9,604 matches
-
în cei 25 ani de temniță grea. După 4 ani de viață de celulă, într-o bună zi, culeși fiind de prin celule, s-a umplut cu noi o dubă mare și fiind încuiați pe dinafară, am fost transportați la colonia Salcia din Bălțile Brăilei. S-au mai încărcat și alte dube. Am ajuns la localitatea Salcia în plină câmpie. O baracă lungă, cu pături suprapuse, într-o curte largă, înconjurată cu gard de sârmă ghimpată, străjuită pe la colțuri de soldați
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
am aflat că eram 1000 de deținuți. Dintre noi, 100 eram preoți. Ne-am instalat fiecare pe la paturile noastre. Din “Rugul Aprins” era Părintele Benedict Ghiuș, Părintele Roman Braga și eu, care scriu acestea. Ceilalți vinovați erau duși prin alte colonii, la muncile de primăvară. A doua zi, dimineața, încolonați câte cinci, cu sapele în spate, ne-au scos la prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
panică. Am lucrat, pe rând, la toate muncile agricole și la reparația digului din apropiere. Același regim de muncă forțată. Mereu sub ochii temnicerilor, cu libertatea ciuntită. De la o vreme, au început să apară și anumite cărți și ziare, în colonie: în serile după ce veneam de la muncă și în răgazurile din duminici citeam. Citeam ce ne dădeau ei, nu ce ne-ar fi plăcut să citim. Dar citeam. Au trecut mai bine de 2 ani de când ne aflam, muncind și vară
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
în cei 25 ani de temniță grea. După 4 ani de viață de celulă, într-o bună zi, culeși fiind de prin celule, s-a umplut cu noi o dubă mare și fiind încuiați pe dinafară, am fost transportați la colonia Salcia din Bălțile Brăilei. S-au mai încărcat și alte dube. Am ajuns la localitatea Salcia în plină câmpie. O baracă lungă, cu pături suprapuse, într-o curte largă, înconjurată cu gard de sârmă ghimpată, străjuită pe la colțuri de soldați
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
am aflat că eram 1000 de deținuți. Dintre noi, 100 eram preoți. Ne-am instalat fiecare pe la paturile noastre. Din “Rugul Aprins” era Părintele Benedict Ghiuș, Părintele Roman Braga și eu, care scriu acestea. Ceilalți vinovați erau duși prin alte colonii, la muncile de primăvară. A doua zi, dimineața, încolonați câte cinci, cu sapele în spate, ne-au scos la prășit porumbul, într-un mare lan de porumb, păziți de milițieni. Slăbiți cum eram, abia mișcam sapa. Când eram la celulă
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
panică. Am lucrat, pe rând, la toate muncile agricole și la reparația digului din apropiere. Același regim de muncă forțată. Mereu sub ochii temnicerilor, cu libertatea ciuntită. De la o vreme, au început să apară și anumite cărți și ziare, în colonie: în serile după ce veneam de la muncă și în răgazurile din duminici citeam. Citeam ce ne dădeau ei, nu ce ne-ar fi plăcut să citim. Dar citeam. Au trecut mai bine de 2 ani de când ne aflam, muncind și vară
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
era deja țigan. CÂTE CATEGORII DE ȚIGANI/GYPSIES EXISTĂ ACUM ÎN LUME? Din India au plecat începând cu anul 166 î.e.n multe triburi. Astfel, eu am avansat ipoteza că strămoșii Lom-ilor din Armenia, sunt de fapt prima colonie hindusă stabilită în Armenia acum 2166 de ani http://confluente.ro/marian nutu carpaci 1464724603.html ). Ipoteza mea nu poate trece neobservată pt. că nimeni nu știe când au venit strămoșii Lomilor în Armenia. Mulți cercetători, începând cu englezul Sampson în anii 20
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
că nu știu altă limbă decât cea românească. E un argument hotărâtor, nu? Și atunci de ce românii le zic țigani? Conștiința de grup propriu sau de grup străin se păstrează oral. S-a moștenit de la bătrâni cunoașterea că o anumită colonie, sau zonă a unui oraș este ȚIGĂNIE. Avem în Caraș-Severin comuna RUDĂRIA sau Bănia. Oamenii aceștia sunt țigani rudari, sau kashtale în limba romilor, deși ei zic că nu sunt, se vede claar că sunt țigani. Noțiunea de țigan o
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
cu André Gide al carui individualism dezinvolt se estompează temporar în fața aderării chiar dacă până la urmă doar sentimentală, la cauze care se bazează pe solidaritatea dintre oameni: anticolonialismul ilustrat în Călătorie în Congo publicată în 1927 în urma unei vizite în această colonie franceză, apoi comunismul la care renunță repede după ce autorul Întoarcerii din URSS a văzut cu ochii săi prăpastia dintre realitatea stalinista și speranțele trezite de "lumină strălucitoare" venită din est. Aceeași reacție și la Romain Rolland, cu toate că acest anticonformist nu
