom ("N-a lovit niciodată nici o vietate"). Încercarea sa de a o feri pe surioara Nettie să fie violată de tatăl lor este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nereală. Redusă la dimensiunea unei vederi, Africa nu mai poate îndeplini funcția de obiect al unui sentiment de dor și de melancolie și al unei dorințe utopice pe care o deține în romanul lui Walker prin complexa sa relație cu Coliba Unchiului Tom. Povestirile sclavilor și reacția critică la gustul contemporan care înlocuiesc realismul în romanul lui Walker dispar cu totul. Ceea ce rămîne este un kitsch care, în regia lui Spielberg, preia cu ușurință o conotație de folclor negru, așa cum este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
tatălui său ca pe logodnica sa. Scena este focalizată de departe și de deasupra, și accelerată pentru a crea un efect comic. Ca urmare, aluzia la Charlie Chaplin și la comedia mută pune în umbră aluzia la Cassie și la Coliba Unchiului Tom. Acea Sophia pe care o prezintă Spielberg este de la bun început iremediabil ridicolă și așa devin, în consecință, și nesupunerea sa, soțul, revolta. Efectul vizual este utilizat pentru a neutraliza potențialul critic al romanului. Privit din această perspectivă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
să-l vizitez la Cristur, unde era învățător. M-am dus, prins de nostalgie, să revăd orașul în care petrecusem doi ani din viața mea. M-a primit într-o casă nu prea grozavă pentru un învățător, un fel de colibă la marginea orașului plină în interior de icoane pe sticlă ca un paraclis și singur cuc; neînsurat, am înțeles. M-a lăsat singur câtva timp, scuzîndu-se, spunîndu-mi că se întoarce repede și m-a găsit amorțit pe pat, cu gândurile
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Apoi hotărâră să viziteze cartierul de lângă fluviu. Fluviul își revărsa apele gălbui peste malurile joase și alunecoase. Lăsaseră în urma lor ultimele case din Iguape și acum se găseau între fluviu și un povârniș înalt și abrupt, de care se agățau colibe de ramuri și de chirpici. În fața lor, la capătul povârnișului, ca și pe celălalt mal, începea, pe neașteptate, pădurea. Dar albia apelor se lărgea văzând cu ochiul printre copaci, până la o linie nedeslușită, de un cenușiu gălbui, marea. D'Arrast
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
o linie nedeslușită, de un cenușiu gălbui, marea. D'Arrast se îndreptă în tăcere către povârniș, al cărui perete purta urme încă proaspete ce arătau până unde se ridicase apa în diferite rânduri. O potecă plină de noroi ducea la colibe. În fața lor, câțiva negri priveau în tăcere la noii veniți. Câteva perechi se țineau de mână și, chiar pe marginea povârnișului, în fața adulților, un șir de copii de vârstă fragedă, cu 'pântecele umflat și cu picioarele subțiri, își holbau ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
priveau în tăcere la noii veniți. Câteva perechi se țineau de mână și, chiar pe marginea povârnișului, în fața adulților, un șir de copii de vârstă fragedă, cu 'pântecele umflat și cu picioarele subțiri, își holbau ochii rotunzi. Când ajunse în fața colibelor, d'Arrast îl chemă cu un semn pe comandantul portului, un negru mare și surâzător, îmbrăcat într-o uniformă albă. D'Arrast îl întrebă în spaniolă dacă putea intra într-o colibă. Comandantul îl asigură că da, găsea chiar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
subțiri, își holbau ochii rotunzi. Când ajunse în fața colibelor, d'Arrast îl chemă cu un semn pe comandantul portului, un negru mare și surâzător, îmbrăcat într-o uniformă albă. D'Arrast îl întrebă în spaniolă dacă putea intra într-o colibă. Comandantul îl asigură că da, găsea chiar că ideea e minunată, și că domnul inginer va vedea lucruri foarte interesante. Se adresă negrilor, vorbindu-le vreme îndelungată, și arătând când spre d'Arrast, când spre fluviu. Negrii îl ascultau fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
umerii uscați și zdraveni iar sub pantalonii de pânză și sub cămașa zdrențuită i se ghiceau mușchii puternici. O luară înainte, urmați de comandant și de mulțimea negrilor, și se cățărară pe un nou povârniș, și mai abrupt, pe care colibele din pământ, din cutii de tinichea și din trestie se țineau atât de greu că trebuiseră întărite cu bolovani. În drum se întâlniră cu o femeie ce cobora pe cărare, alunecând din când în când pe tălpile goale, și care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