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Copii > HĂRNICEL Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1628 din 16 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Într-o frumoasă livadă de pruni, pe un deal cu pantă lină, își făcuse cândva sălaș o colonie de melci. Cât era ziulica de mare, puteai vedea la umbra frunzelor, prin roua ierburilor mărunte, cum dormitau în căsuțele lor, zeci de melci. Mici, mijlocii, mari, subțiri sau grăsuni, nu făceau altceva decât să lenevească. Când trebuiau să-și
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
dintr-odată că nu se mai puteau odihni de hărmălaia care părea să nu înceteze nici noaptea pe partea de livadă în care trăia Hărnicel. - Trebuie să facem ceva, spuse într-una din zile Limax, cel mai gras melc din colonie. Hărnicel s-a întrecut cu gluma. Chiar azi am văzut în livadă o pasăre! - O pasăre, strigară speriați ceilalți melci în cor. - Chiar așa! Vom ajunge să fim mâncați, suspină dramatic Limax, asta, bineînțeles, dacă nu luăm de îndată măsuri
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
într-o cochilie ușoară și alunecă încet prin iarbă, cu ochii în șase. Uf, dar ce căldură putea fi în acea zi! La un moment dat, zări o albină, mai apoi un fluture. Se îndreptau în aceeași direcție, adică spre colonia părăsită de ei. Acolo nu mai putea fi nimic altceva decât cochiliile vechi, găurite și murdare, nefolositoare pentru alte gâze. Îl văzu pe păianjenul mic și vere căruia îi cedase casa. - Hai, salut, ce faci prin zonă? Helix n-avea
HĂRNICEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374815_a_376144]
-
-se cheia. Jandarmul gradat pătrunse înăuntru, având agățat la brâu, pe centură, pistolul în toc și în mână o sacoșă bine burdușită. Se uită la fata care-l aștepta, îi zâmbi și simți în nas mirosul discret de apă de colonie. - Cum a fost? Cred că te-ai plictisit singură! Că am stat destul. Îi scandal mare cu țiganii, îi vorbi el ei, de parcă ea n-ar fi fost luată din șatră. Văd că te spălași, te pieptănași și te parfumași
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
Absolvent al Facultății de Teatru și Televiziune, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca; A debutat pe scena Teatrului Andrei Mureșan din Sf. Gheorghe; Spectacole în care joacă la Teatrul Mic: 2008 - Ferdinand - Furtună de William Shakespeare, regia Cătălina Buzoianu 2008 - Tânăr, Gudiil - Colonia îngerilor de Ștefan Caraman, regia Nona Ciobanu 2008 - nu-i nimic. regia, conceptul și coregrafia Attila Bordás 2009 - Chips -Doamna noastră din Pascagoula de Tennesse Williams, regia Florin Fătulescu 2010 - Google țara mea! de Mihaela Michailov, regia Alexandra Badea 2010
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
Absolvent al Facultății de Teatru și Televiziune, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca;A debutat pe scena Teatrului Andrei Mureșan din Sf. Gheorghe;Spectacole în care joacă la Teatrul Mic:2008 - Ferdinand - Furtună de William Shakespeare, regia Cătălina Buzoianu 2008 - Tânăr, Gudiil - Colonia îngerilor de Ștefan Caraman, regia Nona Ciobanu 2008 - nu-i nimic. regia, conceptul și coregrafia Attila Bordás2009 - Chips -Doamna noastră din Pascagoula de Tennesse Williams, regia Florin Fătulescu 2010 - Google țara mea! de Mihaela Michailov, regia Alexandra Badea 2010 - Prohor
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
Prospero pune personajele eșuate pe insulă la diferite încercări pentru a-i pedepsi de trădare. La sfârșitul piesei, Prospero se reconciliază cu fratele său și-și căsătorește fata cu Ferdinand, îi eliberează pe Ariel și pe Caliban (întruchiparea aborigenilor din colonii), apoi renunță la magie. Mesajul spectacolului se referă la noțiunile esențiale ale lumii de azi, libertate, putere, trădare, răzbunare, dragoste. Trebuie să înveți toate aceste lecții de viață pentru a fi pregătit de plecarea definitivă, acolo unde nu mai iei
BRAINSTORMING, ÎN REGIA LUI SILVIU PURCĂRETE LA FESTIVALUL SHAKESPEARE DIN TEL AVIV de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372842_a_374171]
-
În rest nimic, decât poate nițel de toamnă, ca să culegem strugurii și portocalele. Atâta iarnă e în noi: zero, absolut. Suntem fericiții Europei, cei care au parte de clima cea mai blândă de pe întregul continent. O spun meteorologii, dar și coloniile de flamingo, care s-au săturat să facă naveta și, nici una nici două, s-au stabilit definitiv prin lagunele Costei Blanca. De-mi vine-a zice, vorba poetului: „că martie se poate duce, cu toți cocorii înapoi”. La fel, o
PRO-PRIMĂVARA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373030_a_374359]
-