drum se întâlniră cu o femeie ce cobora pe cărare, alunecând din când în când pe tălpile goale, și care purta pe creștet un bidon de tablă plin cu apă. Ajunseră la un fel de piață mică, înconjurată de trei colibe. Omul se îndreptă către una din ele și împinse o ușă de bambus cu țâțânile din liane. Apoi se trase la o parte, fără un cuvânt, uitându-se la inginer cu aceeași privire neclintită. În colibă, d'Arrast nu văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
mică, înconjurată de trei colibe. Omul se îndreptă către una din ele și împinse o ușă de bambus cu țâțânile din liane. Apoi se trase la o parte, fără un cuvânt, uitându-se la inginer cu aceeași privire neclintită. În colibă, d'Arrast nu văzu în prima clipă decât un foc abia mocnit, aprins chiar în mijloc, de-a dreptul pe pământ. Apoi desluși, într-un ungher, în fund de tot, un pat de aramă, fără așternut și cu o somieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
În rest, doar un morman de zdrențe, îngrămădite în dreapta ușii, și niște șorțuri de toate culorile, spânzurate la uscat de tavan, deasupra focului. D'Arrast, nemișcat, trăgea în piept izul de fum și de sărăcie care se ridica din pământul colibei, tăindu-i răsuflarea. În spatele lui, comandantul bătu din palme. Inginerul se întoarse și, în prag, în lumina de afară, zări silueta grațioasă a unei tinere negrese care-i întindea ceva. El luă paharul și bău rachiul gros de trestie. Fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
mișcare atât de lunecoasă și de vie, încât d'Arrast simți dintr-o dată dorința s-o oprească. Dar când ieși în urma ei, nu o mai recunoscu în mulțimea negrilor și a persoanelor de vază din oraș, care se adunaseră în jurul colibei. Îi mulțumi bătrânului, iar acesta se înclină, fără un cuvânt. Apoi porni înapoi. Comandantul, care mergea în urma lui, își reluase explicațiile, întrebându-l totodată când își va începe lucrările societatea franceză din Rio și dacă digul va putea fi terminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
și în ei se desluși un fel de lăcomie. - Îmi place. Și mai sunt și țigările de foi, sfinții, femeile... Uiți de toate, nu mai asculți de nimeni. - Sunt și femei? Toate femeile din oraș? - Nu din oraș, ci din colibe. Bucătarul zâmbi din nou. - Vino. De căpitan o să ascult. Și o să mă ajuți să-mi țin făgăduiala. D Arrast se simți ușor enervat. Ce-i păsa lui de acea făgăduială absurdă? Dar, când privi chipul deschis și frumos care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
o unealtă de bucătărie, își arăta pentru o clipă în prag chipul curios. Trecură prin fața bisericii, apoi pătrunseră într-un cartier vechi, strecurându-se printre aceleași case scunde, și, pe neașteptate, se auzi deslușit vuietul fluviului nevăzut, în spatele cartierului de colibe, pe care d'Arrast îl recunoscu îndată. - Bun. Acum te las. Pe diseară, spuse el. - Da, în fața bisericii. Dar, în timp ce-i vorbea, bucătarul îl apucase pe d'Arrast de mână. Șovăia. Apoi se hotărî: - Tu nu l-ai chemat niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
da! spuse judecătorul. Sunt bucuros că vă duceți acolo. Veți vedea, nu poți să nu iubești poporul nostru când ai apucat să-l cunoști. În aceeași seară, d'Arrast, bucătarul și fratele acestuia erau așezați în jurul unui foc stins, în mijlocul colibei pe care inginerul o vizitase de dimineață. Fratele nu păruse surprins văzându-l din nou. Vorbea foarte prost spaniola și se mărginea aproape numai să dea din cap. Bucătarul, în schimb, voise la început să afle tot felul de lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
început să afle tot felul de lucruri cu privire la catedrale, apoi le vorbise pe larg despre supa de fasole. Se făcuse aproape întuneric. D'Arrast îi mai putea încă vedea pe bucătar și pe fratele lui, dar deslușea cu greu, în fundul colibei, silueta ghemuită a unei bătrâne și pe aceea a fetei, care, și de astă-dată, îi adusese să bea. În vale se auzea zgomotul monoton al fluviului. Bucătarul se ridică și spuse: "E timpul". Se ridicară, dar femeile rămaseră nemișcate. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]