și tehnic de trupele romane, totuși a reușit să-și păstreze o parte din teritoriu liber, ce s-a constituit în ținutul „Dacilor liberi”. Dacia cucerită de împăratul NERVA TRAIAN a fost transformată în provincie romană împărțită în mai multe colonii romane, din Transilvania, Moldova, Valahia, Serbia și o parte a Panoniei care reprezentau de fapt teritoriile ce se încorporau în regatul lui BUREBISTA. Marele geograf egiptean, CLAUDIUS PTOLEMAIOS (100-170 d.Hr.) din Alexandria, descrie așezarea Daciei ca „mărginindu-se la
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
calea marilor invazii, străbătută în toate direcțiile de cete înarmate ale migratorilor, România conservă o populație neamestecată și rămâne mereu aemănătore cu ea însăși, chiar și atunci când în jurul ei lumea întreagă se frământă și se transformă. Imperiul roman dispare, dar colonia romană din Dacia rămâne în picioare. Imperiul Bizantin se năruie, iar invadatorul otoman se așezase la Dunăre, precum descendenții lui ATILA, iar pe malul NISTRULUI se oprește înaintarea slavilor veniți din Polonia. Și astfel, în mijlocul catolicismului universal, când toate neamurile
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
picioare. Imperiul Bizantin se năruie, iar invadatorul otoman se așezase la Dunăre, precum descendenții lui ATILA, iar pe malul NISTRULUI se oprește înaintarea slavilor veniți din Polonia. Și astfel, în mijlocul catolicismului universal, când toate neamurile pământului cădeau pradă dezastrului istoric, colonia romană păstra antica ei naționalitate și și ne transmitea ultimile vestigii ale idiomului popular roman, care deja nu se mai vorbea la Roma din vremea lui CICERO și a lui VERGILIU”. 9 Dar să ascultăm și părerea unui renumit etnograf
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
și tehnic de trupele romane, totuși a reușit să-și păstreze o parte din teritoriu liber, ce s-a constituit în ținutul „Dacilor liberi”. Dacia cucerită de împăratul NERVA TRAIAN a fost transformată în provincie romană împărțită în mai multe colonii romane, din Transilvania, Moldova, Valahia, Serbia și o parte a Panoniei care reprezentau de fapt teritoriile ce se încorporau în regatul lui BUREBISTA. Marele geograf egiptean, CLAUDIUS PTOLEMAIOS (100-170 d.Hr.) din Alexandria, descrie așezarea Daciei ca „mărginindu-se la
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
calea marilor invazii, străbătută în toate direcțiile de cete înarmate ale migratorilor, România conservă o populație neamestecată și rămâne mereu aemănătore cu ea însăși, chiar și atunci când în jurul ei lumea întreagă se frământă și se transformă. Imperiul roman dispare, dar colonia romană din Dacia rămâne în picioare. Imperiul Bizantin se năruie, iar invadatorul otoman se așezase la Dunăre, precum descendenții lui ATILA, iar pe malul NISTRULUI se oprește înaintarea slavilor veniți din Polonia. Și astfel, în mijlocul catolicismului universal, când toate neamurile
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
picioare. Imperiul Bizantin se năruie, iar invadatorul otoman se așezase la Dunăre, precum descendenții lui ATILA, iar pe malul NISTRULUI se oprește înaintarea slavilor veniți din Polonia. Și astfel, în mijlocul catolicismului universal, când toate neamurile pământului cădeau pradă dezastrului istoric, colonia romană păstra antica ei naționalitate și și ne transmitea ultimile vestigii ale idiomului popular roman, care deja nu se mai vorbea la Roma din vremea lui CICERO și a lui VERGILIU”. 9 Dar să ascultăm și părerea unui renumit etnograf
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
și tehnic de trupele romane, totuși a reușit să-și păstreze o parte din teritoriu liber, ce s-a constituit în ținutul „Dacilor liberi”. Dacia cucerită de împăratul NERVA TRAIAN a fost transformată în provincie romană împărțită în mai multe colonii romane, din Transilvania, Moldova, Valahia, Serbia și o parte a Panoniei care reprezentau de fapt teritoriile ce se încorporau în regatul lui BUREBISTA. Marele geograf egiptean, CLAUDIUS PTOLEMAIOS (100-170 d.Hr.) din Alexandria, descrie așezarea Daciei ca „mărginindu-se la
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
calea marilor invazii, străbătută în toate direcțiile de cete înarmate ale migratorilor, România conservă o populație neamestecată și rămâne mereu aemănătore cu ea însăși, chiar și atunci când în jurul ei lumea întreagă se frământă și se transformă. Imperiul roman dispare, dar colonia romană din Dacia rămâne în picioare. Imperiul Bizantin se năruie, iar invadatorul otoman se așezase la Dunăre, precum descendenții lui ATILA, iar pe malul NISTRULUI se oprește înaintarea slavilor veniți din Polonia. Și astfel, în mijlocul catolicismului universal, când toate neamurile
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]